Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 459/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara
Secția Comercială operator nr.2928
Dosar:-
DECIZIA CIVILĂ NR.459/R
Ședința publică din 02 iunie 2008
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier:- -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de pârâta SC SRL împotriva deciziei civile nr.1182/2006, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul Oficiul Național al Registrului Comerțului B prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru contestatoare administratorul societății, lipsă fiind intimatul.
Procedura completă.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2032/12.06.2006, Tribunalul Timișa admis cererea formulată de reclamantul prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș și a dispus dizolvarea pârâtei SC SRL T, reținând că prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta T să pronunțe o hotărâre prin care, în temeiul dispozițiilor art. 237 al.1 lit.b din Legea nr.31/1990 să dispună dizolvarea societății pârâte.
În motivare s-a arătat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.237 al.1 lit.b din Legea nr.31/1990, republicată și modificată prin Legea nr.161/2003, potrivit căruia "tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care - societatea nu a depus, în cel mult 6 luni - situațiile anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului".
Reclamantul a invocat și dispozițiile art.28 din Legea nr.82/1991, republicată care instituie în sarcina societăților comerciale obligația de a întocmi situațiile financiare anuale, precum și pe cele ale art.34 care prevede obligativitatea publicării acestora.
Termenele legale prevăzute pentru depunerea situațiilor financiare anuale sunt reglementate de art. 35 din Legea nr. 82/1991, care menționează termene diferite, cel mai fiind de 150 de zile de la închiderea exercițiului financiar.
În acest context, ultima zi pentru depunerea actelor a fost 31 mai 2004, respectiv 31 mai 2005 și ca atare este expirat termenul de 6 luni prevăzut de art. 237 al.1 lit.b din Legea nr.31/1990, republicată.
Pârâta, deși legal citată, nu a depus întâmpinare pentru a-și preciza poziția față de acțiune și nici nu a făcut dovada depunerii situațiilor financiare pe anii 2003-2004 la. sens în care, în raport cu textul de lege precitat, societatea comercială se dizolvă, la cererea oricărei persoane interesate sau a, dacă nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau orice alte acte care potrivit legii se depus la.
Așa fiind, constatând că pârâta nu s-a conformat dispozițiilor legale și nu a depus situațiile financiare aferente anilor 2003 și 2004, în baza dispozițiilor art.237 al.1 lit.b din Legea nr.31/1990, republicată și modificată prin Legea nr.161/2003, a admis acțiunea și a dispus dizolvarea societății.
Împotriva susmenționatei hotărâri, pârâta a declarat recurs solicitând admiterea acestuia și respingerea acțiunii reclamantului. În motivare s-a arătat că pârâta a depus bilanțul contabil pe anii 2004 și 2005, dar reclamanta nu a ținut cont de acest lucru, în sensul de a renunța la cererea de dizolvare, deși în cererea formulată menționează acest lucru. A mai arătat faptul că datele din bilanțul pe anul 2003 sunt cuprinse și în bilanțul pe anul 2004. Se constată faptul că deși reclamantul solicită dizolvarea Tap reluat spre publicare bilanțul contabil pe anul 2005.
Cele două bilanțuri au fost depuse la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș și la dosarul cauzei, instanța omițând acest lucru, dând soluția dizolvării societății. Prin urmare, solicită instanței constatarea faptului că T își îndeplinește obligațiile prevăzute de dispozițiile art.28 și art.34 din Legea nr.82/1991.
S-a mai arătat că nu înțelege care este motivul pentru care Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș este interesată pentru dizolvarea T, cu atât mai mult cu cât cele două bilanțuri au fost depuse la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș după data formulării acțiunii de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, fără ca aceasta să renunțe la cererea inițială. Însăși rațiunea de a funcționa o constituie existența societăților comerciale. Dizolvarea nu este solicitată de către alte persoane, cum ar fi persoane cu care societatea ar fi avut relații comerciale pentru nerespectarea unor obligații comerciale. T intenționează să desfășoare activitate conform obiectului de activitate prevăzut în statut și nu intenționează să se dizolve.
Art.237 al.1 lit.b din Legea nr.31/1990, republicată și modificată prin Legea nr.161/2003, prevede că "tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care - societatea nu a depus, în cel mult 6 luni - situațiile financiare anuale."
Din motivele arătate, recurenta solicită instanței constatarea îndeplinirii de către Tao bligațiilor prevăzute de dispozițiile art.28 și 34 din Legea nr.82/1991, republicată.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de către recurentă, Curtea a constatat, conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarat nu este fondat.
Actele dosarului confirmă că societatea a depus la data de 12.04.2006 situațiile financiare pentru exercițiul financiar aferent anilor 2004 și 2005, nefiind însă depusă situația financiară pentru anul 2003.
Prin urmare, este nejustificată critica pârâtei referitoare la faptul că prin depunerea celor două situații la. reclamantul trebuia să renunțe la cererea de dizolvare. Mai mult, susținerea pârâtei, potrivit căreia datele din bilanțul pe anul 2003 sunt cuprinse și în bilanțul pe anul 2004 este lipsită de suport legal, întrucât în sarcina societăților comerciale este instituită obligația de a întocmi situații financiare anuale și potrivit art.35 din Legea nr.82/1991, ultima zi pentru depunerea situației financiare aferentă anului 2003, fost 31 mai 2004.
Așa fiind, s-a reținut că în mod corect instanța de fond a constatat că societatea pârâtă nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situația financiară pe anul 2003 dispunând dizolvarea societății în baza dispozițiilor art.237 al.1 lit.b din Legea nr.31/1990 republicată.
Pentru considerentele expuse mai sus, recursul declarat de pârâtă a fost respins prin decizia civilă nr.1182/19.10.2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
Prin contestația formulată de SC SRL, înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr.-, aceasta a solicitat anularea deciziei civile nr.1182/19.10.2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr- și rejudecând, admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr.2032/2006 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.2882/2006 și în consecință, respingerea cererii formulate de reclamant având ca obiect dizolvarea pârâtei, arătând în motivare că a depus la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș și situațiile financiare aferente anului 2003, achitându-se de toate obligațiile prevăzute de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, în baza art.317 și următoarele Cod procedură civilă, referitoare la contestația în anulare, raportat la motivele invocate de contestatoarea SC SRL în susținerea contestației sale, Curtea constată și reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.2032/12.06.2006 s-a admis de către Tribunalul Timiș cererea formulată de ONRC B prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș și s-a dispus dizolvarea pârâtei SC SRL în baza art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, republicată, pentru nedepunerea situațiilor financiare anuale pe anii 2003 și 2004.
Pârâta SC SRL a formulat recurs împotriva acestei sentințe și a depus, în susținerea motivelor sale de recurs, situațiile financiare anuale pe anii 2004 și 2005, arătând că situația financiară pe anul 2003 cuprinde aceleași date și elemente ca și cea din anul 2004.
Recursul său a fost respins, deoarece pârâta recurentă nu a făcut dovada depunerii situațiilor financiare anuale pe anul 2003 avându-se în vedere că măsura dizolvării societății s-a luat pentru nedepunerea situațiilor financiare pe doi ani consecutivi - 2003 și 2004.
În cadrul contestației în anulare de față, contestatoarea a depus încă o dată situațiile financiare anuale pe anii 2004 și 2005, precum și pe anul 2003, astfel încât se constată că în prezent aceasta și-a îndeplinit obligația prevăzută de art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, modificată și nu mai subzistă temeiul de drept al dizolvării sale.
În aceste condiții, Curtea, considerând că, raportat la dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, contestația în anulare este întemeiată, astfel încât admițând contestația urmează a anula hotărârea atacată și a rejudeca, în recurs, cauza.
Curtea constată că, raportat la noile înscrisuri depuse în recurs, care relevă înlăturarea cauzei de dizolvare a societății pârâte și faptul că cererea formulată de reclamantul ONRC B prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș în baza art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, nu mai poate fi primită, deoarece, în prezent, nu mai subzistă temeiurile de fapt și de drept care au justificat-
Astfel fiind, făcând aplicarea dispozițiilor art.304 pct.9 și art.312 alin.1-3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul formulat de pârâta SC SRL și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge cererea formulată de reclamant pentru dizolvarea acesteia. Totodată, se va dispune comunicarea prezentei hotărâri la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația în anulare formulată de pârâta SC SRL împotriva deciziei civile nr.1182/2006, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosar nr-.
Anulează decizia atacată și rejudecând:
Admite recursul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr.2032/2006 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.2882/2006.
Modifică sentința recurată, în sensul că:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de
Dispune comunicarea unui exemplar al deciziei la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș pentru a efectua mențiunile în evidențele societății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.06.2008.
Președinte, Judecător, /Judecător,
- - - - - -
aflat în, semnează
Președinte secție,
Grefier,
- -
Red./30.06.2008
Dact./30.06.2008
3 ex/
Primă instanță: Tribunalul Timiș, judecător
Instanță de recurs: Curtea de Apel Timișoara, judecători:,
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
