Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 64/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr intern 83/2008)
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 64
Ședința publică de la 19 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Grefier: ---
************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față având ca obiect apelul formulat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI în contradictoriu cu intimata pârâtă ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR ȘI CONDUCERII DIN SA S, împotriva Sentinței comerciale nr.13463/15.11.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr în format vechi 12982/2004).
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că la dosar s-a depus întâmpinare prin Serv. Registratură și că în cauză a fost solicitată judecarea în lipsă.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, făcând aplicarea art.242 Cod procedură civilă astfel cum a fost solicitată.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.13463 din 15.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR ȘI CONDUCERII DIN SC SA
Instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la efectuarea investiției nerealizată la scadență în cuantum de 4 miliarde lei ROL, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 1.000.000 ROL/zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii până la data îndeplinirii obligației de a efectua investițiile și obligarea pârâtei la plata sumei de 1.200.000.000 ROL reprezentând penalități calculate ca urmare a neefectuării investițiilor până la scadența din 31.12.2001.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat următoarele:
În fapt, la data de 28.08.1997 între Fondul Proprietății de Stat al cărui succesor în drepturi este reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, în calitate de vânzător, și Asociația Salariaților și Conducerii din SC S, în calitate de cumpărător s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.1189 prin care s-a vândut pârâtei un număr de 363.663 acțiuni nominative reprezentând 51 % din capitalul social al SC SA
La articolul 7.8 s-a prevăzut obligația cumpărătorului de a asigura în condițiile legii includerea în programul de investiții a SC SA S și realizarea în perioada 1998-2001 a unor investiții în sumă de 4.000.000.000 lei din surse proprii în conformitate cu eșalonarea prevăzută în anexa 1 la contract. Conform anexei 1 planul de investiții era defalcat în 4 rate de câte 1.000.000.000 lei ROL cu termenele de realizare la 31.12.1998, 31.12.1999,31.12.2000 și 31.12.2001.
La art. 7.8.1 s-a stabilit că în situația în care cumpărătorul din vina sa nu va efectua aceste investiții va fi obligat la plata către vânzător a unei penalizări egale cu 30% din suma neinvestită calculată la sfârșitul fiecărui an și cumulat.
Pârâta a depus la dosar un contract încheiat la data de 21.02.2000 cu SC S SA și înregistrat sub nr.730/21.02.2000 prin care s-au transmis cu titlu de aport în natură de la Asociația Salariaților și Conducerii S către SC SA Sos erie de bunuri în valoare de 7.999.625.000 lei ROL.
Prin certificatul întocmit de cei trei cenzori ai societății SC S SA în conformitate cu OG 25/2002 s-a atestat de către cenzori că investiția realizată de pârâtă până la scadența din 31.12.2001 corespunde valorii investiționale de 4.000.000.000 lei asumate prin contract, valoarea aportului în natură fiind de 7.999.625.000 lei, că înregistrarea în contabilitate a investițiilor s-a realizat conform legislației în vigoare și că sursele de finanțare a investițiilor corespund prevederilor din contract și OG 25/2002, în finalul certificatului menționându-se că pârâta și-a îndeplinit integral obligația investițională avută.
Pe de altă parte, tribunalul a mai reținut că la data de 07.01.2004 sub nr. 151/2004 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială acțiunea formulată de reclamanta APAPS în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR ȘI CONDUCERII DIN SC S prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la efectuarea investiției în valoare de 3.000.000.000 lei ROL asumată prin clauza 7.8 coroborată cu anexa 1 din contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.1189/1997 sub sancțiunea plății de daune cominatorii precum și la plata sumei de 900.000.000 lei ROL reprezentând penalități datorate ca urmare a neefectuării investiției aferente anului 2000.
Prin sentința comercială nr.1288/28.01.2004 pronunțată în dosarul nr. 151/2004 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată motivat de faptul că din înscrisurile depuse la dosar (printre acestea fiind și contractul nr.730/21.02.2000 și certificatul emis de cei trei cenzori ai SC SA S) este atestat faptul că pârâta a îndeplinit integral obligația investițională asumată prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 1189/1997.
Această sentință a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea ca nefondat a apelului prin decizia comercială nr.686/28.09.2005 de către Curtea de Apel București Secția a VI-a Comercială și prin respingerea recursului prin decizia nr.3307/01.11.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială, reținându-se în considerentele acestor decizii că pârâta a făcut dovada realizării programului investițional la termenul prevăzut în contract.
Instanța de fond a mai reținut că unul dintre efectele hotărârii judecătorești definitive și irevocabile - poate cel mai important - este puterea de lucru judecat, care deși nu este reglementat expres se desprinde din articolele 1201 cod civil și 166 Cod Procedură Civilă.
Pe de altă parte, instituția puterii lucrului judecat are la bază două reguli fundamentale: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată; soluția cuprinsă într-o hotărâre este prezumată a exprima adevărul și nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre, deoarece drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată în alt proces.
Tribunalul a apreciat că între prezenta cauză și cea în care s-a pronunțat sentința comercială nr.1288/28.01.2004 pronunțată în dosarul nr. 151/2004 a Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială există identitate de părți și de cauză, dar nu și identitate de obiect, astfel încât nu a considerat că se impune a se invoca excepția autorității de lucru judecat.
Cu toate acestea, nu trebuie pierdut din vedere că, prin sentința mai sus amintită, care a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, s-a constatat că pârâta a îndeplinit integral obligația investițională asumată prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.1189/1997 la termenul prevăzut în contract.
În aceste condiții, tribunalul a constatat că a analiza din nou susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată în sensul că pârâta nu a realizat acest program investițional, motiv pentru care datorează sumele solicitate, ar însemna a pune în discuție o soluție cuprinsă într-o hotărâre care se bucură de putere de lucru judecat și care este prezumată că exprimă adevărul.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, care a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, în esență, apelanta a arătat că motivele care au dus la adoptarea hotărârii sunt contradictorii, în sensul că instanța de fond, pe de o parte, susține că în prezenta cauză nu se impune a se invoca excepția autorității de lucru judecat, iar pe de altă parte susține că a analiza susținerile din cererea de chemare în judecată ar însemna a pune în discuție o hotărâre care se bucură de putere de lucru judecat.
Apelanta a apreciat că, în mod corect, tribunalul a considerat că nu se poate invoca excepția autorității de lucru judecat, dar în mod nejustificat nu a cercetat fondul cauzei, nepronunțându-se cu privire la obiectul cererii cu care a fost investită.
Concluzionând, apelanta a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept au fost invocate dispozițiile articolelor 282 și următoarele Cod Procedură Civilă.
Conform articolului 86 din OUG nr. 51/1998 cererile formulate de sunt scutite de timbraj.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea apelului ca fiind neîntemeiat întrucât în considerentele deciziilor pronunțată de Curtea de Apel București și de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut că asociația a făcut dovada realizării programului investițional la termenul prevăzut în contract.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor de apel invocate și în lumina dispozițiilor articolului 295 Cod Procedură Civilă, Curtea reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a apreciat că în cauză nu există autoritate de lucru judecat față de împrejurarea că între pricinile soluționate anterior și prezenta cauză nu există identitate de obiect.
Totuși, tribunalul nu putea să facă abstracție de considerentele deciziei nr.3307/1.11.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție din care rezultă că pârâta din prezenta cauză a demonstrat în mod clar și concludent că programul investițional a fost realizat la termenul contractual.
Curtea constată că susținerile apelantei în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, mulțumindu-se a se raporta la considerentele sentinței comerciale nr.1288/28.01.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială nu sunt întemeiate întrucât judecătorul fondului, în considerentele hotărârii a reținut că prin certificatul întocmit de cei trei cenzori ai SC S SA s-a atestat că investiția realizată de pârâtă până la scadența din 31.12.2000 corespunde valorii investiționale de 4 miliarde lei asumate prin contract.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea, constatând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul ales în B,--11, sector 1, în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR ȘI CONDUCERII DIN SC S cu sediul în S., km 5-6, județul I, împotriva sentinței comerciale nr.13463 din 15.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 19.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
22.02.2008
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
