Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 106/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr intern 2607/2007)
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 106
Ședința publică de la 11 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Grefier ---
*************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect apelurile formulate de pârâta UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM I și de reclamantul, ambele împotriva Sentinței comerciale nr.11729/19.10.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr vechi 2420/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă prin avocat, cu împuternicire avocațială depusă în dosar și apelantul reclamant, personal.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că s-a prorogat cererea de alte probe solicitate de apelantul reclamant.
Având cuvântul pe alte cereri, intimatul reclamant, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri medicale pentru a face dovada îmbolnăvirii sale în timpul acestui proces.
Curtea încuviințează proba solicitată de apelantul reclamant, acesta depunând la dosar acte pe care le și comunică părții potrivnice.
Având cuvântul pe eventuale alte cereri, părțile susțin că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în apeluri.
Apelanta pârâtă, prin avocat, pe aspectul capetelor de cerere privind acordarea daunelor materiale și repunerea reclamantului în funcția de cenzor, invocă excepția inadmisibilității cererilor, arătând faptul că mandatul de cenzor a expirat în anul 2005 prin ajungerea sa la termen și prin realegerea altor organe de conducere.
Susține că reclamantul avea cunoștință de realegerea Comisiei de Cenzori și a Președintelui, astfel că solicită respingerea apelului formulat de reclamant ca inadmisibil și admiterea apelului formulat de uniune, cu modificarea în parte a hotărârii cu privire la repunerea reclamantului în funcție. Consideră că acest capăt de cerere greșit a fost admis.
Apelantul reclamant, personal, consideră că alegerea ulterioară a unui nou cenzor a fost nestatutară și nelegală, nu Adunarea Generală a Asociaților avea competența alegerii organelor de conducere și a comisiei de cenzori ci Adunarea Generală Extraordinară a Asociaților, iar legea spune că dacă nu s-a făcut alegerea legal, în funcție este de drept cenzorul de dinainte.
Mai arată că în anul 2002 a funcționat timp de un an și a efectuat lucrări fără a fi plătit.
Solicită respingerea apelului formulat de pârâtă și admiterea apelului formulat de dânsul, cu cheltuieli de judecată.
Precizează că nu a stabilit indemnizația cenzorilor, dar nu a fost vina acestora, întrucât în acea perioadă societatea avea o situație financiară precară.
Avocatul apelantei pârâte solicită cuvântul având în vedere că a pus concluzii numai pe daunele morale și susține că daunele materiale solicitate de apelantul reclamant nu pot fi admise, cererea fiind neîntemeiată, a fost plătit ocazional pentru controlul casieriei uniunii sau verificarea lucrărilor. Solicită cheltuieli de judecată și depune dovada achitării onorariului avocațial.
CURTEA
Asupra apelurilor comerciale de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.11729/19.10.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr vechi 2420/2005) a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM I și s-a dispus repunerea petentului în situația anterioară hotărârii adunării generale din 16.04.2003, respectiv în funcția de cenzor expert contabil.
A fost respinsă excepția prevăzută de articolul 7201pe capătul 2 al acțiunii și a fost respins, ca nefondat, acest capăt de cerere.
A fost respinsă cererea de chemare la instanță a președintelui UJCC I, și sancționarea acestuia.
A fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Analizând susținerile părților prin prisma probelor adminJ. și a răspunsurilor la interogatoriu date de reclamant, tribunalul a admis acțiunea acesteia numai în parte pentru următoarele considerente:
Conform sentinței comerciale din 25.03.2005 cu nr.1367 tribunalul a admis acțiunea în anularea Hotărârii Adunării Generale din 16.04.2003 I și a măsurilor dispuse prin aceasta referitoare la petent, cu motivarea că probatoriul administrat în cauză dovedit că reclamantul nu a fost convocat pentru această ședință în cursul căreia a fost retras din funcția pe care o avea, făcându-se astfel aplicarea articolului 131 din Legea nr.31/1990. Fiind anulată hotărârea prin care reclamantului i s-a retras funcția de cenzor s-a constatat că efectele acesteia nu pot subzista, dispunându-se repunerea reclamantului în funcția deținută anterior acestei hotărâri, respectiv cea de cenzor expert contabil. Susținerile pârâtei în sensul incompatibilității funcțiilor deținute de reclamant au fost apreciate ca nefondate, având în vedere că abia din 14.11.2003 reclamantul a devenit revizor, până la acel moment îndeplinind doar funcția de inspector, pentru aceasta nefiind precizate astfel de incompatibilități (se va vedea copia cărții de muncă depusă de reclamant).
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la acordarea de daune morale, s-a constatat că nici prin răspunsurile la interogatoriu și nici prin alte mijloace procedurale de probă, reclamantul nu a reușit să dovedească în ce mod i-a fost știrbită imagine și personalitatea.
Cu privire la ultimul capăt al acțiunii, acesta a fost apreciat ca nedefinit, neclar, neprecizat ca temei juridic și de fapt, astfel încât, în cadrul prezentei cauze, apare ca inadmisibil.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată s-a constatat că și aceasta este neîntemeiată întrucât nu au fost depuse chitanțe justificative.
Împotriva sentinței comerciale nr.11729/19.10.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în termen legal, au declarat apel atât reclamantul, cât și pârâta.
În motivarea apelului reclamantului, acesta a arătat că, deși a convocat conducerea UJCC la data 18.12.2007 pentru negocieri, aceasta nu s-a prezentat și refuză în continuare să pună în aplicare sentințele comerciale pronunțate. Apelantul insistă să fie repus de îndată în funcția de expert contabil din care a fost revocat ilegal înainte de îndeplinirea mandatului.
Cu privire la despăgubirile materiale de 33.000 lei, apelantul a solicitat ca instanța de apel să-i acorde câte 1.000 lei pe lună de la data de 16 aprilie 2003 până la data depunerii efective pe funcția de cenzor - expert contabil.
În ceea ce privește daunele morale în valoare de 35.000 lei, apelantul a arătat că și în prezent este purtat cu sadism prin sălile instanțelor de judecată și este hărțuit continuu de conducerea UJCC, fapt care-i afectează grav imaginea, demnitatea și personalitatea și-i deteriorează starea sănătății. Apelantul a arătat că prezintă alăturat dovada bolii cardio-vasculare de care suferă din data de 18.02.2005 și scrisoarea medicală din 25 octombrie 2006.
Cu privire la cheltuielile de judecată, apelantul a învederat că înțelege să depună încă odată copiile chitanțelor justificative.
În dovedirea motivelor de apel au fost depuse înscrisuri.
Apelul a fost legal timbrat.
Prin motivele de apel formulate de pârâta UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM I s-a solicitat modificarea în parte a sentinței comerciale apelate, cu privire la repunerea reclamantului în situația anterioară și respingerea acestei cereri, ca neîntemeiată.
S-a arătat că cenzorul este persoana învestită de AGA cu atribuții de control pentru un mandat limitat, iar mandatul pentru care a fost numit intimatul în această funcție a expirat în anul 2005 prin ajungerea la termen și prin efectul legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.
Potrivit articolului 120 din Legea nr.1/2005 fostul avea obligația legală să se reorganizeze în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii sub sancțiunea dizolvării de drept, iar această reorganizare implica automat convocarea AGA în vederea alegerii noilor organe de conducere.
La data de 21.06.2005 a fost convocată AGA, iar, conform Legii nr. 1/2005 cenzorul este ales pe baza candidaturii depuse și a propunerilor, prin vot secret.
Intimatul nu a înțeles să-și depună candidatura și nici nu a contestat alegerile de la 21.06.2005.
Apelanta a apreciat că mandatul reclamantului a încetat la data de 21.06.2005 prin ajungerea la termen și prin alegerea unei alte comisii de cenzorii, astfel încât nu poate fi repus în situația anterioară.
În ceea ce privește îndemnizația cuvenită pentru funcția de cenzor, reclamantul a renunțat la acest capăt de cerere, solicitând instanței de fond numai repunerea sa în funcția de cenzor și obligarea pârâtului la plata de daune morale în cuantum de 35.000 lei.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile articolului 282 și următoarele Cod Procedură Civilă și dispozițiile legii nr.1/2005.
Apelul a fost legal timbrat.
Prin întâmpinare apelantul a solicitat respingerea apelului pârâtei.
La rândul său apelanta UJCCI a solicitat prin întâmpinare respingerea apelului declarat de reclamant.
În urma solicitărilor instanței, apelantul a arătat că a solicitat despăgubiri materiale în anul 2003, iar prin cererile precizatoare a adus unele completări cererii inițiale fără să renunțe la daunele materiale.
S-a arătat că președintele UJCC I, Consiliul de Administrație și cenzorul, sunt aleși legal și nestatutar, iar este cenzorul de fapt și de drept al uniunii.
Daunele morale se raportează la starea de sănătate a apelantului, iar documentele medicale dovedesc că, datorită revocării abuzive din funcție, reclamantului i s-a agravat cardiopatia și i s-a declanșat boala diabetică.
Ambele părți au depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel formulate de părți și în lumina dispozițiilor articolului 295 Cod Procedură Civilă, Curtea reține următoarele aspecte:
Prin sentința comercială nr.1367/25.03.2005 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a fost admisă acțiunea în anulare formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta I și s-a dispus anularea Hotărârii Adunării Generale a I și a măsurilor dispuse prin aceasta referitoare la petent.
Au fost disjunse capetele acțiunii cu privire la repunerea în situația anterioară a petentului și plata despăgubirilor salariale cuvenite și s-a dispus formarea unui nou dosar.
Prin încheierea de ședință din 13.05.2005 a fost admisă excepția lipsei competenței funcționale a secției comerciale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției a VIII a de litigii de muncă și contencios administrativ.
Această secție, prin încheierea de ședință din 18.08.2005, în temeiul articolului 244 pct. 1 Cod Procedură Civilă a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a apelului declarat împotriva sentinței civilenr.1367/25.03.2005.
Prin cererea precizatoare depusă la dosar la 04.05.2007 reclamantul a solicitat extinderea la 33.000 lei noi a despăgubirilor materiale, a introdus o cerere de daune morale în valoare de 35.000 lei noi și a solicitat cheltuieli de judecată.
Cauza a fost repusă pe rol de către Tribunalul București - Secția a VIII a, iar prin încheierea de ședință din 22.06.2007 a fost admisă excepția necompetenței funcționale a Secției de litigii de muncă și a fost înaintată cauza la Secția Comercială a Tribunalului București.
În motivarea încheierii s-a reținut că între reclamant și pârâtă nu există raporturi de muncă, cenzorii fiind aleși de adunarea generală a cooperativelor, în îndeplinirea mandatului primind o indemnizație stabilită de asemenea de adunarea generală.
S-a reținut că cererea nu are natura juridică a unui litigiu de muncă, iar capătul de cerere privind repunerea în situația anterioară este accesoriu celui soluționat prin sentința comercială nr.1367/2005.
Cu ocazia soluționării cauzei de către Secția a VI a Comercială a Tribunalului București, reclamantul, la 31.07.2007, a depus o cerere precizatoare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat repunerea sa neîntârziată în funcția de cenzor-expert contabil, daune morale în valoare de 35.000 lei noi, chemarea la instanță a președintelui UJCC I și sancționarea acestuia pentru refuzul de a pune în aplicare sentința comercială nr.1367/25.03.2005.
În practicaua sentinței comerciale nr.11729/19.10.2007, în care au fost consemnate susținerile părților, s-a consemnat că reclamantul, având cuvântul pe fondul cauzei, a solicitat repunerea în funcție, acordarea daunelor morale de 35.000 lei și acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.000 lei.
Prin concluziile scrise aflate la fila 86 dosar fond, reclamantul a arătat că susține în final repunerea sa neîntârziată în funcția de cenzor- expert contabil la UJCC I, menține pretinderea daunelor morale în cuantum de 35.000 lei și insistă pentru sancționarea în litera legii a președintelui UJCC I,.
În motivarea apelului, apelantul reclamant susține că nu a renunțat la capătul de cerere privind daunele materiale, arătând că modificările succesive ale acțiunii nu au afectat acest capăt de cerere.
Susținerile apelantului sunt contrazise însă de actele dosarului, de precizările succesive ale acțiunii și de concluziile puse pe fondul cauzei, din care rezultă că reclamantul a înțeles să mențină numai cererea de despăgubiri constând în daune morale de 35.000 lei.
În raport de dispozițiile art. 132 Cod de procedură civilă, curtea constată că, la prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi.
Din succesiunea precizărilor acțiunii, ca și din concluziile puse pe fondul cauzei, curtea reține că reclamantul și-a modificat practic acțiunea, solicitând în final repunerea sa neîntârziată în funcția de cenzor- expert contabil la UJCC I, obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 35.000 lei și sancționarea în litera legii a președintelui UJCC I,.
Față de considerentele expuse mai sus, motivul de apel referitor la obligarea intimatei pârâte la plata daunelor materiale apare ca neîntemeiat.
În ceea ce privește obligarea intimatei la plata daunelor morale, curtea constată că, la fond, cererea reclamantului s-a fundamentat pe hărțuirea necontenită a acestuia de către pârâtă prin lungirea procesului și știrbirea gravă și necontenită a imaginii, demnității și personalității reclamantului de către pârâtă începând cu 16.04.2003.
În răspunsul la întrebarea nr. 6 din interogatoriul luat reclamantului la propunerea pârâtei acesta a precizat că i-au fost prejudiciate imaginea și demnitatea întrucât în anul 2003 fost revocat abuziv din funcție înainte de împlinirea mandatului.
Curtea, analizând actele dosarului, constată că reclamantul-apelant nu a dovedit legătura de cauzalitate între agravarea stării sale de sănătate și conduita pârâtei, iar tergiversarea soluționării cauzei nu este imputabilă intimatei care nu a făcut altceva decât să sesizeze instanța de judecată cu cereri care vizau exercitarea dreptului la apărare.
De altfel, deși reclamantul apelant a arătat că s-a tergiversat soluționarea cauzei la Secția de Litigii de Muncă a Tribunalului București, nu a făcut dovada exercitării căii de atac împotriva încheierii de suspendare a judecății din 18.08.2005, în măsura în care aprecia că nu se impunea suspendarea, el însuși solicitând reluarea judecății abia la 24.04.2007.
De altfel, în dosarul nr.5549/2005 al Tribunalului București -secția a VIII-a, la data de 8.03.2007, reclamantul a formulat chiar o cerere de renunțare la judecată (fila 36), cerere căreia instanța nu i-a acordat însă eficiență întrucât la data de 22.06.2007 reclamantul a arătat că nu mai înțelege să renunțe la judecată.
Referitor la revocarea abuzivă din funcție, curtea constată că revocarea fără temei a mandatului acordat poate constitui un motiv de solicitare a despăgubirilor materiale constând în sumele de bani ce ar fi fost încasate în îndeplinirea sarcinilor ce decurg din mandat, dar reclamantul și-a modificat acțiunea, solicitând numai daune morale.
În consecință, curtea apreciază că hotărârea tribunalului care a apreciat că reclamantul nu a dovedit în ce mod i-a fost știrbită imaginea, demnitatea și personalitatea este temeinică, astfel că și acest motiv de apel apare ca nefondat.
Referitor la motivele de apel formulate de apelanta-pârâtă, curtea, analizând actele dosarului, reține următoarele:
Conform procesului-verbal al adunării generale al din 17.05.2001 au fost aleși prin vot secret cenzorii societății, iar potrivit art. 46 din statutul I cenzorii se aleg de adunarea generală pe timp de 4 ani, putând fi realeși.
La data de 9.04.2002 a fost ales cenzor apelantul-reclamant, iar față de prevederile statutului, curtea apreciază că durata mandatului acestuia a fost de 4 ani, deci până la data de 9.04.2006.
Susținerile apelantei-pârâte în sensul că mandatul cenzorului-reclamant ar fi încetat la 17.05.2005 urmează a fi înlăturate de instanță întrucât cenzorul a fost ales la data de 9.04.2002, iar prevederile statutului în sensul duratei mandatului cenzorului sunt fără echivoc.
La data de 16.04.2003 reclamantul a fost revocat din funcție, iar hotărârea adunării generale prin care s-a dispus această măsură a fost anulată în mod irevocabil de instanțele de judecată.
Conform Legii nr. 1/2005, în termen de 12 luni de le intrarea în vigoare a acestui act normativ, a avut obligația de a se reorganiza sub sancțiunea dizolvării de drept, convocând adunarea generală a membrilor asociați ai noii persoane juridice pentru alegerea noilor organe de conducere.
În consecință, curtea constată că, pe de o parte, în prezent fosta s-a reorganizat în UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COPERAȚIEI DE CONSUM I, iar la nivelul acesteia au avut loc noi alegeri privind organele de conducere, iar, pe de altă parte, cenzorul-reclamant și desfășurat activitatea de control după regulile referitoare la mandat.
Având în vedere faptul că, potrivit art. 391 Cod comercial, mandantul care, intempestiv, revocă mandatul acordat, răspunde pentru daune interese, curtea constată că reclamantul-apelant poate fi îndrituit a obține de la apelanta-pârâtă daune interese, reprezentând retribuția care i s-ar fi cuvenit până la expirarea mandatului, dar nu și repunerea sa în situația anterioară revocării mandatului, în condițiile în care la nivelul UNIUNII JUDEȚENE A COOPERAȚIEI DE CONSUM I au avut loc alegeri pentru desemnarea noilor membrii ai organelor de conducere.
În ceea ce privește daunele materiale, așa cum s-a arătat mai sus, reclamantul-apelant și-a modificat succesiv acțiunea, solicitând în final obligarea pârâtei la plata unor daune morale.
Având în vedere cele reținute cu privire la ambele apeluri, Curtea apreciază că nici motivul de apel formulat de apelantul reclamant referitor la plata cheltuielilor de judecată la fond nu este întemeiat.
Față de considerentele expuse pe larg mai sus, curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant și, în baza art. 296 Cod de procedură civilă, va admite apelul declarat de apelanta-pârâtă UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM I și va schimba în parte sentința apelată în sensul că se va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere referitor la repunerea în situația anterioară a petentului.
Se vor păstra celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod de procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul apelantului reclamant domiciliat în B, sector 5,-, -/127,. 1,. 2,. 14, împotriva Sentinței comerciale nr.11729/19.10.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr vechi 2420/2005), în contradictoriu cu intimata apelantă pârâtă UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM cu sediul în,-, Județ
Admite apelul formulat de apelanta pârâtă UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM I împotriva Sentinței comerciale nr.11729/19.10.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr vechi 2420/2005),în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că:
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere referitor la repunerea în situația anterioară a petentului.
celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Obligă apelantul reclamant la plata către apelanta pârâtă a sumei de 1.004 RON cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 11.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
25.03.2008
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
