Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928

SECȚIA COMERCIALĂ

DOSAR NR. -

DECIZIA CIVILĂ NR. 22/R/COM

Ședința publică din 17 ianuarie 2008

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu

JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban

JUDECĂTOR 3: Marian

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta Italia - Filiala T împotriva sentinței civile nr.1351/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată I, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei recurente Italia - Filiala T, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus de către pârâta intimată prin serviciul registraturii întâmpinare. Se comunică un exemplar din întâmpinare reclamantei recurente prin reprezentant care arată că nu solicită termen pentru a studia conținutul acesteia și depune la dosarul cauzei delegația de reprezentare, dovada achitării taxei judiciare de timbru, chitanța reprezentând onorariu de avocat.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea încheierii recurate și trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Timiș, cu obligația să se pronunțe ca instanță de fond pe netimbrarea acțiunii principale, ca excepție de ordine publică și în subsidiar, modificarea în tot a încheierii recurate și pe fond respingerea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Timiș, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1351/16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Comercială și de contencios Administrativ - în dosarul nr-, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Timiș și s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta - ITALIA SRL Filiala T, împotriva pârâtei - SA I în favoarea Tribunalului Iași și a respins cererea de disjungere a soluționării cererii reconvenționale.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la termenul de judecată din data de 09.10.2007 reclamanta, prin răspunsul la întâmpinare, a solicitat instanței să disjungă cererea reconvențională de acțiunea principală, să aplice în cazul acțiunii principale sancțiunea excepției de insuficientă timbrare a acesteia iar cererea reconvențională, devenind acțiune principală, să primească alt număr de dosar pentru a se putea judeca separat.

Prin întâmpinarea la cererea reconvențională, reclamanta a solicitat respingerea excepției necompetentei teritoriale a Tribunalului Timiș deoarece, prin disjungerea acțiunii principale de cererea reconvențională și anularea acesteia ca insuficient timbrată, cererea reconvențională disjunsă devine acțiune principală, iar Tribunalul Timiș este instanța de la sediul pârâtului, respectiv a - ITALIA SRL Filiala T și este competentă să soluționeze cauza.

Analizând actele de la dosar, instanța a constatat că sunt incidente disp. art. 5 Cod proc.civ. respectiv competența teritorială aparține instanței de la sediul pârâtei având în vedere invocarea de către aceasta a excepției, corelat cu faptul că nu s-au adus probe din care să rezulte, conform contractului încheiat, că ar fi competentă o instanță de la locul încheierii contractului sau locul plății alta decât instanța competentă conform sediului pârâtei, motiv pentru care a admis excepția de necompetență teritorială și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

Împotriva sentinței civile nr. 1351/16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - în dosarul nr- a declarat recurs - ITALIA SRL Filiala T, în contradictoriu cu - SA I, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună admiterea recursului așa cum a fost formulat; casarea încheierii recurate și trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Timiș cu obligația să se pronunțe ca instanță de fond pe netimbrarea acțiunii principale, ca excepție de ordine publică; în subsidiar solicitând modificarea în tot a încheierii recurate și pe fond respingerea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Timiș, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a reținut următoarele:

Încheierea recurată este criticabilă deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția de ordine publică de netimbrare a acțiunii principale și pe concluziile puse de părți, care au cerut disjungerea cererii principale de cererea reconvențională și anularea acesteia ca netimbrată.

Instanța de fond a pus mai întâi în discuția părților excepția netimbrării cererii principale, pârâta punând concluzii de disjungere a acesteia de cererea reconvențională și anularea ei ca netimbrată.

Recurenta, în calitate de reclamantă, a pus concluzii de disjungere și de aplicare a sancțiunii prevăzută de art. 20, alin. 3 din Legea nr. 146/1997 modificată, deoarece nu și-a putut îndeplini obligația de achitare a taxei judiciare de timbru dispusă la termenul din data de 21.09.2007.

După ce părțile au pus concluzii pe excepția netimbrării, instanța de fond trebuia să rămână în pronunțare pe această excepție, însă aceasta, greșit a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale, excepție relativă care nu poate fi invocată din oficiu de instanță, excepție care în prima fază reclamanta nu a mai susținut-o cerând anularea acțiunii principală ca netimbrată.

Încheierea recurată este criticabilă pentru faptul că instanța de fond s-a pronunțat pe excepția necompetenței teritoriale declinându-și competența pentru altă instanță, fără să fie investită în cauză prin achitarea taxei judiciare de timbru.

Conform dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 modificată, potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sub sancțiunea anulării cererii în caz de neîndeplinire a obligației până la termenul stabilit de instanță, aceasta trebuia să rămână în pronunțare pe această excepție, nu să purceadă la discutarea excepției relative de necompetență teritorială, deoarece nu era investită să pună în discuție această excepție, excepție care nu a mai fost susținută de pârâtă, instanța fiind aceea care a solicitat părților să pună concluzii pe necompetența teritorială.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed:

În mod corect prima instanță a analizat cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Timiș, față de excepția netimbrării acțiunii introductive, întrucât chiar și anularea ca netimbrată sau ca insuficient timbrată a unei acțiuni presupune o activitate jurisdicțională ce implică verificarea și interpretarea finalității capetelor de cerere, a timbrajului pentru fiecare în parte, verificarea împrejurării dacă reclamantului i s-a pus corect în vedere cuantumul taxelor judiciare pe care urma să le plătească, ori o asemenea activitate ce implică o deliberare și pronunțarea unei hotărâri judecătorești poate fi făcută numai de o instanță competentă teritorial și material.

Instanța este investită cu soluționarea oricăror excepții prin invocarea acestor excepții, fie de către părți, fie din oficiu și, întrucât art. 137, alin. 1.proc.civ. nu stabilește o anumită ordine de soluționare a acestora, rămâne ca instanța să o stabilească, în raport de natura și de finalitatea fiecărei excepții în parte.

Este adevărat, astfel cum susține recurenta, că excepția de necompetență teritorială este o excepție relativă ce nu poate fi invocată din oficiu de către instanță, însă, în speță, excepția a fost invocată de către pârâta - prin întâmpinare, înainte de prima zi de înfățișare (filele 22-29 din dosarul de fond), ori atâta timp cât pârâta nu a renunțat la această excepție, ea trebuia soluționată.

În consecință, în baza art. 312, alin.1 proc.civ. recursul formulat de reclamanta Italia - Filiala T va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanta Italia - Filiala T împotriva sentinței civile nr.1351/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 17.01.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red./31.01.2008

Tehnored /31.01.2008/2 ex.

Instanță fond: Tribunalul Timiș

Jud.

Președinte:Magdalena Mălescu
Judecători:Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae Șerban, Marian

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Timisoara