Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1611/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Operator date - 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1611 /

Ședința publică de la data de 8 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz

JUDECĂTOR 2: Raluca Suciu

JUDECĂTOR 3: Maria

Grefier: -

Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea C-, împotriva Sentinței civile nr. 410/JS/02.07.2009 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr- având ca obiect - procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată, în contradictoriu cu intimata SC SRL PRIN ADM.JUD..

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns:

- Intimata SC SRL PRIN ADM.JUD., prin consilier juridic, lipsind

- Recurenta creditoare C-.

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilierul juridic învederează că nu are delegație de reprezentare și depune întâmpinare la care a anexat un număr de 5 înscrisuri doveditoare.

Constatând că recurenta C- a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.242 alin. 2.proc.civ. Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin Sentința civilă nr. 410/JS/02.07.2009 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr- s-a admis propunerea ADM.JUD., dispunându-se închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului C- a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, practicianul desemnat neidentificând bunuri în averea debitoarei și niciunul dintre creditori neavansând cheltuielile necesare continuării procedurii.

Prin recursul declarat, creditoarea C- a solicitat admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței și continuarea procedurii.

Făcând referire la dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, art. 73 din Legea nr. 31/1990, art. 11 alin. 4 din Legea nr. 82/1991, creditoarea a solicitat admiterea recursului declarat și modificarea în tot a sentinței recurate în sensul continuării procedurii, în subsidiar modificarea sentinței și dispunerea antrenării răspunderii patrimoniale a administratorului.

Criticile recurentei vizează imposibilitatea comitetului creditorilor de a solicita avizul judecătorului-sindic pentru a putea promova acțiunea în răspunderea materială a administratorilor sociali, procedura insolvenței fiind prematur închisă.

Examinând recursul declarat de creditoarea C- prin raportare la dispozițiile art. 304 ind. 1, 304 pct. 9.proc.civ. Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din analiza art. 2 din Legea insolvenței rezultă că scopul acestei legi îl reprezintă instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Organele care aplică procedura sunt instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, astfel cum prevede art. 5, prin urmare adunarea creditorilor nu este organ al procedurii, însă realizarea drepturilor și obligațiilor creditorilor este asigurată de organele de procedură, a căror obligație primordială este de a asigura cu celeritate derularea procedurii. Se observă totodată că, legea oferă creditorilor dreptul de a individualiza practicianul în insolvență, judecătorul-sindic fiind ținut de hotărârea adunării creditorilor prin care se alege practicianul; cu toate că practicianul este interfața judecătorului-sindic în raport cu ceilalți participanți la procedura colectivă, astfel încât exercițiul atribuțiilor sale presupune o relație de colaborare și coordonare cu judecătorul-sindic, bazată pe încredere, legea nu permite judecătorului să refuze creditorilor desemnarea practicianului pe considerente de oportunitate.

Contestând activitatea organelor de procedură, creditorii sunt ținuți a proba încălcarea obligației prevăzute de art. 5 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, în sensul că trebuie demonstrat ceea ce nu a făcut organul procedurii în cauză pentru a îndeplini obligația de asigurare a celerității și a realizării drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la procedură. Nimic nu împiedică creditorii ca, afirmând neexecutarea conformă a obligației practicianului în sensul art. 5 alin. 2, să solicite judecătorului-sindic în temeiul art. 20 înlocuirea acestuia, obligarea la plata amenzii ori la plata despăgubirilor.

Într-adevăr, practicianul este obligat, conform art. 20 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, să examineze situația economică a debitorului și a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 și 35, art. 25 alin. 1 lit. a obligând la examinarea activității debitorului asupra căruia se inițiază procedura în raport cu situația de fapt și întocmirea un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora în condițiile art. 138. Conform art. 20 alin. 1 lit. i, practicianul este obligat să sesizeze de urgență judecătorul-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative, dispoziții legale menite a evita cheltuielile suportate din fondul de insolvență prevăzut de art. 4, inutile în raport de situația de fapt și scopul declarat al procedurii - acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență.

În exercitarea acestor atribuții, practicianul a învederat, prin raportul de activitate depus la dosarul cauzei la data de 04.06.2009, faptul că, în vederea angajării răspunderii fostului administrator, a convocat adunarea comitetului creditorilor, însă niciunul dintre creditori nu s-a prezentat, recurenta comunicând în scris susținerea sa în privința atragerii răspunderii, însă "sub rezerva constatării săvârșirii de către membrii organelor de conducere a unor din faptele prevăzute la art. 138 din Legea nr. 85/2006"; în aceste condiții lichidatorul a formulat propunerea de închidere a procedurii în condițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, fără antrenarea răspunderii fostului administrator. Propunerii practicianului, de închidere a procedurii i s-a dat eficiență la data de 02.07.2009, comitetul creditorilor având posibilitatea de a solicita autorizarea în sensul art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006; o astfel de cerere nu a fost formulată.

Conform art. 723.proc.civ. drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege. În condițiile în care creditoarea nu a înțeles să uzeze, anterior închiderii procedurii, de niciun mijloc pus la dispoziție de legea insolvenței pentru a cenzura activitatea practicianului, modificarea sentinței recurate în sensul continuării procedurii colective nu se justifică.

Pentru aceste considerente, constatând că hotărârea judecătorului-sindic este temeinică și legală, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, art. 312.proc.civ. urmează a se respinge recursul creditoarei C, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta creditoare C-, împotriva Sentinței civile nr. 410/JS/02.07.2009 pronunțată de TRIBUNALUL C- în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL PRIN ADM.JUD..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 8 decembrie 2009.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

GREFIER,


Red. - 06.01.2010

Thred. -2 ex - 15.01.2010

PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN

Judecător-sindic: Maldea Nicușor

Președinte:Csaba Bela Nasz
Judecători:Csaba Bela Nasz, Raluca Suciu, Maria

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1611/2009. Curtea de Apel Timisoara