Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Operator date 2928

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 788/

Ședința publică din 1 iunie 2009

PREȘEDINTE: Petruța Micu

JUDECĂTOR 2: Anca Buta

JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de - C SRL împotriva deciziei civile nr. 55/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL prin lichidator judiciar ACTIV GRUP.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă pentru revizuientă avocat, pentru lichidatorul intimatei consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta lichidatorului depune la dosar delegație de reprezentare și întâmpinare, din care un exemplar se comunică reprezentantului revizuientei.

Reprezentantul revizuientei depune la dosar sentința civilă nr. 1473/2005 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 5784/2005, care constituie titlul executoriu și arată că nu solicită acordarea unui termen pentru studiul întâmpinării.

Reprezentanta lichidatorului arată că nu solicită comunicarea sentinței depusă la dosar într-un singur exemplar, întrucât are cunoștință de conținutul acesteia.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul părților asupra excepției inadmisibilității, invocată de intimată și cu privire la cererea de revizuire.

Reprezentantul revizuientei a solicitat respingerea excepției inadmisibilității, admiterea cererii de revizuire, desființarea deciziei Tribunalului Arad, hotărâre care este potrivnică cu cealaltă hotărâre pronunțată tot de către Tribunalul Arad prin care s-a soluționat anularea formelor de executare, astfel că nu se putea pune din nou în executare. Consideră că doar în eventualitatea întocmirii un nou dosar execuțional, s-ar fi putut purcede la o nouă executare silită, deoarece prima hotărâre se bucură de autoritate de lucru judecat, astfel că este cu neputință să se efectueze o plată de 2 ori. Arată că în recurs s-a arătat că s-a făcut o expertiză extrajudiciară, fără participarea revizuientei, care în acest mod ar fi pusă să plătească de două ori aceeași creanță, încălcându-se disciplina financiară. Prin hotărârea atacată nu s-a reținut că acel titlu executoriu este anulat, așa încât formele de executare anulate nu mai puteau fi repornite pe baza unei noi cereri, conform art. 322 teza 7 Cod procedură civilă. La hotărârea atacată a existat și o opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul celor susținute de către revizuientă.

Reprezentanta lichidatorului solicită admiterea excepției inadmisibilității, considerând că raportat la prevederile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, nu există autoritate de lucru judecat între cele 2 hotărâri, fiind vorba despre acte de executare silită, așa încât cererea astfel formulată este inadmisibilă. Cu privire la fond, solicită respingerea cererii de revizuire, arătând că instanța a luat în considerare ordinul de compensare, că nu au fost luate în discuție dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a reținut încălcarea dreptului la apărare, decizia pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție fiind atacată cu contestație în anulare. Consideră că nu poate fi vorba despre o stingere a acestei executări, arătând că în conformitate cu art. 371 Cod procedură civilă deține un titlu executoriu valabil și care poate fi pus în executare. Solicită și cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 55/05.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arad a admis recursul formulat de recurenta - SRL Chișineu C prin lichidator judiciar Activ Grup în contradictoriu cu intimatele - C SRL, împotriva sentinței civile nr. 746/24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-, pe care a modificat-o în întregime, în sensul că a respins contestația la executare formulată de - C SRL.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin sentința civilă nr. 746/24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Biroul Executorului Judecătoresc invocată de intimată prin întampinare, totodată, a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea - SRL Chișineu C în contradictoriu cu intimata - SRL A, prin lichidator judiciar ACTIV GRUP, în sensul anulării formelor de executare ce fac obiectul dosarului execuțional nr. 92/ex/2007 al BEJ, respectiv a somației de repornire a executării silite comunicate contestatoarei la data de 02.06.2008.

De asemenea, a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite ca nesusținută.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin sentința nr. 162/22.4.2003 a Judecătoriei Chișineu Criș, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 503/R/08.04.2008 a Tribunalului Arad, s-a constatat că, în ceea ce privesc formele de executare întocmite în dosarul execuțional 92/ex/2007 al BEJ în baza titlului executoriu reprezentat prin sentința civilă nr. 1473/21.11.2005 a Tribunalului Arad, trebuie anulate întrucât, debitul solicitat, s-a stins prin intervenirea compensației legale.

Prima instanță a mai reținut că, pe calea contestației la executare nu se poate schimba fondul soluției cuprinse în titlu executoriu, putându-se anula sau modifica doar executarea, dar este unanim acceptat faptul că singurele apărări de fond ce pot fi utilizate, vizează cauzele de stingere a debitului restant, cum este și cazul intervenirii compensației, și întrucât instanțele judecătorești au apreciat prin hotărârile de mai sus, că debitul ce se solicită a fi recuperat pe calea executării silite, s-a stins prin intervenirea compensației legale, instanța de fond investită cu soluționarea contestației, nu mai poate repune în discuție această problemă, dat fiind faptul că ea a intrat în puterea lucrului judecat.

Pentru aceste considerente, instanța de fond a apreciat că, noile forme de executare sunt nelegale, dispunând anularea lor în totalitate, totodată a reținut reaua credință a intimatei care, refuză să sisteze demersurile în vederea recuperării acestui debit stins prin continuarea executării silite.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei BEJ, prima instanță a reținut, că în temeiul art. 373 ind. 1 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 6 din Legea 188/2000, executorul judecătoresc ca organ de executare, nu acționează în nume propriu ci, ca mandatar al creditorului, astfel încât nu poate fi ținut de conduita abuzivă si de reaua credință a acestuia, iar raportat la decizia 162/22.4.2003 a Curții Constituționale, organul de executare, nu are calitate procesuală pasivă.

Cu privire la suspendarea executării silite până la judecarea definitivă, prima instanța a constatat că această cerere, nu a fost susținută prin probe de către contestatoare, care nici nu a achitat cauțiunea în cuantum de 10% din debitul contestat instituită de art. 392 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal contestatoarea - SRL Chișineu C prin lichidator judiciar Activ Grup, solicitând în baza art. 312 alin. 1 și 3, raportat la art. 304 alin. 1 punctele 4, 8 și 9 Cod procedură civilă admiterea recursului, în sensul schimbării în tot a sentinței atacate și respingerea ca netemeinică și nelegală a contestației la executare.

În motivarea recursului se arată că, față de debitoarea - SRL Chișineu Caf ost deschisă la data de 19.10.2004, procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995 republicată și modificată, fiind desemnat în calitate de administrator și ulterior, lichidator judiciar Activ Grup.

În dosarul execuțional 92/ex/2007 al BEJ a fost pornită executarea silită pentru recuperarea creanței de 121.027,76 lei, în baza titlului executoriu - sentința civilă nr.1473/21.11.2005 a Tribunalului Arad, irevocabilă prin decizia civilă nr. 3694/21.11.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva acestei executări silite, intimata a formulat contestație la executare, prin care recunoscând titlul executoriu, a solicitat anularea reexecutării silite întrucât creanța cuprinsă în acest titlu executoriu a fost achitată.

Recurenta invocă art. 3715 lit. d Cod procedură civilă, care prevede că executarea silită încetează dacă a fost desființat titlul executoriu și nu dacă au fost anulate formele de executare silită.

Cu privire la art. 304 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă, se arată că Judecătoria Chișineu Criș și-a depășit atribuțiile judecătorești, încălcând dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a reținut că organul de control financiar legal competent, a stabilit nelegalitatea compensărilor ce fac obiectul cauzei, instanța supremă obligând pe - C SRL la plata creanței antemenționate, deoarece compensările efectuate dintre societățile în cauză nu au operat, fiind nelegale.

În consecință, recurenta a susținut că instanța de executare nu putea reține ca motiv de admitere a contestației la executare, faptul că această sumă a fost achitată prin ordinele de compensare, iar de la data pronunțării titlului executoriu - sentința civilă nr. 1473/21.11.2005 a Tribunalului Arad, irevocabilă prin decizia civilă nr. 3694/21.11.2006, - C SRL nu a efectuat nici o plată către - SRL, sfidându-se autoritatea de lucru judecat.

Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, respectiv că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, recurenta a arătat că, prima instanță în mod greșit a apreciat că suma de 95.200 lei reprezentând contravaloarea serviciilor efectuate conform facturii fiscale nr. -/03.09.2003 emisă de recurentă, ar fi fost plătită, întrucât nu s-a depus nici un document justificativ valabil, ordinele de compensare fiind invalidate, iar înregistrările contabile efectuate nelegal s-a dispus să fie stornate din 06.05.2005.

Cu privire la cel de-al treilea motiv de recurs, întemeiat pe art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă, sumele reținute la compensare sunt prescrise, fiind încălcate totodată dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă, care prevăd obligativitatea hotărârilor date de instanțele de recurs pentru judecătorii fondului, mai mult hotărârea primei instanțe, se bazează pe decizia Curții de Apel prin care s-a recunoscut compensarea legală dintre părți, decizie modificată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar conform art. 311 Cod procedură civilă hotărârea casată - modificată nu are nici o putere.

Față de aceste aspecte, instanțe de recurs, Tribunalul Arada reținut că recursul este fondat pentru următoarele considerente.

Prin sentința civilă nr. 1473 din 21.11.2005 a Tribunalului Arad (filele 143-144 dosar recurs), a fost obligată C să plătească suma de 121.027,76 lei, din care suma de 95.200 lei reprezentând contravaloarea serviciilor efectuate, iar suma de 25.828 lei reprezentând dobânda legală, calculată până la 31 martie 2005.

Această sentință a rămas irevocabilă prin respingerea apelului declarat de - C SRL de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 3694 din 21.11.2006 pronunțată în dosar civil nr- (filele 91, 92 dosar recurs).

Instanța supremă a statuat că atât timp cât organul de control financiar, competent legal, a stabilit nelegalitatea compensărilor ce constituie obiectul cauzei, greșit instanța de apel a dat efect operațiunilor de compensare, considerând că obligațiile necontestate ale pârâtei s-au stins în acest fel.

În baza acestui titlu executoriu s-a întocmit dosarul execuțional 92/ex/2007 al BEJ, în cadrul căreia s-a formulat contestație la executare de către - C SRL, care a fost admisă prin sentința civilă nr. 973 din 21.11.2007 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosar nr-.

Această sentință a fost menținută prin decizia civilă nr. 503/R/08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Arad - Secția civilă în dosarul nr- cu motivarea că, prin adresele din 03.03. 2003, 06.06. 2003 și 20.08.2003 să achite în numele societății Chișineu C și pentru societate sumele de -,17 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. - din 22. 01. 2003, de 22.398.083 lei contravaloarea facturii nr. - din 19.02.2003 și de - lei contravaloarea facturii nr. -/2003 către A, sume care au fost achitate cu ordinele de plată nr. 25/05.03. 2003, nr. 100 din 21.08.2003 și nr. 72/09.06. 2003și se mai achită de către intimată către Leasing România prin biletul la ordin sumele de 14.000 lei, 15.339 lei, 14.000 lei.

Cu aceste sume a înțeles intimata să compenseze debitul avut la recurentă și care fiind sub suma de 100.000 lei, respectiv 95.200 lei și 25.828 lei, astfel că instanța a apreciat că s-au respectat prevederile Hotărârii Guvernului nr. 685/1999 dată fiind destinația specială a fiecăreia: 95.200 lei contravaloare servicii și 25.828 lei dobânda legală pentru această sumă.

Ulterior pronunțării acestei sentințe, recurenta a solicitat continuarea executării silite prin înscrisul de la fila 123 dosar recurs, întrucât debitoarea a refuzat să execute de bună voie obligațiile ce-i revin conform titlului executoriu mai sus menționat.

Tribunalul a reținut incidența art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, deoarece instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale pentru următoarele motive:

Conform art. 399 alin. 3 Cod procedură civilă, în interpretareaper a contrario, pe calea contestației la executare silită nu se pot formula apărări de fond împotriva titlului executoriu constând într-o hotărâre judecătorească.

Instanța de recurs a considerat astfel, că atâta timp cât motivul acestei contestații îl reprezintă compensarea între creanțele reciproce dintre părți, compensare care a fost analizată în cuprinsul titlului executor rămasă irevocabilă prin decizia instanței supreme, considerente care nu pot fi înlăturate în procedura contestației la executare pentru că în caz contrar se duce atingere autorității de lucru judecat.

Contestația la executare vizează doar împrejurări survenite doar după încuviințarea executării silite și care sunt legate de modul de aducere la îndeplinire a dispozițiilor cuprinse într-un titlu executoriu. Tocmai de aceea pe această cale, nu pot fi invocate acte ori împrejurări de natură a diminua ori stinge datoria, daca asemenea acte ori împrejurări existau la data soluționării cauzei, astfel de împrejurări putând constitui doar temei pentru exercitarea căilor legale de atac și nicidecum pentru exercitarea contestație la executare.

Tribunalul a mai reținut că în mod constant practica judiciar a decis că pe calea contestației la executare, nu se poate modifica ori anula hotărârea pusă în executare, instanța care soluționează contestația limitându-se să cerceteze dacă actele de executare se realizează cu respectarea dispozițiilor legale privitoare la executarea silită, iar singurele apărări de fond ce pot fi invocate sunt cele care vizează cauze de stingere a obligației intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii.

Atât timp cât în cauză nu s-a făcut dovada că după pronunțarea titlului executoriu din speță s-au efectuat plăți de către - C SRL recurentei, neputându-se reține incidența vreunuia dintre situațiile de la art. 3715 Cod procedură civilă, executarea silită este firesc să continue la solicitarea creditorului.

Cu privire la motivul de recurs de ordină publică invocat de recurentă și prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă, pe motiv că Judecătoria Chișineu Criș și-a depășit atribuțiile judecătorești, încălcând dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a reținut că organul de control financiar legal competent, a stabilit nelegalitatea compensărilor ce fac obiectul cauzei, instanța de recurs a înlăturat acest motiv întrucât instanța săvârșește un exces de putere doar atunci când îndeplinește un act pe care numai un organ al puterii executive ori legislative îl poate face, cum, ar fi de exemplu de a consfinți cu valoare legală un text abrogat, ceea ce nu este cazul în speță.

Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă de asemenea tribunalul l-a înlăturat, întrucât în speță instanța de fond nu a schimbat natura ori înțelesul vreunui act juridic dedus judecății.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, tribunalul în baza art. 312 alin. 3 teza 1 raportat la art. 304 pct. 9 admis recursul formulat de recurenta - SRL Chișineu C prin lichidator judiciar Activ Grup în contradictoriu cu intimatele - C SRL împotriva sentinței civile nr. 746/24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-, pe care a modificat-o în întregime, în sensul că a respins contestația la executare formulată de - C SRL.

La pronunțarea deciziei civilă nr. 55/05.03.2009 din dosarul nr- al Tribunalului Arad, s-a formulat și o opinie separată, în conformitate cu care s-ar fi impus respingerea recursului, motivat de faptul că instanța a fost sesizată cu judecarea unei contestații la executare raportat la dosarul execuțional nr. 92/ex./2007 al BEJ, contestatorul invocând autoritatea de lucru judecat, deoarece prin sentința civilă nr. 973/21.11.2007 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr- în cadrul altei contestații la executare formulată în același dosar execuțional, irevocabilă după respingerea recursului prin decizia civilă nr. 503/R/08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Arad - Secția civilă, în același dosar, s-a stabilit că debitul constatat prin titlul executoriu a fost stins.

Prima instanță a admis contestația apreciind că nu mai poate repune în discuție problema stingerii debitului, deoarece a intrat în puterea lucrului judecat. Prin recursul formulat împotriva sentinței nr. 746/2008 nu s-a adus nicio critică acestei hotărâri raportat la autoritatea de lucru judecat cu privire la stingerea debitului, ci s-au adus argumente în sensul că debitul nu a fost stins, criticându-se astfel hotărârea dată anterior, prin care s-a constatat irevocabil stingerea debitului, considerându-se că au fost anulate formele de executare. Astfel, prin opinia separată s-a consideră că raportat la prezentul cadru procesual, sunt relevante titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 1473/2005 a Tribunalului Arad, irevocabilă prin decizia nr. 3694/2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care obligă pârâta - C SRL să plătească reclamantei - SRL suma de 121.027,76 lei, și sentința civilă nr. 973/2007 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-, rămasă de asemenea, irevocabilă, care stabilește ulterior, în cadrul unei contestații la executare, că debitul din titlul executoriu a fost stins.

Raportat la aceste hotărâri irevocabile, prin hotărârea recurată, s-a reținut corect că problema stingerii debitului a fost soluționată irevocabil în cadrul unei contestații la executare anterioară, raportat la același dosar execuțional și la același titlu executoriu și în consecință, legal și temeinic s-a admis contestația la executare.

De asemenea, a mai considerat că instanța nu este competentă să repună în discuție și să se pronunțe nici asupra titlului executoriu, nici asupra hotărârii date ulterior în cadrul contestației la executare, vizând aspecte legate de executarea acestui titlu, deoarece nu este învestită cu soluționarea unei căi de atac îndreptată împotriva acestor hotărârii.

Prin decizia civilă nr. 503/2008 din dosarul nr-, Tribunalului Arad - Secția Civilă a respins recursul declarat de intimata - SRL prin lichidator ACTIV GRUP împotriva sentinței civile nr. 973/21.11.2007 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-.

Împotriva acestor decizii a formulat cerere de revizuire - C SRL, înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, arătând că a solicitat anularea executării silite din dosarul execuțional nr. 92/ex./2007 de la BEJ, întrucât prin sentința civilă nr. 973/2007 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 503/08.04.2008 Tribunalului Arad, s-au anulat formele de executare silită, fiind astfel prevederile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.

Revizuienta a arătat că în fapt, intimata cere din nou punerea în executare silită a unui titlu executoriu izvorât din sentința civilă nr. 1473/2005 aflată în dosarul nr. 5784/2005, pentru suma de 121.027,76 lei, cu toate că prin sentința civilă nr. 973/2007 s-au anulat formele de executare silită, instanța de judecată constatând că debitul cuprins în titlul executoriu este stins prin plăți efectuate de către revizuientă în numele și pentru intimata aflată în lichidare judiciară, astfel că intimata nu putea promova repunerea în executare a acestui titlu executoriu cât timp se bucură de autoritate de lucru judecat privind anularea formelor de executare din dosarul execuțional nr. 92/2007, iar a repune în executare același titlu executoriu, ale cărui forme de executare sunt anulate definitiv și irevocabil, este cu neputință, deoarece ar trebui să se accepte că titlul executoriu nu este anulat.

Se mai arată că tocmai instanța de fond în situația repunerii cererii în dosarul nr-, prin sentința civilă nr. 746/2008 a reținut că noile forme de executare sunt nelegale, ca urmare a anulării definitive și irevocabile a formelor de executare din acest dosar execuțional având în vedere plățile compensatorii dintre părți, neputându-se formula repunerea în executare a unui titlu în acest condiții, conform art. 371 ind. 5 Cod procedură civilă, care prevede încetarea executării silite ca urmare a faptului că s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu.

În drept, au fost invocate prevederile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.

Intimata - SRL a formulat întâmpinare, prin care a arătat că față de această societate s-a deschis procedura de reorganizare judiciară și faliment, prevăzută de Legea nr. 64/1995 republicată și modificată, în data de 19.10.2004, iar prin sentința civilă nr. 2305 în dosarul nr. 2794/2004, aflat pe rol al Tribunalul, A iar în data de 01.02.2005 s-a deschis procedura falimentului față de debitoare.

A invocat excepția inadmisibilității cererii, deoarece art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă prevede ca "Revizuirea unei hotărâri se poate cere.pct. 7 - daca exista hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, intre aceleași persoane, având aceeași calitate", dar in cazul de față nu poate fi vorba de autoritate de lucru judecat, deoarece in cele 2 decizii pronunțate de către Tribunalul Arad au fost atacate acte de executare distincte. În dosarul nr- s-a atacat somația emisă de executor judecătoresc in data de 05.10.2007, iar în dosarul nr- a fost atacată somația emisă de același executor in data de 02.06.2008. Mai mult, în primul dosar invocat, nr-, s-a formulat o contestație la executare generica împotriva tuturor actelor de executare emise si anume somația din data de 05.10.2007, iar in cel de-al doilea dosar nr- s-a solicitat anularea formelor de executare - respective a somației de repornire a executării silite comunicate către - C SRL in data de 02.06.2008. Consideră ca intre cele doua decizii pronunțate de către Tribunalul Arad nu exista autoritate de lucru judecat si nu sunt îndeplinite condițiile de exercitare a cererii de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, având in vedere ca cele doua decizii vizează acte de executare distincte. Astfel, instanțele nu s-au pronunțat asupra acelorași acte de executare, deci rezulta că decizia nr. 55 Tribunalului Arad - Secția comerciala pronunțata in dosarul nr- nu poate face obiectul unei astfel de cereri de revizuire întemeiata pe prevederile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.

Cu privire la fondul cauzei, intimata arată că în data de 21.11.2005, Tribunalul Arad Secția comerciala în dosar nr. 5784/2005 a obligat pe - C SRL la plata sumei de 121.027,76 lei către - SRL. Apelul formulat de către - C SRL împotriva sentinței pronunțate a fost judecat de către Curtea de Apel Timișoara, fiind admis.

În data de 21.11.2006, Înalta Curte de Casație si Justiție a soluționat recursul formulat de către - SRL prin lichidator judiciar împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Timișoaraa admis apelul societății C SRL. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. 3694, prin care a admis recursul formulat de către - SRL si a obligat societatea - C SRL la plata sumei de 121.027,76 lei către recurenta - SRL prin lichidator judiciar.

Împotriva deciziei pronunțate de către, prin care societatea C SRL a fost obligată la plata sumei de 121.027,76 lei s-a formulat contestație in anulare, fiind format dosarul nr-. În data de 19.09.2007 a respins contestația in anulare formulate de către - C SRL, menținându-se dispoziția de obligare a acesteia la plata sumei de 121.027,76 lei către - SRL.

Se mai arată că - SRL prin lichidator judiciar a solicitat biroului executor judecătoresc punerea in executare a titlului executoriu nr. 1473/21.11.2005 pronunțat de către Tribunalul Arad, rămas irevocabil prin decizia nr. 3694/21.11.2006. În urma emiterii somației de plata din data de 05.10.2007 către - C SRL, aceasta a formulat contestație in anulare, care a fost admisa prin luarea in considerare a ordinelor de compensare asupra cărora s-a pronunțat ca fiind nelegale. Consideră ca aceste ordine de compensare au intrat in puterea lucrului judecat si Judecătoria Chișineu Criș nu mai avea posibilitatea legala de a se pronunța asupra legalității acestora, cu atât mai puțin a fi luate in considerare ca documente de plata a obligației prevăzuta in titlul executoriu. Fiind admisă contestația la executare de către Judecătoria Chișineu Criș, - SRL prin lichidator judiciar a formulat recurs, care a fost soluționat de către secția civilă a Tribunalului Arad în dosar nr-. Recursul a fost respins, reținându-se si de către aceasta instanța, chiar daca cu opinie separata, ca ordinele de compensare asupra cărora s-a pronunțat ICCJ sunt documentele de plata prin care s-a stins obligația prevăzuta in titlul executoriu.

Intimata consideră că în mod cert, instanțele judecătorești Judecătoria Chișineu Criș si Tribunalul Arad - Secția Civila au încălcat prevederile art. 315 Cod procedură civilă de a nu se conforma dispozițiilor date de Înalta Curte de Casație si Justiție, "obligativitatea hotărârilor judecătorești date de instanțele de recurs pentru judecătorii fondului". Fiind anulate formele de executare, adică somația emisa la data de 05.10.2007, - SRL a solicitat executorului judecătoresc repornirea executării silite in baza aceluiași titlu executoriu având in vedere ca obligația nu a fost stinsa prin plată, nefiind prezentat nici un document de plata ulterior pronunțării deciziei ICCJ.

- C SRL a formulat o noua contestație la executare împotriva somației primite in data de 02.06.2008, formându-se dosarul nr- aflat pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș, iar instanța a reluat in considerare ordinele de compensare considerate nelegale de către, încălcându-se si de aceasta data dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă si admițându-se contestația la executare.

Dar, - SRL prin lichidator judiciar a formulat recurs împotriva sentinței pronunțate de către Judecătoria Chișineu Criș, recurs care a fost admis, fiind modificata sentința Judecătoriei Chișineu Criș din dosarul nr-, in sensul respingerii contestației la executare formulate.

Pentru toate aceste motive, intimata consideră nelegală decizia pronunțată de către Tribunalul Arad - Secția Civila, având in vedere ca a adus atingere autorității de lucru judecat prin repunerea in discuție a ordinelor de compensare in contestația la executare atât timp cât acest aspect a fost soluționat de către, in sensul nelegalității lor. Mai mult, judecătorii care au pronunțat prima decizie nu au reușit sa releve dovada achitării plații dispuse de către prin acte ulterioare pronunțării deciziei, ci doar prin evocarea unor ordine de compensare declarate nelegale de către Instanța Suprema.

Astfel, intimata a apreciat că decizia pronunțata de către Tribunalul Arad Secția Comerciala in data de 05.03.2009, este o decizie temeinica si legală, fiind pronunțata cu respectarea dispozițiilor art. 315 Cod procedură civilă și a deciziei Înaltei Curți de Casație si Justiție, decizie care nu poate fi anulată prin prisma art. 322 pct. 7 invocat de revizuientă, atât timp cât nu vizează aceleași acte de executare asupra cărora s-a pronunțat si Secția Civila a Tribunalului Arad.

Intimat a solicitat admiterea excepției invocate, având in vedere ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă și respingerea cererii de revizuire formulate de către - C SRL.

Examinând cererea de revizuire formulată de - C SRL, prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, raportat la art. 322 pct. 7 Cpc, Curtea va constata că aceasta este nefondată.

Din analiza susținerilor formulate de criticilor - C SRL, în cadrul cererii de revizuire, al cărei temei de drept este contradictorialitatea deciziilor pronunțate, față de actele dosarului și de probele administrate în prezenta cauză, Curtea reține că nu se regăsesc în speță condițiile de admisibilitate impuse de textul legal. Acesta stabilește că revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

În cauză, prin decizia civilă nr. 55/05.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arad a admis recursul formulat de recurenta - SRL Chișineu C prin lichidator judiciar Activ Grup în contradictoriu cu intimata - C SRL, împotriva sentinței civile nr. 746/24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr-, pe care a modificat-o în întregime, în sensul că a respins contestația la executare formulată de - C SRL. Aceasta ar fi hotărârea ulterioară pe care revizuienta o apreciază ca fiind potrivnică și pe care, raportat la art. 327 Cpc instanța ar trebui să o anuleze, raportat la prima hotărâre, considerată temeinică și față de care ar exista tripla identitate: aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Pentru a verifica aceste aspecte, Curtea reține că rin p. sentința civilă nr. 1473 din 21.11.2005 a Tribunalului Arad, a fost obligată C să plătească suma de 121.027,76 lei, irevocabilă prin decizia civilă nr. 3694 din 21.11.2006 pronunțată în dosar civil nr-.

Instanța supremă a statuat că atât timp cât organul de control financiar, competent legal, a stabilit nelegalitatea compensărilor ce constituie obiectul cauzei, greșit instanța de apel a dat efect operațiunilor de compensare, considerând că obligațiile necontestate ale pârâtei s-au stins în acest fel.

În baza acestui titlu executoriu s-a întocmit dosarul execuțional 92/ex/2007 al BEJ, în cadrul căreia s-a formulat contestație la executare de către - C SRL, care a fost admisă prin sentința civilă nr. 973 din 21.11.2007 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosar nr-, irevocabilă prin decizia civilă nr. 503/R/08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Arad - Secția civilă în dosarul nr-, în care s- respins recursul declarat de intimata - SRL prin lichidator ACTIV GRUP

Ulterior pronunțării acestei sentințe, recurenta a solicitat continuarea executării silite prin înscrisul de la fila 123 dosar recurs, întrucât debitoarea a refuzat să execute de bună voie obligațiile ce-i revin conform titlului executoriu mai sus menționat.

Tribunalul a reținut incidența art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, deoarece instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale pentru următoarele motive:

Conform art. 399 alin. 3 Cod procedură civilă, în interpretareaper a contrario, pe calea contestației la executare silită nu se pot formula apărări de fond împotriva titlului executoriu constând într-o hotărâre judecătorească.

Instanța de recurs a considerat astfel, că atâta timp cât motivul acestei contestații îl reprezintăcompensareaîntre creanțele reciproce dintre părți, compensare care a fost analizată în cuprinsul titlului executor rămas irevocabil prin decizia instanței supreme, considerente care nu pot fi înlăturate în procedura contestației la executare pentru că în caz contrar se duce atingere autorității de lucru judecat.

Contestația la executare vizează doar împrejurări survenite doar după încuviințarea executării silite și care sunt legate de modul de aducere la îndeplinire a dispozițiilor cuprinse într-un titlu executoriu. Tocmai de aceea pe această cale, nu pot fi invocate acte ori împrejurări de natură a diminua ori stinge datoria, daca asemenea acte ori împrejurări existau la data soluționării cauzei, astfel de împrejurări putând constitui doar temei pentru exercitarea căilor legale de atac și nicidecum pentru exercitarea contestație la executare.

Atât timp cât în cauză nu s-a făcut dovada că după pronunțarea titlului executoriu din speță s-au efectuat plăți de către - C SRL recurentei, neputându-se reține incidența vreunuia dintre situațiile de la art. 3715 Cod procedură civilă, executarea silită este firesc să continue la solicitarea creditorului.

Față de starea de fapt mai sus expusă și de obiectul și părțile celor două cereri, Curtea constată că nu există contradictorialitate între cele două hotărâri.

Astfel, în primul ciclu procesual s-a anulat formele de executare dintr-un dosar execuțional, iar în al doilea ciclu procesual s-au menținut, constatându-se că nu s-a plătit integral debitul.

Într-adevăr, așa cum judicios a reținut Tribunalul Arad, în opinia majoritară, pe calea contestației la executare nu se poate analiza legalitatea titlului executor. Art. 399 Cpc stabilește că mpotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare - alin. 1, iar alin. 2 că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal. Totodată, alin.3 prevede că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriucare nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Deci, pentru a fi îndeplinite condițiile alin. 3 ar trebui ca titlul să nu fi fost emis de o instanță judecătorească și legea să nu prevadă o altă cale de atac.

Niciuna dintre aceste condiții nu sunt îndeplinite în cauză.

Mai mult, cum alin 1 citat, prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, nu implică o autoritate de lucru judecat între contestațiile la executare, diferite, cu excepția cazului când s-ar îndrepta împotriva aceluiași act.

Sancțiunea anulării unui act de executare de către instanță este refacerea lui, în condiții de legalitate, dar nu implică în mod necesar și automat și refacerea întregului dosar, respectiv a celorlalte acte de executare, care nu a fost afectat de nulitate, ori a formulării unei noi cereri de executare, într-un nou dosar, etc.

În ceea ce privește anularea formelor de executare care ar trebui urmate de un nou dosar execuțional, această prevedere nu este cuprinsă în Codul d e procedură civilă.

De aceea, văzând că în cele două litigii s-au analizat aspecte diferite, că nu se poate pune problema autorității de lucru judecat, că nu există identitate de "pricini", corect reținând instanța de recurs în dosarul nr- că în urma continuării demersurilor pentru recuperarea debitului de către creditoare, s-a emis o somație de reluare a executării silite care a dat naștere celui de al doilea ciclu procesual.

Față de aspectele de fapt și de drept reținute, Curtea va espinge cererea de revizuire formulată de - C SRL împotriva deciziei civile nr. 55/2009 din dosarul nr- și deciziei civile nr. 503/2008 din dosarul nr- ale Tribunalului Arad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de - C SRL împotriva deciziei civile nr. 55/2009 din dosarul nr- și deciziei civile nr. 503/2008 din dosarul nr- ale Tribunalului Arad.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 1.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. /22.06.2009

Tehnored. /2 ex./23.06.2009

Instanță recurs - Tribunalul Arad, judecători -,

Instanță fond: Judecătoria Chișineu Criș

Judecător:

Președinte:Petruța Micu
Judecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Timisoara