Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.62
Ședința publică din data de 25 martie 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în B, Cartier I,.3..8, județ B, împotriva sentinței nr. 2682 din data de 13 decembrie 2007 pronunțate de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă Municipală B, cu sediul în B, str.-,.8. județ B și chemata în garanție SC Industrial SRL, cu sediul în B,-.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 18 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art.156 alin.2 Cod proced. civ. coroborat cu art.260 (1) pr.civilă, a amânat pronunțarea la data de 25 martie 2008, adoptând următoarea soluție:
CURTEA:
Asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta B să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 500.000.000 ROL reprezentând încărcarea facturilor de plată pe anul 2006-2007 și scutirea la plata energiei termice pentru partea comună.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat în esență că blocul din care face parte, 4 apartamente sunt branșate la sistemul centralizat de încălzire, iar 6 apartamente dispun de centrale termice de apartament. Cu toate acestea pârâta a facturat individual consumurile de energie termică ale apartamentelor debranșate de la sistemul centralizat de încălzire fără a pune în aplicare prevederile legale incidente; în plus, blocul nu dispune de calorifere pe casa scării și în incinta, toate țevile care tranzitează apartamentele din bloc sunt termoizolante, țevile de la subsolul blocului sunt izolate pe cheltuiala proprie și nu există pierderi de energie termică în bloc.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Buzău, excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtei și în subsidiar în temeiul art.60-63.pr.civilă a solicitat chemarea în garanție SC Industrial SRL.
În motivare a învederat instanței că chemata în garanție, în baza contractului încheiat cu Asociația de proprietari din care face parte reclamantul, și aceasta avea obligația repartizării consumurilor de energie termică potrivit prevederilor legale și a soft-ului propriu.
La termenul de judecată din data de 20 martie 2007 reclamantul și-a precizat acțiunea sub raport obiectiv în sensul că solicita restituirea plății de 500.000 lei ROL și scutire de la plata energiei termice pentru părți comune pentru viitor.
Prin sentința civilă nr.2153 pronunțată de Judecătoria Buzău la data de 17 aprilie 2007 s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtă și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău -Secția Comercială.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că litigiul de față este de natură comercială, în speță fiind incidente dispozițiile art.4 din Codul Comercial, cu referire la art.2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă.
La ribunalul Buzăus -a format dosarul nr-, iar la termenul din data de 21 iunie 2007 fost introdusă în cauză chemata în garanție SC Industrial SRL.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, SC Industrial SRL a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantul.
Prin sentința nr.2682 pronunțată la data de 13 decembrie 2007 Tribunalul Buzăua respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta B și chemata în garanție SC Industrial SRL și a obligat reclamantul la plata către pârâta Bas umei de 662,50 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărâ astfel prima instanță a reținut că obligația legală a proprietarilor de apartamente de a plăti contravaloarea energiei termice aferente cotelor comune este reglementată de HG nr.400/2003 pct.5.2. potrivit căruia nici un proprietar de apartament nu va fi exceptat de a contribui la plata cheltuielilor comune și art.12 din Ordinul președintelui nr.233/30.08.2004, care prevede că repartizarea cantităților individuale pentru încălzire aferente consumurilor de energie termică ale instalațiilor aflate în proprietate comună (toate instalațiile cu care a fost înzestrată clădirea la construire, inclusiv plasa de subsol) se aplică tuturor proprietarilor, indiferent dacă sunt sau nu racordați la.
Aceeași instanță a constatat că între Industrial SRL și Asociația de proprietari B I,.3. s-a încheiat contractul de prestări servicii și furnizare nr.23/27.10.2005, obiectul contractului fiind furnizarea și montarea de către SC Industrial SRL către cumpărător, pe baza de comandă, sau ofertă, mijloace de măsurare a energiei termice și a ventilelor termostate în schimbul plății în condițiile și termenele prevăzute în anexă.
S-a mai reținut că obiectul contractului consta și în citirea și repartizarea anuală a costurilor prin note de repartizare pe baza citirii indicației repartitoarelor și a contorului general montat la intrarea în imobil, efectuate de un reprezentant al beneficiarului.
În final tribunalul a menționat că prin concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară efectuată de expertul, se reține faptul că în funcție de înscrisurile prezentate de părți și actele normative în vigoare, pârâta B și chemata în garanție SC Industrial SRL au facturat în mod justificat cheltuielile privind consumul de energie termică pentru încălzire la reclamantul în sumă de 103,48 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că în soluționarea cauzei, instanța de fond nu a ținut cont de toate prevederile legale, de documentele anexate la dosar, de observațiile făcute de reclamant, de falsitatea actelor prezentate în instanță de pârâta B și chemata în garanție SC Industrial, ci numai de raportul de expertiză întocmit în grabă, total nedocumentat.
Mai susține apelantul că B nu a respectat legea proprietății încercând prin toate mijloacele să-și impună forța, uitând că este proprietar până în punctul de delimitare și că nu există lege care să oblige cetățeanul să-i cumpere serviciile în condiții numai de ea impuse.
Arată prin aceleași motive că instanța de fond în luarea hotărârii, nu a ținut cont de adresele care stipulau foarte clar că asociația de proprietari PT 4/1 1, nu a avut și nici nu are încheiat contract de prestări servicii cu SC Industrial, luând în considerare un contract fals prezentat de aceasta.
Menționează că SC Industrial nu are încheiat un contract de prestări servicii nici cu As. de Proprietari PT 4/1 - 1 și nici cu B, desfășurându-și activitatea în mod fraudulos.
Precizează că neexistența contractului de prestări servicii dintre asociație și SC Industrial se poate demonstra și prin neînregistrarea lui în registrul unic de evidență a documentelor de lucru, care se poate vedea în xerocopiile paginilor registrului unde au fost înregistrate adresele și unde ar fi trebuit să fie înregistrat și contractul, dacă exista.
Față de expertiza contabilă arată că a fost întocmită fără nici o responsabilitate, fără a se ține cont de prevederile legale, de autenticitatea documentelor anexate la dosar, copiindu-se paragrafe din întâmpinare fără a fi verificat existența articolelor de lege invocate de pârâți.
În finalul motivelor sale menționează că expertul nu a ținut cont de modul total defectuos în care s-a facturat consumul de energie termică, și nici nu a făcut măcar o comparație între consumurile repartizate apartamentelor cu aceeași suprafață și aceeași configurație.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimata Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând în esență că sentința apelată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor incidente în cauză, Curtea reține că apelul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Obligația de plată a contravalorii energiei termice aferentă cotelor comune este clar reglementată de lege, respectiv Legea 31/2006 și Legea 325/2006, ambele cu intrare în vigoare la data de 21 martie 2007, acestea preluând reglementarea din Ordinul nr. 233/2004 modificat prin Ordinul nr. 255/2006.
Potrivit dispozițiilor legale menționate repartizarea cantităților pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate comună se aplică tuturor proprietarilor, indiferent dacă sunt sau nu racordați la sistemul de alimentare centralizată cu energie
termică, nr.HG400/2003 prevăzând că niciun proprietar nu poate fi exceptat de la a contribui la plata cheltuielilor comune astfel că în mod corect a fost obligat la plată și reclamantul alături de ceilalți proprietari.
Susținerea acestuia că a fost obligat la plată nelegal va fi înlăturată de instanță față de dispozițiile legale menționate.
Între SC Industrial SRL și Asociația de proprietari din care face parte apelantul s-a încheiat contractul de prestări servicii și furnizare nr. 23/27.10.2005 pe care apelantul nu-l recunoaște, având ca obiect furnizarea și montarea mijloacelor de măsurare a energiei termice, citirea și repartizarea anuală a costurilor prin note de repartizare.
La contractul de prestări servicii încheiat între B și Asociația de proprietari s-a întocmit și adițional prin care se completează prevederile contractului de prestări servicii în situația clienților preluați spre facturare, aplicându-se principiile prezentate în Metodologia de repartizare și facturare a consumatorilor în imobilele tip condominiu stipulat în Ordinul nr. 233/2004 emis de.
În raportul de expertiză efectuat în cauză și pe care instanța de fond l-a avut în vedere la pronunțarea soluției se menționează că pârâta și chemata în garanție SC Industrial SRL au facturat în mod justificat cheltuielile privind consumul de energie termică pentru încălzire și nu după bunul lor plac, așa cum susține apelantul.
Obligația de plată a contravalorii energiei termice aferentă cotelor comune fiind clar reglementată de dispozițiile legale, apelantul nu se poate sustrage de la această obligație, chiar dacă apartamentul său nu este racordat la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.
Deși contestă expertiza efectuată în cauza, reclamantul nu a formulat obiecțiuni, susținând numai că nu avea obligația la plată, fiind debranșat, iar în spațiile comune neexistând calorifere și că între asociație și chemată în garanție nu s-a încheiat nici un contract.
Dispozițiile legale menționate, raportul de expertiză efectuat în cauză și celelalte acte depuse la dosar contrazic susținerile apelantului și dovedesc existența obligației la plată a reclamantului apelant pentru contravaloarea energiei termice aferentă spațiilor comune.
Mai mult, actuala reglementare respectiv art.12 alin.2 din Ordinul nr.255/2006 obligă proprietarii la plata energiei termice aferentă cotelor comune indiferent dacă instalațiile sunt sau nu izolate.
Nu se poate reține că intimatele au încălcat proprietatea apelantului obligându-l la plată, obligația acestuia derivând în primul rând din lege, calculul și repartizarea cotelor aferente fiind corect făcute, așa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză.
Reținând că sentința apelată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea în baza dispozițiilor art.296 pr.civilă va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul, domiciliat în B, Cartier I,.3..8, județ B, împotriva sentinței nr. 2682 din data de 13 decembrie 2007 pronunțate de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă Municipală B, cu sediul în B, str.-,.8. județ B și chemata în garanție SC Industrial SRL, cu sediul în B,-.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2008.
Președinte JUDECĂTOR 2: Tănăsică Elena
G - - -
Grefier
- -
Red. / tehnored. S
5 ex./2 aprilie 2008
ds.f- Tribunal
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120/2006
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena
