Opoziție la executare. Decizia 149/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Operator date - 2928

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 149/

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Petruța Micu

JUDECĂTOR 2: Anca Buta

JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu

Grefier: - -

S-a luat în examinare recursul - strămutat de la Curtea de Apel Galați - declarat de către oponenta - COM SRL împotriva deciziei comerciale nr. 4/A/03.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL, având ca obiect opoziție la executare.

La apelul nominal, lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care, se constată ca mersul dezbaterilor si concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25.01.2010, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea soluției fiind amânată pentru termenul de azi, când,

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia comercială nr. 4/A/03.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, s-a admis apelul formulat de apelanta - SRL împotriva sentinței civile nr. 1100/18.02.2009, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-, precum și a încheierii de îndreptare a erorii materiale din 03.03.2009 a Judecătoriei Brăila; a schimbat în tot sentința atacată, îndreptată prin încheierea pronunțată la 03.03.2009, în sensul respingerii opoziției la executare ca nefondată; a obligat intimata la plata sumei de 633,6 lei cheltuieli de judecată către apelantă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a constatat că prin sentința civilă nr. 1100/18.02.2009, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-, a fost admisă opoziția la executare formulată de oponenta - SRL și a fost dispusă anularea formelor de executare în tocmite în dosarul de executare nr. 4/2009 al BEJ, precum și obligarea intimatei la plata sumei de 4.194,5 lei cheltuieli de judecată.

Ulterior, la 03.03.2009 a fost dată încheierea prin care aceeași instanță a admis cererea reclamantei de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 1100/2009, în sensul inserării mențiunii executorie.

La pronunțarea sentinței civile nr. 1100/18.02.2009, Judecătoria Brăilaa reținut că - SRL, în calitate de creditoare, a solicitat BEJ executarea silită a două bilete la ordin în valoare de 64.272,07 lei și 64.270 lei, care a procedat la înființarea popririi pe conturile debitoarei deschide la Bank - Sucursala B în data de 09.01.2009, iar în aceeași zi, organul de executare a emis și somația de executare conform dispozițiilor Legii nr. 58/1934.

Instanța de fond a reținut că s-a trecut la înființarea popririi fără ca în prealabil executorul judecătoresc să-i comunice somația de executare prevăzută de art. 61 din Legea 58/1934; că în fapt, comunicarea somației de executare de către executor în termenul stabilit de Legea 57/1934 deschide calea debitorului la opoziția la executare cambială. Executarea silită prin poprire a fost pornită anterior comunicării somației cambiale către debitoare, ceea ce conduce la nulitatea acesteia, nulitate ce este atrasă și asupra actelor de executare.

Față de cauza de nulitate a executării silite, reținute, instanța de fond a apreciat că celelalte apărări formulate nu se mai impun a fi analizate.

Împotriva sentinței și a încheierii, creditoarea - SRL a formulat apel, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că încheierea de îndreptare este nulă absolut, deoarece aceasta trebuia judecată cu citarea părților, fiind formulată în condițiile art. 281 Cod procedură civilă, iar deși instanța de fond a fost investită cu o cerere de completare a dispozitivului, s-a pronunțat pe o cerere de îndreptare a erorii materiale - art. 281 Cod procedură civilă. Cu privire la sentința atacată, nr. 1100/2009, a susținut că aceasta este nelegală, deoarece motivele invocate de către oponenta - COM SRL nu se încadrează în dispozițiile Legii nr. 58/1934 și a normelor BNR. Astfel, a susținut că în cazul opoziției la executare se pot invoca numai excepții privitoare la nulitatea titlului și excepții decurgând din raporturile personale dintre cei doi participanți la circuitul biletului la ordin, iar motivele invocate de recurentă nu se circumscriu acestor dispoziții legale. A mai susținut că instanța de fond în mod greșit a analizat somația reglementată de art. 61 din Legea 58/1934 prin prisma dispozițiilor Codului d e procedură civilă ce reglementează executarea silită, considerând că pentru înființarea popririi, dispozițiile art. 454 alin. 1 Cod procedură civilă prevăd că aceasta se înființează fără somație, numai prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane - terțul poprit.

Creditoarea apelantă a mai arătat că instanța de fond a dispus anularea formelor de executare cu privire la toate popririle înființate la băncile la care debitoarea are deschise conturi, cu toate că în cauză instanța a făcut referire numai la poprirea instituită de Bank, apelanta considerând că nu se poate dispune anularea formelor de executare înființate la mai multe unități bancare, fără ca acestea să fie analizate în mod distinct.

Intimata, prezentă in fața instanței de fond a solicitat respingerea apelului, apreciind că hotărârile atacate sunt legale și temeinice și că în mod corect instanța de fond a reținut excepțiile cambiale invocate privitoare la condițiile de exercitare ale execuției cambiale de către posesorul cambiei.

Apelanta a arătat că au fost invocate excepțiile prevăzute de art. 19 din Legea 58/1934, excepții procedurale care privesc condițiile de exercitare a acțiunii cambiale de către creditor, care sunt excepții de execuții cambiale.

Tribunalul Brăilaa reținut că împotriva celor două bilete la ordin nu a fost exercitată procedura protestului de neplată; că după refuzul la plată al biletelor la ordin, creditoarea trebuia să întocmească protestul de plată conform art. 49 din Legea 58/1934 prin intermediul unui executor judecătoresc.

Instanța de apel a apreciat că apelul este fondat, reținând că oponenta - COM SRL a emis în favoarea creditoarei intimate - SRL B două bilete la ordin în valoare de 64.272,07 lei și 64.270 lei cu scadențele la 19.12 și 17.12.2008 și, fiind introduse în bancă în vederea decontării, acestea au fost refuzate pentru lipsă disponibil.

Împotriva deciziei nr. 4/A/03.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- a formulat recurs reclamanta - COM SRL, înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați sub nr-, solicitând admiterea apelului ca temeinic și legal, modificarea în tot a hotărârii recurate și menținerea sentinței nr. 1100/2009 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale, pronunțate de către instanța de fond. A mai solicitat, în baza art. 300 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, suspendarea executării deciziei contestată până la soluționarea irevocabilă a acesteia.

În motivarea recursului, s-a arătat că își desfășoară activitatea din anul 1994, are ca obiect actual principal de activitate fabricarea biscuiților și pișcoturilor, prăjituri și produse conservate de patiserie, că are o fabrică modernă ce ocupă 1500 mp, cu o linie performantă de producție italiană, având 100 de salariați, dintre care 60 pentru compartimentul producție. Mai arată că asigură cu logistica proprie distribuirea în țară a produselor de panificație, iar pentru susținerea activității de producție și distribuire a încheiat contracte de credit cu BRD, BCR, și Banca Transilvania pentru sume importante în Euro și lei, având și contracte de leasing.

Recurenta susține că pentru lunile iulie, august și septembrie 2009 au avut de achitat un număr de 54 bilete la ordin, totalizând 206.190,80 lei către diferiți furnizori de materie primă; că executarea silită produce pagube iminente pentru debitor, cu precădere în speță, unde este vorba de o creanță importantă, de peste 140.000 lei; că punerea în executare a deciziei contestată ar conduce la blocarea activității recurentei care nu ar mai putea face plăți către partenerii de afaceri, cu pagube materiale și sociale ireparabile.

Recurenta a completat motivele de recurs (filele 124-127 din dosarul Curții de Apel Galați ), solicitând admiterea acestuia ca temeinic și legal, modificarea în tot a hotărârii recurate și menținerea sentinței nr. 1100/2009 și a încheierii din 03.03.2009, ambele pronunțate de către Judecătoria Brăila ca instanță de fond.

În motivare se arată că la 12.01.2009 i s-a comunicat de către BEJ, în scris, că în cadrul dosarului de executare nr. 4/2009, la cererea creditoarei - SRL s-a înființat măsura popririi pe conturile recurentei, fără a i se comunica în prealabil o somație cambială, adresa de poprire fiind comunicată tuturor unităților bancare până la concurența sumei de 136.803,02 lei, recurenta formulând opoziție la executare.

S-a invocat faptul că soluția pronunțată în apel este criticabilă, fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii, potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă; că susținerea instanței de apel că motivele oponentei nu s-ar circumscrie celor care pot fi soluționate pe calea opoziției la executare și că ar excede Normelor cadru ale BNR nr. 6/08.03.1994, este nefondată, că instanța a reținut tocmai acele excepții cambiale privitoare la condițiile de exercitare ale execuției cambiale de către posesorul cambiei, situație pe care chiar apelanta a reținut-o ca fiind admisibilă pe calea opoziției. Se arată că în speță cadrul legal este art. 63 din Legea 58/1934 care prevede că "debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiile de nulitate a titlului, potrivit disp. art. 2, precum și cele care nu sunt opuse de art. 19", rezultând că în afara excepțiilor de nulitate a titlului prevăzute de art. 2, pe calea opoziției se mai pot invoca și excepții care nu sunt oprite de art. 19, care nu interzice invocarea unor astfel de excepții ale execuției cambiale, ci interzice invocarea excepțiilor personale întemeiate pe raporturile cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, ceea ce nu se regăsește în speță. În concluzie, arată că pe calea opoziției la executare se pot invoca excepții de nulitate a titlului și excepții procedurale ce privesc condițiile de exercitare a acțiunii cambiale de către creditor, care sunt excepții de execuție cambială.

Recurenta arată că Normele cadru ale BNR nr. 6/08.03.1994, modificate prin Normele cadru nr. 7/2008 și Norma nr. 2/05.01.2009, prevăd expres condițiile de exercitare ale acțiunii cambiale și de regres în caz de neplată; că nerespectarea acestora atrage calea opoziției la executare tocmai pentru invocarea neregularităților particulare ale cambiei și care nu pot fi invocate pe calea de drept comun a contestației la executare silită, pe care se pot invoca doar nulități ce derivă din nerespectarea dispozițiilor ce reglementează executarea silită din Codul d e procedură civilă. Arată că Norma cadru a BNR nr. 6/08.03.1994 modificată prin Norma nr. 2/2009 prevede la pct. 321 că "Excepțiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se împart în următoarele excepții privitoare la nulitatea titlului, excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul și debitorul cambiei (excepții personale) și excepții privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii sau execuției cambiale (excepții procedurale)."

Recurenta solicită să se constate aplicabilitatea acestor dispoziții legale în raport de excepțiile cambiale invocate, arătând că cele două bilete la ordin pe care le-a emis nu sunt scutite de facerea și dresarea protestului, facultatea scutirii de aceste procedee specific cambiale aparținându-i, potrivit art. 51 alin. 1 din Legea 58/1934. Arată că la scadența acestor două cambii, odată ce s-a constatat lipsa disponibilului în contul recurentei, în prealabil pornirii executării silite și deci, întocmirii oricărui act de executare silită, era obligatoriu ca refuzul de plată să fie consemnat într-un act autentic care poartă denumirea specifică de "protest de plată", conform art. 49 alin. 1 din Legea 58/1934. Arată că art. art. 49 alin. 3 din Legea 58/1934 prevede inclusiv termenul în care trebuie să aibă loc realizarea protestului de plată în forma autentică prev. la alin. 1, ulterior fiind obligatorie dresarea protestului de către executorul judecătoresc, potrivit art. 66 din Legea 58/1934, în modalitățile prevăzute la art. 67 și care trebuie să cuprinsă mențiunile obligatorii de la art. 69. De asemenea, potrivit art. 50 din Legea 58/1934, posesorul cambiei era obligat să încunoștințeze recurenta despre efectuarea protestului de neplată în cele 4 zile lucrătoare ce urmau efectuării obligatorii a protestului de plată, posesorului revenindu-i și sarcina dovedirii efectuării încunoștințării, conform art. 50 alin. 4 din Legea 58/1934.

Recurenta susține că cele două bilete la ordin au o semnătură neidentificabilă, fără a avea ștampila trăgătorului, fără a fi investite cu formulă executorie, considerând că în astfel de condiții, excepțiile de execuție cambială determinau nulitatea executării silite; că executarea pornită împotriva recurentei pentru suma de 136.803,02 lei a fost demarată direct prin înființarea popririi conturilor acesteia la data de 09.01.2009, ca urmare a adresei de poprire din 08.01.2009, recurenta arătând că somația i-a fost comunicată abia la data de 12.01.2009. Consideră că instanța de fond a reținut corect că raportat la art. 320 lit. j din Norma cadru a BNR nr. 6/08.03.1994, formele de executare întocmite în aceste condiții sunt nule absolut, nefiind comunicată în prealabil o somație cambială, chiar intimata apelantă recunoscând prin precizările la motivele de apel, că Norma BNR nr. 7/2007 prevede obligativitatea comunicării înaintea oricărei forme de executare silită, a somației.

Se apreciază că instanța de apel s-a aflat în confuzie, suprapunând elementele specifice somației de executare de drept comun cu cele ale somației cambiale și care are conținut diferit față de somația obișnuită, ignorând faptul că în comparație cu procedura de executare reglementată de Codul d e procedură civilă, dispozițiile Legii 58/1934 și Normele cadru BNR nr. 7/2008, care o interpretează și o completează, sunt derogatorii și de imediată aplicare, reprezentând legea specială.

Printr-un înscris depus la fila 131 din dosarul Curții de Apel Galați, intimata - SRL a invocat inadmisibilitatea cererii de suspendare, arătând că suspendarea în această materie este derogatorie de la dreptul comun și se poate face numai cu respectarea Legii 58/1934. Prin urmare, singura cale de obținere a acestei suspendări este dată de conținutul art. 62, aspect ce vizează și netemeinicia, respectiv lipsa de temei a cererii recurentei din Legea cambiei și biletului la ordin, care stipulează că "Instanța va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaște semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura. În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obține măsuri de asigurare".

Intimata arată că recurenta a invocat suspendarea în cadrul recursului invocând alte motivele, în afara celor două, care exced cadrului legal aplicabil litigiului, instanța fiind ținută strict de limitele învestirii.

S-a mai invocat și netemeinicia cererii de suspendare în raport de cadrul legal aplicabil, întrucât dispozițiile Codului d e procedură civilă nu pot fi aplicate prin extensie la o lege specială - legea cambiei, deoarece în cauză se aplică principiulspeciallia generalibus derogant, astfel că doar în cazul în care procedura specială nu ar fi prevăzut, sau ar fi prevăzut nelimitativ cauzele de suspendare, s-ar fi putut face aplicarea art. 300 Cod procedură civilă, citând și practica Curții de Apel București, care printr-o decizie din 02.12.1944, a statuat că "Orice cerere de suspendare a executării cambiale trebuie invocată în opoziția cambială - Suspendarea nu poate fi ridicată prin acțiune separată în cadrul opoziției cambiale."

Pe fond, intimata consideră că cererea de suspendare este nefondată, recurenta prevalându-se de propria incorectitudine; că deși recurenta a invocat faptul că nu ar mai putea efectua plăți, avea disponibil în cont; că, întrucât chiar după poprire a avut lichidități să achite cuantumul cauțiunii de 13.000 lei, înseamnă că are și venituri ce nu au fost supuse executării silite.

Intimata - SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat și menținerea deciziei atacate ca temeinică și legală. Cu privire la temeiul de drept invocat de către recurentă în recurs - art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, intimata arată că hotărârea recurată este întemeiată exclusiv pe Legea 58/1934, nefiind vorba de nicio lipsă de temei legal, temei legal care se regăsește în considerentele deciziei. Aplicarea greșită a legii, invocată de către recurentă pe motiv că biletele sunt neprotestate și că executorul trebuia să someze anterior popririi, nu au suport legal, intimata susținând că recurenta a confundat și suprapus motive ale opoziției la executare (lipsa protestului), cât și ale contestației la executare (adresa de înștiințare a popririi conturilor / somației).

Cu privire la aceste aspecte, intimata arată că protestul, ca formalitate, se cere doar în cazul debitorilor de regres - girantul, avalistul, etc.; că biletele la ordin nu cuprind debitori de regres, ci sunt simple, cu emitent - - COM SRL și beneficiar - - SRL; că în speță, - COM SRL nu este nici girant și nici avalist, ci doar emitent, ceea ce este echivalent cu acceptantul unei cambii; că nefacerea protestului nu absolvă emitentul de obligație, acesta fiind în continuare ținut, opunerea acestei formalități constituind doar apanajul debitorilor de regres și apărarea exclusivă a acestora la executare, nu a emitentului. A invocat faptul că în speță există dispoziții legale obligatorii - Cap. VII, art. 47-60, precum și art. 107 din Legea 58/1934, care statuează că " unui bilet la ordin este ținut în același mod ca acceptantul unei cambii", astfel că toate dispozițiile cambiale referitoare la acceptant, se aplică persoanei recurentei - art. 29-32, art. 38, 42, 65, 74, 77 din Legea 58/1934, lucru constatat și de către Tribunalul Brăila, care a concluzionat că protestul se face numai atunci când posesorul este interesat să-și conserve acțiunile în regres.

Intimata afirmă de asemenea, că acest motiv de recurs nu poate fi analizat în recurs, întrucât recurenta nu a atacat, pe aceste considerente, cu apel, soluția pronunțată de Judecătoria Brăila, care a considerat nelegal, că poprirea trebuie precedată se somație și nu este îndeajuns a se înștiința debitorul despre măsura luată.

Despre poprirea făcută pin înștiințare și nu prin somația prealabilă, ce poate face obiectul numai al unei contestații la executare, potrivit pct. 330 din Normele BNR din 1994, intimata arată că tocmai recurenta a recunoscut acest aspect, invocând același argument în contestația la executare, când a arătat că au primit doar înștiințare de primire și apoi o somație, contestația la executare fiind respinsă prin sentința civilă nr. 1217/2009 pronunțată în dosarul nr-, hotărâre definitivă ce a fost recurată tardiv de către recurentă la 10.03.2009, după 3 luni de la primirea hotărârii.

Se mai arată că în Normele BNR la pct. 330, în cadrul excepțiilor procedurale (lipsa condițiilor necesare pentru exercițiul acțiunii sau executării cambiale) nu se regăsește facerea / nefacerea înștiințării / somației, astfel că și acest motiv este neîntemeiat și lipsit de fundament, deoarece executarea silită pornită este o executare indirectă prin poprire, iar în reglementarea română, referitor la instituția popririi, atât în Codul d e procedură fiscală, cât și în Codul d e procedură civilă, trăsătura esențială a popririi este lipsa somației. Astfel, somația cambială se face în aceleași condiții procedurale reglementate de art. 387 Cod procedură civilă, dar cu cerințele de formă și conținut ale legii speciale. Pct. 320 lit. g și j din Normele BNR stipulează la lit. g că "Somația se va face conform normelor de procedură în materia executării silite", iar la lit. j că "Somația pentru executare se va comunica debitorului căruia îi este adresată conform normelor de procedură respective". În atare situație, apreciază că în atare situație, sunt direct aplicabile dispozițiile art. 387, art. 390, art. 545 (1) Cod procedură civilă, executarea silită indirectă fiind pornită prin poprire, iar poprirea se îndeplinește fără somație, neexistând nicio derogare de la normele Codului d e procedură civilă, legea specială fiind armonizată cu prevederile Codului d e procedură civilă, sub aspectul somației, până la identitate.

Concluzionând, intimata arată că în cazul popririi, codul nu impune obligația somării, ci dimpotrivă precizează expres că se face fără somație, debitorul fiind doar înștiințat de începerea acestei proceduri, iar formalitățile procedurale au fost îndeplinite și recunoscute de către recurentă prin cererile de chemare în judecată depuse.

Prin încheierea din data de 27.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr-, reținându-se dispozițiile adresei nr. 6835/2009 emisă de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a făcut cunoscut faptul că prin încheierea nr. 2750/04.11.2009 a fost admisă cererea de strămutare formulată de - SRL, s-a înaintat Curții de APEL TIMIȘOARA dosarul având ca obiect recursul declarat de oponenta - COM SRL împotriva deciziei comerciale nr. 4/A/03.07.2009.

Astfel, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr-.

Curtea a dispus amânarea pronunțării în prezenta cauza pentru ca părțile interesate să poată formula concluzii scrise la dosar, față de faptul că nu erau solicitate probe de administrat în această fază procesuală.

În dosarul Curții de APEL TIMIȘOARA, intimata - SRL a formulat concluzii scrise, prin care a reiterat motivele invocate în întâmpinarea formulată. Nu a depus nici un script la dosar - SRL.

Față de cererea de suspendare a deciziei comerciale nr. 4/2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, constată că aceasta este lipsită de obiect.

Curtea o va va respinge, motivat de faptul că la aceeași dată la care s-a rămas în pronunțare asupra cererii de suspendare, s-a rămas în pronunțare și în ceea ce privește cererea de recurs. Față de aceste aspecte, orice soluție ar fi fost lipsită de efecte, având în vedere că durata ei în timp se limitează la data pronunțării deciziei în calea de atac prezentă. Pentru aceste motive nu se va mai analiza admisibilitatea cererii de suspendare, excepție susținută de intimată.

Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul formulat de către oponenta - COM SRL nu este întemeiat, sens în care va fi respins, pentru următoarele motive:

Din cuprinsul motivelor invocate prin cererea de recurs, Curtea nu a putut reține ca întemeiate și dovedite, niciunul dintre acestea.

Cum recursul se întemeiază, în speță, numai pe critici raportate la hotărârea din apel ca fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii, potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, într-adevăr, în speță cadrul legal este art. 63 din Legea 58/1934 care prevede că "debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiile de nulitate a titlului, potrivit disp. art. 2, precum și cele care nu sunt opuse de art. 19", rezultând că în afara excepțiilor de nulitate a titlului prevăzute de art. 2, pe calea opoziției se mai pot invoca și excepții care nu sunt oprite de art. 19, care nu interzice invocarea unor astfel de excepții ale execuției cambiale, ci interzice invocarea excepțiilor personale întemeiate pe raporturile cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori. Pe calea opoziției la executare se pot invoca excepții de nulitate a titlului și excepții procedurale ce privesc condițiile de exercitare a acțiunii cambiale de către creditor, care sunt excepții de execuție cambială. Numai că, acestea sunt strict delimitate de aceeași Lege, în cuprinsul art. 47 și urm.

În privința excepției întemeiate pe dispozițiile art. 63 combinat cu art. 2 din nr. 58/1934, susținută de recurentă, respectiv semnătura aplicată pe titlu, aceasta nu poate fi reținută, având în vedere că partea nu s-a înscris în fals, iar dispozițiile art. 1 sunt îndeplinite.

În privința susținerilor formulate în recurs, prin raportare la disp. art. 19 din aceeași Lege, Curtea constată că, în mod temeinic a reținut instanța de apel că, în cauză, prima instanță a pronunțat o sentință nelegală, deoarece a fost învestită cu soluționarea unei opoziții la somația de executare conform Legii 58/1934 și s-a pronunțat pe o contestație la executare conform Codului d e procedură civilă, anulând formele de executare.

Așa cum s-a arătat, pe cale opoziției la executare se atacă însuși titlul cambial pus în executare și are ca finalitate invalidarea obligației cambiale, iar contestația la executare are ca scop anularea formelor de executare. Fiecare dintre acestea sunt acțiuni de sine stătătoare cu proceduri și probatorii distincte.

Însă, din actele dosarului rezultă că, în speță, creditorul cambial - SRL a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare silită a titlurilor, care în mod legal, a emis somația de executare prevăzută de art. 61 alin. 1 din Legea 58/1934; că această somație nu trebuie confundată cu somația prevăzută de Codul d e procedură civilă pentru executarea silită a bunurilor debitorului. Somația de executare cambială are drept scop să pună în întârziere pe debitor pentru a exercita opoziția și oferă acestuia posibilitatea de a se apăra, iar somația de executare cambială nu este un început de executare silită.

De asemenea, în ceea ce privește protestul la neplată, invocat de către oponentă, s-a reținut că acesta nu are nicio relevanță în cauza de față, deoarece procedura protestului de neplată se face de către posesorul cambiei sau a biletului la ordin, atunci când acesta este interesat să-și conserve acțiunile de regres împotriva debitorilor de regres (trăgător, girant și avaliștii acestora).

Totodată, se mai reține că biletele la ordin nu au circulat prin gir pentru ca posesorul acestora, - SRL, în urma refuzului de plată, să treacă la procedura protestului de neplată, pentru a-și conserva acțiunile în regres față de participanții la circuitul cambial.

Astfel, emitentul - COM SRL s-a obligat să plătească la scadență suma înscrisă în biletele la ordin, iar prin opoziția la executare nu s-a invocat niciun motiv care să ducă la nulitatea titlului sau vreo excepție personală, bazată pe vreun înscris izvorât din voința părților și care să anuleze obligația cambială.

Pentru aceste considerente, Curtea de APEL TIMIȘOARA va respinge atât cererea de suspendare a executării silite a deciziei comerciale nr. 4/2009, cât și recursul declarat împotriva aceleiași hotărâri, formulate de oponenta - COM SRL.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă și reținând culpa procesuală a recurentei, o va obliga pe aceasta să plătească intimatei suma de 852 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de suspendare a executării silite a deciziei comerciale nr. 4/2009 și a recursului declarat împotriva aceleiași hotărâri, formulate de oponenta - COM SRL, în contradictoriu cu pârâta intimată - SRL.

Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată intimatei, în sumă de 852 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29.01.2010.

Presedinte, Judecător, Judecător

- - - - - -

Grefier,

- -

Red./19.02.2010

Tehn. /5 ex./19.02.201

Instanță de fond - Judecătoria Brăila

Judecător -

Instanță de apel - Tribunalul

Judecători -,

Președinte:Petruța Micu
Judecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Opoziție la executare. Decizia 149/2010. Curtea de Apel Timisoara