Opoziție la dizolvare. Decizia 46/2010. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 46/R-COM
Ședința publică din 13 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu JUDECĂTOR 2: Gina Achim
- - - JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu
- - - judecător
- - - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurenta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești, nr.118, județul A, împotriva sentinței comerciale nr. 116/CC/26.10.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind SC SRL cu sediul în Pitești,-, -.A,.8, județul A și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ cu sediul în Pitești, nr.29, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns procurator pentru intimata SC SRL, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, față de actele și lucrările de la dosar constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Procuratorul intimatei depune la dosar un set de acte și solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Cu adresa înregistrată sub nr. 1253/14.09.2009, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘa înregistrat pe rolul acestei instanțe opoziția formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva dizolvării C
Prin cererea de opoziție, reclamanta-creditoare a arătat că solicită ca instanța să desființeze Hotărârea nr. 1 din data de 17.08.2009 a asociatului unic al pârâtei-debitoare CLp rin care acesta a hotărât dizolvarea societății comerciale.
Motivându-și cererea, reclamanta a susținut că în mod eronat s-a dispus dizolvarea societății, cu aplicarea dispozițiilor art.227 alin.1 lit. d) din Legea 31/1990 republicată, deoarece C L înregistrează creanțe la bugetul consolidat al statului, în sumă de 384 lei, creanțe care astfel nu mai pot fi recuperate.
Reclamanta a mai susținut că potrivit prevederilor art.142 alin.5 din OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, executarea silită se poate întinde asupra veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, iar dispozițiile art.237 ind.1 din Legea 31/1990 au în vedere tocmai atragerea răspunderii organelor de conducere și obligarea acestora la acoperirea obligațiilor neachitate, mai ales a obligațiilor bugetare.
În dovedirea cererii, al cărei temei de drept nu a fost arătat, reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice Aad epus la dosar: cererea de depunere și/sau menționare acte (opoziție) nr. 4842/10.09.2009, cererea de opoziție nr. 7530/10.09.2009, fișa sintetică totală filele, decizia referitoare la obligațiile de plată (11-12-17-18), cererea de depunere și/sau menționare acte (hotărâre dizolvare) nr. 45615 fila 19, hotărârea nr. 1/17.08.2009, fila 20, încheierea judecătorului delegat nr. 10235/19.08.2009, fila 21.
Prin sentința nr. 116/CC/26.10.2009, Tribunalul Comercial Argeșa respins cererea privind pe reclamanta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE P, cu sediul în Pitești, nr. 118, Județ A și pe pârâții C L, cu sediul în Pitești, -, nr. 1, -. A,. 8, Județ, OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE TRIBUNALUL ARGES, cu sediul în Pitești, nr.29, județul
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin Hotărârea nr.1 adoptată la data de 17.08.2009, asociatul unic al CLa decis dizolvarea societății în vederea lichidării ei având în vedere imposibilitatea de a mai desfășura o activitate susținută.
Împotriva acestei hotărâri a formulat opoziție creditoarea-reclamantă Direcția Generală a Finanțelor Publice A, față de care datorează suma de 384 lei cu titlu de obligații către bugetul de stat, astfel cum rezultă din fișa sintetică aflată la dosar.
Potrivit dispozițiilor art.227 alin.1 lit. d) din Legea 31/1990 R, societatea comercială se dizolvă și prin hotărârea adunării generale, asociații având dreptul să decidă și începerea procesului de dispariție al societății comerciale, așa cum au avut posibilitatea să decidă și constituirea ei, precum și modificările pe care le suferă în timpul existenței sale.
În cazul dizolvării voluntare, care reprezintă tot un caz de modificare a actului constitutiv, asociații sunt liberi să decidă motivele pentru care hotărăsc să înceteze activitatea societății, iar textul de lege menționat nu condiționează adoptarea hotărârii lor de dizolvare voluntară de inexistența datoriilor societății către creditori.
Potrivit dispozițiilor art.61 din Legea 31/1990, republicată, "creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constituit pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătoreștisă oblige, după caz, societatea sau asociațiila repararea prejudiciului cauzat, prevederile art.57 fiind aplicabile."
S-a reținut astfel că pentru a fi admisibilă opoziția formulată de unul dintre creditorii societății, acesta trebuie să facă dovada că respectiva hotărâre îi produce un prejudiciu, în actuala redactare a art.61 alin.1, obiectul cererii de opoziție fiind obligarea societății sau, după caz, a asociaților la repararea prejudiciului cauzat, iar nu desființarea hotărârii, așa cum pretinde reclamanta.
Pe de altă parte, în procedura de lichidare a societății, urmare dizolvării ei voluntare, lichidatorii, potrivit Legii nr.31/1990, republicată, au obligația de a realiza inventarierea bunurilor societății și stabilirea exactă a activului și pasivului, în vederea stingerii tuturor obligațiilor sociale.
Instanța a apreciat că hotărârea acționarilor societății pârâte de dizolvare voluntară a avut ca motiv imposibilitatea realizării obiectului de activitate stabilit prin actul constitutiv și nu a urmărit prejudicierea vreunui creditor. Acționarilor societății nu le poate fi interzisă adoptarea hotărârii de dizolvare pentru motivul existenței unei creanțe, de vreme ce legiuitorul însuși nu a stabilit o astfel de condiție, iar reclamanta nu poate pretinde că creanța sa ar rămâne neîndestulată câtă vreme legea stipulează căile de realizare a creanțelor tuturor creditorilor, începând cu bilanțul de lichidare întocmit de lichidator, care are obligația să asigure plata creditorilor și continuând cu atragerea răspunderii organelor de conducere ale societății, în măsura în care aceasta însăși ar fi în imposibilitate de stingere a creanțelor datorate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice Pitești, solicitând admiterea acesteia, desființarea sentinței și admiterea cererii de opoziție împotriva hotărârii nr.1/17.08.2009, privind dizolvarea C
În motivarea se arată că prin hotărârea nr.1/17.08.2009, asociatul Cah otărât dizolvarea în vederea lichidării potrivit art.227 litera d) din Legea nr.31/1990.
În această situație, recurenta nu este în măsură să-și recupereze creanțele față de societate, în sumă de 508 lei pentru care a fost începută procedura de executare silită.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de probatoriul administrat în cauză, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art.227 alin.1 litera d) din Legea nr.31/1990 republicată, reglementează cazul dizolvării voluntare a societății comerciale, care lasă la latitudinea asociaților aprecierea motivelor obiective pentru luarea unei asemenea hotărâri, cum este de exemplu imposibilitatea realizării obiectului de activitate.
Nu se arată în lege că existența unor datorii ale societății interzice dizolvarea pe această cale, putându-se face aplicarea, după caz, a dispozițiilor art.2371din Legea nr.31/1990.
Pentru aplicarea acestui text însă este necesară efectuarea de probatorii, din care să reiasă că asociații, în frauda creditorilor, au abuzat de caracterul limitat al răspunderii sale și de personalitatea juridică distinctă a societății, dispunând de bunurile societății ca și cum ar fi bunurile proprii sau diminuând activul societății în beneficiul personal ori al unor terți, cunoscând sau trebuind să cunoască faptul că în acest mod societatea nu va mai fi în măsură să își execute obligațiile.
Or, în speță pe calea opoziției formulată de către creditoare, nu s-au adus atare dovezi și de altfel nici nu au fost invocate modalitățile în care asociatul ar abuza de caracterul limitat al răspunderii sale și de personalitatea juridică distinctă a societății.
Debitul datorat, reprezentând creanță fiscală, poate fi recuperat în faza lichidării, care urmează dizolvării societății și în care se stabilește exact activul și pasivul pentru stingerea obligațiilor sociale. Însă în cauză, se constată că suma de 510 lei, invocată drept creanță fiscală a fost achitată prin chitanța seria - nr. - din 17 noiembrie 2009 ( 10 dosar recurs) astfel că invocarea acestei creanțe este neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 Cod procedură civilă raportat la art.62 din Legea nr.31/1990, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești, nr.118, județul A, împotriva sentinței comerciale nr. 116/CC/26.10.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind SC SRL cu sediul în Pitești,-, -.A,.8, județul A și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ cu sediul în Pitești, nr.29, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
/6 ex/15.01.2010
Jud.fond Gh.
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu