Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 54/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 54/
Ședința publică din 24 martie 2008
PREȘEDINTE: Anca Buta
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta Agenția Domeniilor Statului împotriva sentinței civile nr. 1334/09.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta - -, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care, se constată ca mersul dezbaterilor si concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.03.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea soluției fiind amânată pentru termenul de azi, când,
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1334/09 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIULUI STATULUI; a dispus obligarea pârâtei la încheierea cu reclamanta a unui act adițional la contractul de concesiune nr. 27 /27.02.2004 în sensul modificării suprafeței terenului aflat în concesiune, cu consecința modificării redevenței aferente suprafeței efectiv deținute, cât și în sensul modificării valorii investițiilor ce urmează a fi efectuate de către reclamantă pentru dezvoltarea exploatației, în caz contrar, hotărârea urmând a ține loc de act adițional modificator al contractului de concesiune nr. 27/27.02.2004 și a constatat că reclamanta a achitat redevență pentru suprafața de 268,8 ha pentru anul 2005 integral, pentru trimestru 1 și 2 al anului 2006 integral și parțial pentru trimestru 3 al anului 2006.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că prin cererea introductivă, reclamanta - - a chemat în judecată pârâta AGENTIA DOMENIULUI STATULUI solicitând obligarea acesteia la încheierea unui act adițional la contractul de concesiune nr.27/27.02.2004 cu referire la suprafața terenului aflat în concesiune, cu consecința modificării redevenței aferente suprafeței efectiv deținute; totodată prin act adițional să se modifice același contract de concesiune în ceea ce privește valoarea investițiilor ce urmează a fi efectuate de reclamantă pentru dezvoltarea exploatației iar în cazul în care pârâta refuză, hotărârea judecătorească să țină loc de act adițional. S-a mai solicitat a se constata că reclamanta a achitat redevența pentru suprafața de 268,8 ha, suprafață deținută efectiv de la derularea contractului de concesiune pentru anul 2005 integral, pentru trimestrul 1 și 2 din anul 2006 integral și parțial pentru trimestrul 3 al anului 2006.
În motivare s-a arătat că la data de 27.02.2004 între părți s-a încheiat contractul de concesiune nr.27 prin care pârâta transmitea reclamantei dreptul și obligația de exploatare a terenului în suprafață de 407,04 ha teren arabil aflat în perimetrul localității jud. T precum și a suprafeței de 0,59 ha teren neagricol - drumuri tehnologice și de exploatare agricolă. La data de 31.03.2004 s-a încheiat între părți procesul verbal de predare-primire (anexa 3) prin care s-a constatat că, din suprafața de 407,04 ha teren agricol ce a format obiectul concesiunii s-au predat doar 398,04 ha întrucât pentru suprafața de 9 ha s-a eliberat titlul de proprietate nr.1/44/01.09.2003 de către Primăria care, în temeiul protocolului nr. 28.214/13.08.2001 (anexa 4) dobândise acest teren. Încercând să exploateze terenul - obiect al concesiunii, reclamanta a fost împiedicată de către diferite persoane fizice și juridice care invocau titluri de proprietate pentru o parte din acest teren, încât reclamanta s-a aflat în imposibilitatea de a exploata întregul teren.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a invocat în principal excepția netimbrării cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea 146/1997 cât și cea de inadmisibilitate, potrivit dispozițiilor art. 12.6 din contractul de concesiune nr.27/2004 potrivit cărora "modificarea clauzelor prezentului contract, se face de comun acord de către părți, prin act adițional" cu mențiunea că, modificarea unui contract poate avea loc doar ca manifestare a voinței exprese a părților contractante. Petitul ultim al cererii, apreciază pârâta că este inadmisibil, nefiind întemeiat în drept iar pe de altă parte considerând că este o acțiune în realizare a dreptului care nu poate fi primită, reclamanta având posibilitatea formulării unei acțiuni pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept și nu să solicite constatarea de către instanță a unei stări de fapt sau a unui fapt juridic. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat prin aceea că, contractul de concesiune nr.27/27.02.2004 a fost semnat și acceptat de către reclamantă fără nici o obiecție, astfel că devin aplicabile dispozițiile art. 969 Cod civil.
Prima instanță a reținut starea de fapt astfel cum a fost redată în motivarea cererii, respectiv a încheierii contractului de concesiune nr. 27/27.02.2004 având ca obiect transmiterea de către pârâta ADS către reclamanta - - a dreptului și obligației de exploatare a terenului în suprafață de 407,04 ha teren arabil aflat în perimetrul comunei și a suprafeței de 0,59 ha teren neagricol. Totodată, s-a reținut că reclamanta nu a intrat în posesia întregii suprafețe de teren astfel că, atunci când pârâta a reprodus textul art. 969 cod civil și-a invocat propria culpă și în baza principiului de neexecutare a contractului, reclamanta este îndreptățită a solicita realizarea întocmai a obligațiilor contractuale. De altfel, pârâta a invocat aspecte formale, procedurale cum ar fi excepția de netimbrare, când acțiunea a fost legal timbrată, cât și cea de inadmisibilitate, fără a se referi la aspectele de fond esențiale și anume la neexecutarea contractului din culpa sa, respectiv de punerea la dispoziție doar a unei părți din terenul care formează obiectul contractului, motiv pentru care a întocmit facturi de stornare parțială a taxei de redevență aferentă suprafeței efectiv puse la dispoziția reclamantei și facturi de stornare totală a penalităților pe care anterior le facturase pentru diferența de redevență.
Tribunalul a mai reținut că din adresa nr.124/2007 emisă de ADS B ( fila 126) rezultă că suprafețele concesionate au fost diminuate, astfel că nu poate fi primită justificarea pârâtei potrivit căreia modificarea contractului de concesiune prin act adițional reprezintă o manifestare de voință expresă a părților, și nici faptul că, instanța nu poate constata un fapt juridic. Constatarea unei plăți făcute de una dintre părți, în speță plata redevenței de către reclamantă este un atribut al instanței ca un element al executării contractului iar obligarea pârâtei la încheierea unui act adițional pentru modificarea suprafeței de teren stabilită prin contractul de concesiune, este o cerere legitimă câtă vreme suprafața pe care reclamanta o deține în prezent nu este identică cu cea stabilită în contract, în spiritul principiului executării convențiilor cu bună-credință, consacrat de art.970 Cod civil, părțile obligându-se "nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa".
Pornind ce la aceleași dispoziții ale art. 969 Cod civil invocate de pârâtă, a convențiilor legal făcute și a revocării lor doar prin consimțământ expres, tribunalul a dispus ca pârâta să respecte clauzele contractuale cu referire la suprafața de teren astfel stabilită și, cum aceasta nu mai corespunde cu cea deținută efectiv, pârâta a fost obligată să modifice contractul în sensul diminuării ei, cu efect asupra redevenței și a valorii investițiilor ce urmează a fi efectuate pentru dezvoltarea exploatației.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Domeniilor Statului, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr-.
motivele de apel - filele 9-11 - pârâta Agenția Domeniilor Statului a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul constatării ca rămasă fără obiect a acțiunii formulate de reclamanta - -. S-a arătat că în fapt, în data de 27.02.2004 s-a încheiat contractul de concesiune nr. 27, în temeiul Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, al Normelor metodologice cadru de aplicare a Legii nr. 268/2001 cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin HG nr. 626/2001, între Agenția Domeniilor Statului, în calitate de concedent și - -, în calitate de concesionar, pentru exploatarea terenului agricol în suprafață de 407,04 ha teren agricol, aflat în perimetrul localității, precum și 0,59 ha teren neagricol. Prin acest contract de concesiune, concesionarul s-a obligat conform cap. 4 la plata redevenței reprezentând echivalentul în lei a 570 kg STAS 813/68/ha anual, la prețul stabilit după cotația grâului, la vedere, de către Bursa Internațională de Tranzacții Financiare și cu Opțiuni - "" de la, la cursul de referință lei/Euro stabilit de BNR la data scadenței.
S-a mai invocat de către pârâta Agenția Domeniilor Statului că în conformitate cu clauzele contractuale, concesionarul avea obligația prevăzută la art. 5.3, ca în schimbul exploatării terenului agricol, care face obiectul contractului, să achite redevența în contul concedentului, nr. 2511.1-16500.1/ROL deschis la Banca Comercială Română B, astfel: în primul an de concesionare - 50% la data semnării contractului și 50% în două tranșe, respectiv în 15 iulie 2004, 25% și în 15 octombrie 2004, 25%; iar pentru următorii an calendaristici, plata redevenței urma a se face anual astfel: 15 ianuarie-10%, 15 aprilie-10%, 15 iunie-25%, 15 octombrie-55%.
Pârâta apelantă Agenția Domeniilor Statului arată că față de atribuțiile ce-i revin, în materia legilor de fond funciar, și în baza Protocolului de predare-preluare nr. 33411/18.06.2007 a predat suprafața totală de 515,44 ha, menționând că urmare încheierii protocolului anterior arătat, contractul de concesiune nr. 27/27.02.2004 a încetat ca fiind rămas fără obiect, întreaga suprafață fiind predată Comisiei Locale.
Reclamanta intimată - - a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței apelate, cu cheltuieli de judecată, arătând că la data de 27.02.2004 între părți s-a încheiat contractul de concesiune nr. 27 prin care pârâta îi transmitea reclamantei dreptul și obligația de exploatare a terenului în suprafață de 407,04 ha teren arabil aflat în perimetrul localității jud. T precum și a suprafeței de 0,59 ha teren neagricol - drumuri tehnologice și de exploatare agricolă. La data de 31.03.2004 s-a încheiat între părți procesul verbal de predare-primire, constatându-se că, din suprafața de 407,04 ha teren agricol ce a format obiectul concesiunii s-au predat doar 398,04 ha întrucât pentru suprafața de 9 ha s-a eliberat titlul de proprietate nr.1/44/01.09.2003 de către Primăria care, în temeiul protocolului nr. 28.214/13.08.2001 dobândise acest teren. Încercând să exploateze terenul - obiect al concesiunii, reclamanta a fost împiedicată de către diferite persoane fizice și juridice care invocau titluri de proprietate pentru o parte din acest teren.
Se mai arată prin întâmpinare că la data de 18.10.2005, ADS a emis adresa nr. 503 din care rezultă că reclamanta nu posedă întreaga suprafață de teren care face obiectul contractului de concesiune, ci doar o suprafață de 269,74 ha. Arată că această situație este cunoscută și de către pârâta-apelantă, căreia i-a adresat solicitarea de a de încheia un act adițional prin care să se modifice obiectul contractului privind suprafața de teren arabil acordată reclamantei spre exploatare, de la suprafața de 407,04 ha la suprafața de 269,74 ha, însă pârâta a refuzat. Arată că în contractul de concesiune, cap. 2 pct. 4 se precizează că în situația în care suprafața de teren, proprietatea privată a statului ce face obiectul concesiunii, va fi diminuată, se va diminua corespunzător suprafața de teren prevăzută în contract, redevența aferentă, precum și investițiile de realizat pentru dezvoltarea exploatației. Referitor la cap. 4 pct. 1, plata redevenței reprezintă echivalentul în lei a 570 kg. STAS 813/68/ha anual, dar această sumă trebuie plătiră în cazul în care terenul era exploatat în suprafața de 407,04 ha. Potrivit pct. 3 cap. 4: "În situația modificării suprafeței de teren ce face obiectul concesiunii, prin act adițional, în conformitate cu prevederile pct. 2.4 și 2.5, cuantumul redevenței se va recalcula proporțional cu suprafața înscrisă în actul adițional".
Reclamanta intimată invocă faptul că Protocolul de predare-primire nr. 33411/18.06.2007 dintre Agenția Domeniilor Statului și Comisia Locală, pe care apelanta îl invocă, este în favoarea reclamantei, deoarece prin acesta se recunoaște faptul că s-a transferat Comisiei Locale o suprafață totală de 515,44 ha, iar o parte din această suprafață se află și în concesiunea reclamantei. Arată că pârâta apelantă a recunoscut practic pretențiile sale, întocmind facturi de stornare parțială a taxei de redevență, aferentă suprafeței efectiv pusă la dispoziția reclamantei și facturi de stornare totală a penalităților pe care anterior le facturase pentru diferența de redevență, neplătiră de reclamantă ca urmare a invocării excepției de neexecutare a contractului, respectiv a obligației de predare a terenului în suprafața individualizată în contract.
Pârâta apelantă a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că încheierea Protocolului de predare-primire nr. 33411/18.06.2007, prin care s-a predat o suprafață totală de 515,44 ha a fost făcută în baza atribuțiilor ce-i revin în materia legilor de fond funciar și cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Prin acest protocol, situația diminuărilor de teren a fost reglementată, iar contractul de concesiune nr. 27/27.02.2004 a încetat ca fiind rămas fără obiect, întreaga suprafață fiind predată Comisiei Locale, iar în urma diminuărilor de teren s-au emis facturi fiscale de storno. Astfel, prin reglementarea situației terenului, prin încheierea Protocolului de predare-primire, contractul a rămas fără obiect, iar încheierea unui act adițional la un contract fără obiect este lipsită de eficacitate.
Reclamanta intimată - - a formulat și concluzii scrise, prin care a reiterat cele formulate în întâmpinare, invocând faptul că de altfel, prima instanță a dispus în mod corect obligarea pârâtei la încheierea cu reclamanta a unui act adițional la contractul de concesiune nr. 27/27.02.2004, în sensul modificării suprafeței efectiv deținute, cât și în sensul modificării valorii investițiilor ce urmau a fi efectuate de reclamantă pentru dezvoltarea exploatației. De asemenea, a menționat că prima instanță a constatat în mod corect faptul că pârâta invocă doar aspecte formale, fără a se referi la aspecte de fond esențiale, și anume la neexecutarea contractului din culpa sa, respectiv punerea la dispoziție doar a unei părți din terenul care formează obiectul contractului.
Analizând actele și lucrările dosarului în baza art. 294 și următoarele Cod procedură civilă, în raport de motivele apelului și de susținerile din întâmpinare, Curtea constată și reține că apelul de față este neîntemeiat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Principalul motiv pentru care apelanta atacă hotărârea instanței de fond este acela că în raport de atribuțiile ce-i revin în materia legilor de fond funciar, Agenția Domeniilor Statului, în baza Protocolului de predare-primire nr. 33411/18.06.2007 a predat suprafața totală de 515,44 ha către Comisia Locală de Fond Funciar a Primăriei, jud. T, astfel că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect, deoarece, ca urmare a încheierii protocolului arătat mai sus și contractul de concesiune nr. 27/27.02.2004 a rămas fără obiect.
Curtea constată și reține că în cauză nu este vorba de rămânerea fără obiect a contractului de concesiune încheiat între părți, și, pe cale de consecință, a acțiunii formulată de reclamantă, deoarece acest contract nu a fost încă reziliat, astfel, că poate produce în continuare efecte juridice, dovadă fiind și faptul că reclamanta a emis facturi, inclusiv în lunile iulie și august 2007, după încheierea Protocolului de predare-primire invocat, prin care a solicitat pârâtei plata redevenței datorate în baza contractului de concesiune, iar pe de altă parte, obiectul acțiunii l-a constituit și plata redevențelor pe anii anteriori încheierii acestui protocol de predare-primire.
Totodată, se constată că prin Protocolul de predare-primire încheiat între ADS și Primăria, s-a reglementat în fapt situația diminuărilor suprafețelor de teren deținute de reclamanta ADS - doar între părțile contractante fără să se reglementeze situația juridică a contractului încheiat cu reclamanta, care este un terț față de protocolul invocat.
Astfel fiind, constatându-se că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, în conformitate cu probatoriul administrat în cauză și cu dispozițiile legale în materie și că în speță nu s-a evidențiat nici unul dintre motivele de modificare ori de schimbare a hotărârii atacate, apelul de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâta Agenția Domeniilor Statului, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1334/09.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta - -, cu sediul în T,-, jud.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,GREFIER,
- - - - - -
Red. /24.04.2008
Tehnored LB/2 ex./24.04.2008
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Petruța Micu
