Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 385/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr--

Decizia NR. 385/2009 R

Ședința publică din 12 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Marinescu Simona

JUDECĂTOR 2: Boța Marilena

JUDECĂTOR 3: Filimon Marcela

Grefier: - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta - SRL O cu sediul procesual în O, str. -, nr. 2. jud. B, în contradictoriu cu intimata OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGĂ TRIBUNALUL BIHOR, O,-, jud. B, intimatul lichidatorVEST AUDITcu sediul în O, str. -, nr. 8, jud. B, împotriva încheierii nr. 1656/F/12.08.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect - alte cereri.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei - consilier juridic în baza delegației depusă la dosar, pentru intimatul lichidator se prezintă consilier juridic -, în baza delegației depusă la dosar, lipsă fiind intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru prin chitanța nr. AD-BH din 26.08.2009 și 0,15 lei timbru judiciar, după care:

Reprezentanta recurentei depune la dosar acordul Băncii BANK - Sucursala și al Băncii Transilvania - Sucursala O cu privire la cererea privind conexarea celor 6 cauze în vederea soluționării, situație proprietate terenuri, situație garanții, tablou ipoteci bănci, acte în dovedirea stării de fapt, încheierea nr. 1653/12.08.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bihor.

Arată că asociatul societăților: - SRL, - SRL, - MONTAJ SRL, - COM SRL, - SRL și - SRL este - ELIT SRL ai cărui asociați sunt: cu o cotă de 96,68% și cu o cotă de 3,32%. Terenurile asupra cărora s-au constituit ipoteci pentru creditele contracte sunt proprietatea lui și a soției acestuia.

Solicită admiterea conexării prezentului dosar la dosarul nr-, precizează că cele 6 societăți, doresc o fuzionare la - SRL.

Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, admiterea cererii de conexare a prezentei cauze la dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului Bihor. În susținerea recursului arată că toate imobilele (terenuri) - garanții ale creditelor ipotecare, sunt proprietatea numitului și a soției acestuia, iar în cazul unei executări, aceasta nu se poate realiza deoarece terenurile sunt parcele, fiecare parcelă constituind garanție la o anumită bancă. Apreciază că sunt îndeplinite prevederile articolului 164 alineat 1 cod procedură civilă privind admisibilitatea cererii de conexare. S-a solicitat conexarea celor 5 cauze la dosarul nr-, aflat la Tribunalul Bihor, deoarece conform prevederilor articolului 164 alineat 3 cod procedură civilă "dosarul va fi trimis instanței mai întâi investită, afară numai dacă amândouă părțile cer trimiterea lui la una din celelalte instanțe", text legal care oferă posibilitatea părților de a solicita conexarea la un anumit dosar.

Se dorește conexarea la acest dosar deoarece în această cauză este parte debitoarea - SRL, unde vor fuziona celelalte societăți debitoare în dosarele solicitate a fi conexate.

Instanța de fond respins cererea de conexare făcând o confuzie cu litispendența, deși s-a dovedit o strânsă legătură între cauze, unicitatea garantului, iar prin soluționarea cauzelor de către aceeași instanță, s-ar pronunța o soluție corectă, instanța având o viziune clară asupra cauzelor deduse judecății.

Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatului lichidator solicită admiterea recursului și admitere cererii de conexare a cauzei, deoarece debitorul are intenția de reorganizare prin fuziune cu alte 5 societăți cu aceeași asociați.

S-a făcut o analiză detaliată asupra proprietăților de care dispun cele 6 societăți, terenurile care constituie garanții reprezintă bucăți care individual au o valoare forte mică, sau nu sunt vandabile, fiind dispersate în proprietatea mai multor societăți și care nu pot fi valorificate individual la valori care să permită nici în mică măsură acoperirea creanțelor. S-a apreciat că există șanse reale de organizare. În cadrul procedurii de faliment, prin conexarea dosarelor s-ar realiza o mai bună administrare a justiției, s-ar evita decalajele dintre termen, s-ar evita pronunțarea unor hotărâri contradictorii. Apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 164 alineat 1 cod procedură civilă, Legea 85/2006 face trimitere la dispozițiile codului d procedură civilă.

Instanța solicită părților să precizeze dacă societatea recurentă are terenuri în proprietate.

Reprezentanta intimatului lichidator precizează că doar - MONTAJ SRL, - SRL ȘI - SRL, au terenuri în proprietate.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Constată că prin încheierea nr. 1656/F/12.08.2009, Tribunalul Bihora respins cererea formulată de debitoarea - SRL (fosta - GRUP SRL ) cu sediul în O, str.-. G, nr.13, jud.B, cu sediul procedural ales în O, str.-, nr.2. jud.B, înregistrată la ORC B sub nr.J-, CUI RO - privind conexarea prezentului dosar la dosarul cu nr-.

A admis cererea formulată de debitoarea - SRL (fosta - GRUP SRL ) cu sediul în O, str.-. G, nr.13, jud.B, cu sediul procedural ales în O, str.-, nr.2. jud.B, înregistrată la ORC B sub nr.J-, CUI RO -, pentru deschiderea procedurii generale de insolvență.

A dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei - SRL (fosta - GRUP SRL ) cu sediul în O, str.-. G, nr.13, jud.B, cu sediul procedural ales în O, str.-, nr.2. jud.B, înregistrată la ORC B sub nr.J-, CUI RO -

A numit administrator judiciar pe Vest audit cu sediul în O,-, jud.B, înregistrat sub nr. 0107, înscris în Uniunii la 31.12.2006, care va îndeplini atribuțiile prevăzute deart.20din lege, cu o retribuție care va fi stabilită ulterior pe bază de decont justificativ, notificarea deschiderii procedurii debitorului, asociaților, acționarilor, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor, prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, în vederea efectuării mențiunii în temeiulart.61din Legea privind procedura de insolvență.

In termen de 30 zile, administratorul judiciar va depune la dosar raportul prevăzut la art. 54 (1) din Legea 85/2006, care va cuprinde indicațiile și documentele doveditoare prevăzute la alin. 2 al acestui articol.

Fixează termene pentru continuarea proceduri

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul-sindic a reținut următoarele:

În art.31 alin.3 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței este reglementată doar ipoteza în care sunt formulate mai multe cereri împotrivaaceluiaș debitor. În această situație, tribunalul va verifica din oficiu existența dosarului pe rol și va stabili îndeplinirea condițiilor referitoare la cuantumul minim al creanțelor în raport cu valoarea însumată a tuturorcreditorilor, dispunând și conexarea acestor cereri. Dacă tribunalul a fost sesizat cu cereri introductive atât de cătredebitor, cât și de către mai mulțicreditori, iar cererile nu au fost soluționate, toate cererile se conexează la cerereadebitorului, iar dacă s-a deschis deja o procedură într-un dosar, celelalte dosare aflate pe rol, cu același obiect, vor fi conexate la același dosar. Prevederile art.31 al Legii insolvenței referitoare la conexarea cauzelor se completează cu cele ale art.164 Cod procedură civilă.

În cazul de față, s-a solicitat conexarea cererii formulate de debitoarea - SRL (fosta - GRUP SRL ) pentru deschiderea procedurii generale de insolvență la cererea formulată de - SRL care a solicitat în dosarul - deschiderea procedurii generale de insolvență.

Este de observat că în cazul de față sunt doi debitori diferiți, cu asociați diferiți, cu o situație patrimonială diferită.

Pe de altă parte, Legea nr. 85/2006 nu prevede posibilitatea conexării cererilor formulate de mai mulți debitori pentru deschiderea procedurii generale de insolvență, iar art.164 alin.1 Cod procedură civilă prevede posibilitatea părților de a solicita întrunirea pricinilor ce se află înaintea aceleiași instanțe sau instanțe deosebite dar de același grad, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între dânsele o strânsă legătură.

În dosarele a căror conexare se solicită nu există identitate de parți (sunt doi debitori, două societăți comerciale diferite cu asociați diferiți cu situație diferită din punct de vedere - juridic, patrimonial, persoana asociaților, creditorii, etc.) și între obiectul și cauza celor două cereri nu există nici o legătură.

În literatura juridică de specialitate( - Tratat de drept procesual civil, Editura, 2008) s-a arătat că în cazul în care într-o cauză civilă nu figurează cel puțin una dintre părțile dintr-un proces, conexitatea este inoperantă.

La data de 31.07.2009 debitoarea - SRL (fosta - GRUP SRL ), cu sediul în O, str.-. G, nr.13, jud.B, cu sediul procedural ales în O, str.-, nr.2. jud.B, a solicitat a fi supus procedurii generale de insolvență, manifestându-și intenția de a se reorganiza pe baza unui plan de reorganizare.

Constatând că debitorul se află în încetare de plăți, că valoarea datoriilor acesteia față de creditori depășește suma de17.263.775 lei.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile art. 27-30/art.1 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenței, a fost admisă cererea debitorului și, în temeiul art. 32 alin.1 din Legea privind procedura de insolvență, s-a constatat că debitorul este în încetare de plăți, astfel că s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva sa.

Împotriva acestei hotărâri,în termenul legal a formulat recurs recurenta, solicitând modificarea hotărârii, în sensul admiterii cererii de conexare a dosarului la dosarul nr- aflat pe rolul aceleiași instanțe.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că debitele tuturor societăților sunt în cuantum de 17.000.000 Euro, iar în proporție de 95 % reprezintă credite bancare. care sunt garantate cu bunurile personale ale asociatului. Numărul total al băncilor creditoare este de 10, toate imobilele aduse în garanție de către asociatul sunt terenuri parcelate conform destinației inițiale date de către proprietarii garanți. Toate societățile și-au exprimat intenția de intrare în reorganizare luând în considerare fuziunea dintre acestea cu intenția de majorare a capitalului social prin aportul asociatului.

Potrivit articolului 164 alineat1 cod procedură civilă "părțile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiași instanțe sau instanțe deosebite, de același grad, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte păți și al căror obiect și cauză au între dânsele o strânsă legătură."

Arată că este incontestabilă legătura strânsă între părțile prezentelor cauze, având în vedere: identitatea de asociați ai debitoarelor, identitatea administratorului, unicitatea garantului și chiar a garanțiilor, toate dosarele având același obiect.

Procedura insolvenței este o procedură colectivă, instituită de legiuitor în scopul acoperirii datoriilor debitorului aflat în insolvență, este o procedură la care toți creditorii sunt chemați să participe pentru a-și putea acoperi creanțele pe care le au împotriva debitorului. Întreaga procedură este guvernată de anumite principii fundamentale. Potrivit articolul86 și articolul 116 din Legea -, care consacră principiul maximizării averii debitorului, se urmărește să se obțină valori maxime care să acopere cât mai satisfăcător masa pasivă, respectiv creanțele creditorilor.

În scopul unei mai bune administrări a justiției, pentru a evita pronunțarea unor hotărâri contradictorii, pentru a se garanta o acoperire totală a datoriilor debitorilor, pentru ca intenția de fuziune a acestor societăți și mai apoi urmată de majorarea capitalului cu aportul asociatului să susțină astfel, principiul maximizării averii debitorului, apreciază că toate dosarele trebuie conexate la dosarul - aflat pe rolul Tribunalului Bihor, pentru ca instanța să poată avea o imagine de ansamblu asupra întregului și a măsurilor ce se vor lua în cadrul acestei proceduri.

Societatea recurentă a discutat cu creditorii posibilitatea conexării, iar aceștia au înțeles ca fiind singura soluție privitoare la administrarea averii debitorului intrat în stare de insolvență. Depune la dosar adresele creditorilor prin care își exprimă achiesarea necondiționată la soluția conexării acestor dosare deoarece numai în acest fel se poate garanta maximizarea averii debitorului cu consecința directă asupra acoperirii pasivului debitoarei.

În drept s-au invocat prevederile art. 299 și art. 304/1 Cod procedură civilă.

Lichidatorul numit în cauză, Vest Audit a solicitat admiterea recursului, învederând instanței de judecată împrejurarea că debitorii intenționează să se reorganizeze prin fuziune și prin majorarea capitalului social din partea asociatului majoritar, iar parcelele de teren care constituie garanții reprezintă bucăți fărâmițate de teren care individual au o valoare foarte mică sau nu sunt vandabile, fiind dispersate în proprietatea mai multor societăți/persoane juridice asociate, aflate în garanția mai multor bănci și care nu pot fi valorificate individual la valori care să permită nici într-o mică măsură acoperirea creanțelor.

Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța reține că recursul este nefondat, urmând a fi respins și menținută ca legală și temeinică încheierea recurată, pentru următoarele considerente:

Astfel cum rezultă din motivele de recurs expuse de recurentă, aceasta critică hotărârea instanței de fond doar sub aspectul respingerii cererii de conexare a dosarului la dosarul nr- aflat pe rolul aceleiași instanțe.

Raportat la acest aspect, se va reține că, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, căci din perspectiva art. 164 Cod procedură civilă, cererea de conexare a dosarelor nu poate fi primită.

Articolul 31 din Legea 85/2006 reglementează la aliniatele 3-5 situațiile de conexare obligatorie a cererilor formulate împotriva aceluiași debitor de către creditori diferiți, a cererilor formulate de un creditor la cererea debitorului de deschidere a procedurii împotriva sa, precum și cererile care sunt înregistrate la instanță împotriva aceluiași debitor raportat la care s-a deschis deja procedura de insolvență într-un alt dosar.

Având în vedere prevederile art. 149 din Legea 85/2006, potrivit căruia dispozițiile legii insolvenței se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Cod procedură civilă, corect a reținut instanța de fond că, în speță, poate fi examinată cererea de conexare raportat la prevederile art. 164 Cod procedură civilă. Potrivit acestui text legal, însă, întrunirea mai multor pricini aflate înaintea aceleiași instanțe sau instanțe deosebite, de același grad, se poate dispune în cazul în care pricinile se poartă între aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură.

Raportat la această dispoziție legală, corect a reținut instanța de fond că în cele două dosare a căror conexare se cere nu există identitate de părți. Practic, în opinia recurentei, conexarea ar fi justificată de împrejurarea că societățile supuse procedurii insolvenței ar avea același asociat - Sistem Elit Această împrejurare nu poate fi, însă, reținută drept temei legal pentru a putea opera conexarea dosarelor, în baza art. 164 Cod procedură civilă, căci cele două societăți supuse procedurii insolvenței sunt două persoane juridice distincte, cu patrimoniu propriu, nedovedindu-se existența vreunei alte legături între acestea, cu excepția asociatului comun.

Faptul că se urmărește o reorganizare a societăților implicate în procedura insolvenței, prin fuziunea acestora, nu constituie un temei suficient pentru conexarea dosarelor, această măsură putând fi luată și ea urmează să producă aceleași efecte în fiecare doar în parte.

De asemenea, faptul că în proporție de 95% din debitele societăților debitoare sunt garantate cu bunurile personale ale altui asociat comun al unora dintre societăți -, iar aceste terenuri reprezintă terenuri parcelate, care doar luate în ansamblu constituie o garanție în vederea acoperirii debitelor societăților, nu prezintă relevanță, căci în cadrul procedurii insolvenței se urmărește valorificarea bunurilor societății debitoare, urmărirea putându-se desfășura separat și concomitent și pentru bunurile aduse în garanție de o terță persoană. Faptul că imobilele aduse în garanție reprezintă terenuri parcelate, cu care au fost garantate creditele bancare acordate unor societăți bancare este problema creditorilor care au acceptat astfel de garanții, aceștia urmând să își gestioneze executarea creanțelor împotriva garantului ipotecat asupra bunurilor proprietatea acestora în mod separat, iar nu în cadrul dosarului de insolvență.

Nu în ultimul rând, se impune observația că societatea recurentă abordează problema necesității conexării dosarelor în scopul unei bune administrări a justiției, în mod unilateral, doar cu referire la posibilitatea de reorganizare prin fuziune a societăților implicate în procedura insolvenței, fiind omisă, însă, împrejurarea că gestionarea unui dosar de insolvență presupune mai multe aspecte, care se circumscriu aceluiași deziderat al acoperirii creanțelor creditorilor. Spre exemplu, judecătorul-sindic ar putea fi sesizat cu cereri având ca obiect anularea unor transferuri frauduloase sau atragerea răspunderii administratorului, care s-ar referi la o singura societate dintre cele supuse procedurii insolvenței. Or, în condițiile în care cele șase societăți implicate în procedură au patrimoniu distinct, au desfășurat operațiuni comerciale separate, care se impun a fi supuse fiecare în parte unei analize separate, nu se poate reține că, pentru buna administrare a justiției se impune conexarea tuturor dosarelor. Dimpotrivă, procedura ar fi mult îngreunată, căci administratorul judiciar trebuie să examineze actele și documentele contabile ale fiecărei societăți în parte, să întocmească rapoarte de activitate cu privire la fiecare dintre acestea și nu luate în ansamblu, căci doar astfel s-ar putea realiza o analiză concretă și minuțioasă a situației fiecărei societăți, cu analiza atentă a împrejurărilor care au determinat ajungerea în insolvență și a altor aspecte care ar avea consecințe asupra desfășurării procedurii și în final asupra încasării creanțelor de către creditori.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins recursul ca nefondat și menținută ca legală și temeinică încheierea recurată.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - SRL cu sediul procesual în O, str. -, nr. 2. jud. B, în contradictoriu cu intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGĂ TRIBUNALUL BIHOR,O,-, jud. B, intimatul lichidator VEST AUDIT cu sediul în O, str. -, nr. 8, jud. B, împotriva încheierii nr.1656/F/12.08.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi 12 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER

- - - - - - - -

din funcție prin pensionare

Semnează președintele instanței

Red.dec.M/27.11.2009

Jud fond

Dact./3.12.2009

3 com

Președinte:Marinescu Simona
Judecători:Marinescu Simona, Boța Marilena, Filimon Marcela

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 385/2009. Curtea de Apel Oradea