Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR -.-
DECIZIA -.194/C/2009 -
Ședința publică din 21 mai 2009
PREȘEDINTE: Tătar Ioana- -- JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela
- --JUDECĂTOR 3: Blaga Ovidiu
- - -judecător
- - - grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - cu sediul în B, sector 1,--11,în contradictoriu cu intimatele creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - cu sediul în O, str.-, nr. 2B, Județ SC SA - cu sediul în O, STR.-, nr. 32, Județ SC CENTRAL SA - B, sector 1, STR.F, nr. 25, SC SRL - C N, nr. 15, Județ C, SC SA - G, BD.-, nr. 256, Județ G, - B, STR.-, nr. 11, Județ COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE - B, sector 3, STR.-, nr. 2, PRIMĂRIA B - B, nr. 16, Județ BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA - SUCURSALA O - O, STR.-, nr. 2B, Județ intimata debitoare SC BBS TR.- -.8, JUDEȚ J-, CUI R --PRIN LICHIDATOR VEST audit - O, STR.-, nr. 8, Județ B și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR - O, STR.- -, nr. 11, Județ împotriva sentinței nr.973/F din 13 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect - procedura insolenței - societăți pe acțiuni -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxelor de timbru, cauza este la al doilea termen de judecată în această fază procesuală, după care:
Instanța, rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.973/F din 13 noiembrie 2008, Tribunalul Bihor - judecător sindic, a respins obiecțiunile formulate de creditorul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, cu sediul în B,--11, sector 1 la raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au condus la starea de insolvență a debitorului SC B SA - societate în faliment, reprezentată de lichidator judiciar VEST AUDIT.
A confirmat onorariul lichidatorului judiciar astfel cum a fost aprobat de adunarea creditorilor din data de 26.09.2008 și a dispus continuarea procedurii în vederea valorificării bunurilor debitorului.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut că în realitate obiecțiunile formulate reprezintă o contestație la raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au condus la starea de insolvență legea neprevăzând calea de atac a obiecțiunilor în această situație.
Pe de altă parte, cât privește "votul negativ" exprimat de creditorul B prin intermediul acestei cereri adresate instanței, judecătorul sindic a constatat că acest creditor ca și oricare dintre ceilalți creditori este îndreptățit să participe la adunările creditorilor, cadru în care legea a stabilit modalitatea de aprobare a măsurilor propuse de administratorul judiciar.
Exprimarea acestui vot ulterior și în afara cadrului legal apare ca lipsită de efecte juridice.
Sub aspectul criticilor aduse raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență, judecătorul sindic, a constatat că acestea apar ca neîntemeiate, atâta vreme cât acest raport cuprinde informațiile legate de ținerea evidenței contabile, analiza documentelor contabile și evidențierea cauzelor ce au generat încetarea de plăți, analiza situației patrimoniului și analiza indicatorilor de stare bilanțieri.
Pe de altă parte lichidatorul judiciar a arătat că în opinia sa ca urmare a analizei efectuate, nu sunt incidente elemente de antrenare a răspunderii patrimoniale, în condițiile art. 138 din Legea insolvenței.
Cât privește cererea de autorizare a creditorului B de a formula o cerere de antrenare, judecătorul sindic a constatat că prin sentința nr. 577 din 12.06.2008 a fost constituit comitetul creditorilor care este format din DGFP B care are și calitatea de președinte, BCR SA Sucursala O și Primăria B, comitet care, potrivit art.138, alin. 3 din lege este abilitat să solicite autorizarea pentru a promova o cerere de antrenare a răspunderii, cerere care nu a fost formulată până în prezent.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii obiecțiunilor formulate și pe cale de consecință, admiterea contestației formulate, împotriva raportului privind cauzele care au dus la falimentul debitoarei.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că, judecătorul sindic a apreciat eronat asupra pricinii supusă judecății, în raport de dispozițiile legale aplicabile în speță.
Creanța cu care a fost înscrisă în tabelul creditorilor, arată recurenta, reprezintă creanța pe care a preluat-o de la Casa de Asigurări de Sănătate C Această sumă, reprezintă contribuția personală a angajaților societății, în calitate de asigurați, pe care potrivit prevederilor art.55 din nr.OUG150/2002 modificată, pârâta avea obligația să o rețină din salariile acestora și să o vireze lunar către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Această sumă de bani, nu aparținea societății, fiind contribuția personală a asiguraților la Fondul național unic de asigurări sociale și, potrivit prevederilor art.94 din nr.OUG150/2002 modificată, utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuției reținute de la asigurați constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește conform prevederilor art.302/1 din Codul penal (în prezent art.454 Cod penal) și art.280 din Codul muncii.
Pentru nevirarea la timp a acestor contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile art.55 alin.1 din nr.OUG150/2002 modificată, s-au calculat dobânzi și penalități de întârziere și penalități pentru stopaj la sursă, de asemenea neachitate de către societate, și care au contribuit la intrarea societății în incapacitate de plată.
Prin neplata la termen a contribuției la Casa de Asigurări de Sănătate și folosirea sumelor de bani reținute din salariul angajaților pentru susținerea activității curente a societății, apreciază că fostul administrator se face vinovat de utilizarea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți, faptă prevăzută de art.138 lit.f din Legea nr.85/2006, neîndeplinindu-și nici obligația stabilită de dispozițiile art.27 alin 1, potrivit cărora "debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi suspus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență".
Legea nr.85/2006, la art.138 lit.f, stabilește o prezumție legală în ceea ce privește legătura de cauzalitate între fapta cauzatoare de prejudicii, respectiv utilizarea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, și prejudiciu, respectiv intrarea în încetare de plăți în dauna creditorilor societății.
Fapta culpabilă a administratorului, în interpretarea strictă a normelor legale referitoare la răspunderea patrimonială, arată recurenta, este evidentă în acest caz, fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale: fapta, prejudiciu și legătura de cauzalitate.
Potrivit reglementării prevăzute în art.138 din legea nr.85/2006, răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, este o răspundere specială care pune la îndemâna creditorilor și a instanței mijloacele juridice cele mai adecvate pentru a se asigura acoperirea în tot sau în parte a pasivului debitorului.
Aceste prevederi legale, nu conțin în mod explicit cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere ale societății comerciale ajunsă în încetare de plăți, această omisiune nefiind întâmplătoare - așa cum este apreciată de literatura de specialitate - ci vine să sublinieze regimul agravat al răspunderii acestor membri ai organelor de conducere.
Având în vedere că potrivit art.72 din Legea nr.31/1990 republicată, obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, instanța trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art.1540 Cod civil, potrivit cărora mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar încă și de culpa comisă în executarea mandatului.
Potrivit alin.2 al aceluiași articol, în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului (administratorului) se apreciază cu mai multă rigurozitate.
Ținând cont de faptul că, potrivit art.374 Cod comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu titlu oneros, rezultă că simpla culpă a administratorului în conducerea societății care a condus intrarea în faliment a societății debitoare, trebuie sancționată, deoarece prin aceasta s-a cauzat un prejudiciu creditorilor societății debitoare.
Față de considerentele expuse, consideră că judecătorul sindic s-a antepronunțat cu privire la o eventuală cerere de chemare în judecată care să aibă ca obiect solicitarea atragerii răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea debitoarei.
Concluzionează că, judecătorul sindic în loc să abordeze existența sau non existența cauzelor care au condus la falimentul societății și în raport de specificul creanței AVAS, la fila 2 alin.9 din motivarea hotărârii atacate, a reținut că din cercetarea documentelor puse la dispoziția lichidatorului judiciar nu a rezultat nici un motiv de antrenare a răspunderii administratorilor, cu toate că obiectul cauzei, cu care a fost investit, nu a fost o cerere formulată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.185/2006.
În drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.9 coroborat cu art.304/1 Cod procedură civilă și art.137 din Legea nr.85/2006.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare în cauză.
Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, reține că este nefondat, urmând ca în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate, pentru următoarele considerente:
Prin obiecțiunile înregistrate la data de 20.06.2008, recurenta creditoare a contestat raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la insolvența debitoarei SC " B" raport întocmit de lichidatorul judiciar desemnat în cauză, contestând o serie de aspecte, care în opinia sa ar fi necesitat o completare a raportului întocmit.
Prin motivele de recurs formulate în cauză, recurenta creditoare reiterează doar aspectele invocate prin prisma incidenței în cauză a prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006.
Aceste aspecte privitoare la incidența sau nu în cauză a dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 și a existenței sau nu a faptelor expres prevăzute de textul invocat, nu pot face obiectul analizei instanței investite cu soluționarea obiecțiunilor la raportul cuprinzând cauzele și împrejurările ce au dus la insolvență, ci a instanței investite cu o acțiune în antrenarea răspunderii patrimoniale.
În cuprinsul raportului privind cauzele și împrejurările ce au dus la insolvență, administratorul/lichidatorul judiciar are obligația de a analiza activitatea debitoarei și a fostei conduceri a societății și prin prisma prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006, exprimându-și opinia cu privire la existența sau nu a vreuneia dintre faptele prevăzute expres, judecătorul sindic investit cu soluționarea unor obiecțiuni la acest raport putând doar să verifice dacă administratorul/lichidatorul judiciar și-a îndeplinit atribuțiile sub acest aspect al incidenței în cauză a prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006.
În speță, judecătorul sindic a verificat sub acest aspect raportul întocmit, reținând că lichidatorul judiciar în urma analizei efectuate a opinat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.138 din lege și că în cauză s-a constituit un comitet al creditorilor, care potrivit legii, în anumite situații expres prevăzute, are legitimare procesuală de a promova o cerere în antrenarea răspunderii patrimoniale.
Statuând în acest fel, judecătorul sindic nu s-a antepronunțat asupra incidenței în cauză a prevederilor art.138 din lege, cum invocă nefondat recurenta, deoarece prin reținerile sale nu a analizat și nici nu s-a pronunțat asupra vreunei acțiuni în antrenarea răspunderii patrimoniale, ci doar a verificat dacă lichidatorul și-a îndeplinit obligațiile prin prisma obiecțiunilor formulate la raportul întocmit de lichidator.
Drept urmare, instanța de recurs constatând că motivele de recurs invocate sunt nefondate, va dispune respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, deoarece acestea nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, împotriva sentinței nr.973 din 13 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. - jud.
- în concept - 25.05.2009
- jud. fond -
- tehnoredact.- /
- 26.05.2009/ 3 ex.
1 com. _________
- Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Sotoc Daniela, Blaga Ovidiu
