Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIA NR.13/R-

Ședința publică din 09 ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție

- - - - JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu

- - - JUDECĂTOR 3: Corina

- - grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de lichidatorul cu sediul în Rm.V, str.G-ral, -.G,.2, jud.V, împotriva sentinței nr.1306 din 06 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială, în dosarul nr-, intimate fiind creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice V, cu sediul în Rm.V, str.G-ral, nr.17, jud.V, și debitoarea SC SRL, cu sediul în Rm.V,-, -4,.B,.12, jud.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata creditoare V, reprezentată de consilier juridic, lipsă fiind recurentul lichidator și intimata debitoare.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul intimatei creditoare precizează că nu are de formulat cereri prealabile.

Instanța, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestuia.

Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata creditoare V, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței tribunalului ca fiind legală și temeinică.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința nr.1064/C/21.11.2007 pronunțată în dosarul nr- judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Vâlcea - Secția comercială a admis cererea formulată de lichidatorul Rm. V și a deschis procedura simplificată de insolvență față de debitoarea SC SRL care fusese deja dizolvată prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Totodată, judecătorul sindic a numit lichidator judiciar pe, stabilind în favoarea acestuia o remunerație de 100 lei lună.

Prin sentința nr.1306/6.11.2008, judecătorul sindic -în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006- a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea falită, cu plata către lichidator a sumei de 400 lei din fondul de lichidare.

În motivarea sentinței s-a reținut că debitoarea și-a achitat integral creanța către DGFP V, iar raportul final de lichidare a fost aprobat. În privința remunerației lichidatorului s-a reținut că nu există dovezi pentru suma de 1100 lei, ci doar pentru suma de 400 lei.

Împotriva sentinței a formulat recurs lichidatorul care, invocând dispozițiile art. 304 pct.7 și 3041Cod pr.civilă, a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul neacordării onorariului de 1100 lei cuvenit lichidatorului pentru operațiunile efectuate în dosar.

În motivarea recursului, lichidatorul a arătat că prima instanță nu a arătat care sunt motivele pentru care a diminuat onorariul de 1100 lei, solicitat, la 400 lei.

Suma de 100 lei pe lună a fost stabilită de judecătorul sindic cu titlu de onorariu provizoriu conform art. 4 alin.4 din Legea nr.85/2006. Instanța nu a reținut că, în decontul prezentat la dosar de către lichidator, sunt enumerate operațiunile efectuate de acesta pentru finalizarea procedurii insolvenței din cauză: depunerea declarațiilor fiscale, efectuarea investigațiilor solicitate de către judecătorul - sindic la Oficiul Registrului Comerțului și la alte instituții pentru stabilirea creanțelor împotriva debitoarei.

În plus, suma acordată de judecătorul sindic este chiar mai mică decât cea care ar rezulta din însumarea onorariului lunar pentru perioada de 11 luni în care s-a derulat procedura insolvenței.

Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs, de fapt și de drept, invocate, Curtea constată că recursul este fondat.

Curtea nu va reține motivul ce vizează nemotivarea sentinței de fond, constatând că hotărârea judecătorească indică motivul pentru care solicitarea lichidatorului nu a fost admisă în întregime: faptul că, la dosar, nu se regăsesc înscrisuri doveditoare pentru onorariul cerut.

Curtea constată, însă, că sentința este netemeinică în sensul că judecătorul sindic a făcut o apreciere eronată asupra activității lichidatorului, activitate care justifică onorariul solicitat de acesta.

Potrivit art. 37 din OUG nr. 86/2006, practicienii în insolvență au dreptul la onorarii pentru activitatea desfășurată, sub forma unor onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinație a acestora.

Stabilirea nivelului onorariului se face prin luarea în considerare a unor tipuri de factori, prevăzuți de același articol, care reflectă gradul de complexitate a activității depuse.

În speță, judecătorul sindic a stabilit onorariul pentru lichidatorul desemnat în cauză la suma de 100 lei pe lună. Onorariul nu putea fi stabilit decât cu luarea în considerare a dreptului și a factorilor la care s-a făcut referire mai sus.

Se constată că lichidatorul judiciar și-a îndeplinit obligațiile procesuale impuse prin Legea nr. 85/2006, a întocmit tabelul creditorilor, a întocmit, a depus la dosar și a comunicat părților implicate în procedură raportul final, s-a prezentat la termenele de judecată impuse de procedura de insolvență, a depus declarațiile fiscale privitoare la debitoarea falită. Toate aceste activități sunt reflectate în înscrisurile depuse de lichidator la dosarul de insolvență și în decontul de cheltuieli. Prin urmare, nu se verifică susținerea judecătorului sindic potrivit căreia nu există dovezi la dosar pentru activitatea lichidatorului.

Onorariul lichidatorului nu a fost stabilit fragmentat, pentru anumite acte materiale ce intră în conținutul obligațiilor sale legale, ci pentru ansamblul activității sale, așa cum o reclama stadiul și complexitatea procedurii de insolvență din speță.

Reținând faptul că lichidatorul și-a îndeplinit obligațiile impuse de cauza de insolvență și justifică, astfel, primirea onorariului fix stabilit de judecătorul sindic la momentul deschiderii procedurii simplificate - nemodificat pe parcurs - în raport de solicitarea făcută și de perioada de timp în care și-a exercitat funcția în cauză, văzând și dispoz. art. 11 alin.1 lit. c) din Legea nr. 85/2006, Curtea, în baza art. 312 alin. 1-3.proc.civ. va admite recursul acestuia și va modifica sentința în sensul că va dispune plata sumei de 1100 lei- cu titlu de onorariu, în loc de 400 lei. Va menține în rest sentința.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de lichidatorul cu sediul în Rm.V, str.G-ral, -.G,.2, jud.V, împotriva sentinței nr.1306 din 06 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială, în dosarul nr-, intimate fiind creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice V, cu sediul în Rm.V, str.G-ral, nr.17, jud.V, și debitoarea SC SRL, cu sediul în Rm.V,-, -4,.B,.12, jud.

Modifică sentința în sensul că dispune plata către lichidator a sumei de 1100 lei în loc de 400 lei.

Menține în rest sentința.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

21.01.2009/4ex

Președinte:Gabriela Chiorniță
Judecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Pitesti