Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1346/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1346R
Ședința publică de la 27 noiembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Aurică Avram
JUDECĂTOR 2: Cosmin Horia Mihăianu
JUDECĂTOR I
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.2782/13.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - -.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, potrivit rezoluției de primire a dosarului, dar a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, două seturi de înscrisuri, iar Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a înaintat la dosar dovada publicării în a sentinței atacate.
Apărătorul recurentei depune la dosar azi, în ședință publică, dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, potrivit rezoluției de primire a dosarului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii introductive formulată de creditor, ca neîntemeiată.
CURTEA
Prin cererea introductivă înregistrată în data de 06.02.2008 la Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, creditorul a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenței reglementată prin Legea nr.85/2006 împotriva debitorului Distribution, invocând față de acesta o creanță în cuantum de 13.098,40 lei.
Prin sentința comercială nr.2782 pronunțată la 13.06.2008 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic, a admis cererea creditorului, în baza art.1alin.2 lit.c pct.4 raportat la art.3 alin.1 pct.25 din Legea nr.85/2006 a deschis procedura simplificată a insolvenței și a dispus începerea procedurii falimentului debitorului precum și celelalte măsuri de ordin procedural legal aferente deschiderii procedurii.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut, în principal, pretinderea unei creanțe certe, lichide și exigibile conform prevederilor art.3 pct.6 șipct.12 din Legea nr.85/2006 și art.379 Cod procedură civilă, creanța fiind constatată prin Ordonanța nr.5288/19.09.2007 a Judecătoriei Oradea și în valoare mai mare de 10.000 lei.
Potrivit relațiilor de la Registrul Comerțului,debitorul figurează cu sediul expirat, ceea ce atrage aplicarea prevederilor art.1 alin.2 pct.4 și art.3 alin.1 pct.25din Legea nr.85/2006 în sensul deschiderii procedurii simplificate a insolvenței (a falimentului).
Împotriva acestei sentințe comerciale debitorul Distribution a declarat recurs, timbrat și în termen legal, solicitând în concret casarea, respectiv modificarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv, respingerea cererii introductive a creditorului, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a arătat, în primul rând, că debitorul recurent nu a avut cunoștință despre pronunțarea sentinței recurate. Faptul că nu a fost mutat sediul social nu constituie o condiție în sine pentru deschiderea procedurii.
S-a mai arătat că debitoarea nu a avut obligații de plată către alte persoane decât creditorul, iar acesta avea cunoștință că îi va fi plătit creanța în luna august 2008, debitorul dispunând de suficiente fonduri pentru plata creanței invocate împotriva sa. Plata s-a amânat din cauza creditorului care trebuia să emită, mai întâi, facturi de stornare, creanța fiind, în realitate, într-un cuantum mai mic decât cel pretins.
În susținerea recursului formulat recurentul a depus la dosar înscrisuri.
Intimatul creditor nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat apărări.
Față de acestea, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Curtea reține următoarele:
Susținerile recurentului referitoare la faptul că a luat cunoștință despre sentința de deschidere a procedurii ulterior pronunțării acesteia nu pot fi reținute în sensul că judecata s-ar fi realizat în primă instanță fără citarea legală a debitorului. În raport cu relațiile de la Registrul Comerțului din care rezultă că era expirat singurul sediu cunoscut al debitorului, tribunalul l-a citat pe acesta din urmă atât la sediul respectiv cât și la ușa instanței, culpa neînregistrării unui sediu valabil revenind exclusiv debitorului. Prin urmare nu pot fi considerate aplicabile prevederile art.312 pct.5 Cod procedură civilă.
Inexistența obligațiilor de plată față și de alți creditori decât nu au constituit obiectul judecății în primă instanță cu privire la existența stării de insolvență, astfel că susținerile recurentului sub acest aspect nu prezintă relevanță nici în recurs, cu precizarea că din actele dosarului nu a rezultat existența și a altor creanțe împotriva debitorului decât aceea pretinsă prin cererea introductivă.
Posibilitatea debitorului de a invoca de bună credință pe cale de excepție că nu ar fi în încetare de plăți nu mai este proprie reglementării legale actuale a procedurii insolvenței, dispozițiile art.3pct.1 lit.a din Legea nr.85/2006 prezumând ca fiind valabilă insolvența în cazul în care debitorul, după 30 de zile de la scadență nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori. Oricum, în cauză nu s-a dovedit nici că plata debitului era scadentă doar în raport cu emiterea unei facturi de stornare de către creditor.
În raport cu prevederile Legii nr.85/2006, debitorul are dreptul însă să administreze proba contrară în ceea ce privește starea de insolvență și aceasta față de existența sau inexistența creanței, respectiv, a disponibilităților bănești în raport cu creanța pretinsă.
În acest context, potrivit adresei nr.1989/19.09.2008 creditorul a susținut față de debitor o creanță în cuantum de12.798,88 lei și a acceptat plata acesteia, realizată efectiv conform chitanțelor nr.-/18.09.2008, -/19.09.2008, - și -/22.09.2008.
De asemenea, în măsura în care s-a dovedit că au fost pretinse debitorul și-a îndeplinit și celelalte obligații de plată.
Astfel, din înscrisurile noi depuse la dosar referitor la veniturile și plățile efectuate de debitor, rezultă că în perioada aferentă deschiderii procedurii acesta a dispus, în fapt, de disponibilități bănești suficiente pentru realizarea plății creanțelor pretinse împotriva lui, și, de asemenea, că nici în prezent nu s-a dovedit existența unor debite scadente și neachitate.
În consecință, neputându-se reține lipsa disponibilităților bănești și nici menținerea unor creanțe neachitate, nu se poate constata că debitorul s-ar fi aflat în stare de insolvență, astfel că cererea introductivă formulată de creditorul trebuie apreciată ca fiind neîntemeiată.
În consecință, având în vedere considerentele arătate, Curtea, în baza art.312 Cod procedură civilă va admite recursul și va modifica în tot hotărârea atacată în sensul că va respinge cererea introductivă formulată de creditorul, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE
Admite recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.2782/13.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul
Modifică în tot sentința atacată, astfel:
Respinge cererea introductivă formulată de creditor, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.11.2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Iulia
I
Grefier,
Red.Jud. - 17.12.2008
Tehnored. - 22.12.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Aurică AvramJudecători:Aurică Avram, Cosmin Horia Mihăianu, Iulia
