Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 210/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr- Operator nr.2928
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 210/
Ședința publică din 15 februarie 2010
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier - -
S-a luat în examinare, la a doua strigare a cauzei, recursul declarat de creditoarea recurentă A împotriva sentinței comerciale nr.2447/28.09.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar A, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că A, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare.
Curtea, văzând că părțile au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242, reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.2447/28.09.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a dispus, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, închiderea procedurii insolvenței debitorului - SRL și radierea debitorului din registrul comerțului; în temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței, a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 28 septembrie 2009 lichidatorul judiciar A, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - SRL a sesizat judecătorul sindic, în baza art. 20, litera i) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu incidența în cauză a art. 131 din aceeași lege, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului, propunând închiderea procedurii ca urmare a neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare;
Constatând că procedura concursuală a fost deschisă prin Sentința comercială nr. 809/27.04.2009; că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței și că s-a întocmit tabelul definitiv al creanțelor; că primăria în a cărei rază teritorială își are sediul debitorul a comunicat că acesta nu figurează cu bunuri în rolul financiar al comunei; că în averea debitorului nu există bunuri, că creditorii nu au avansat sume de bani pentru eventuala continuare a procedurii, deși li s-a transmis de către lichidator notificare în acest sens iar la adunarea generală a creditorilor din 04.09.2009 pe ordinea de zi a figurat închiderea procedurii în cazul neîncasării de sume; că, creditorii deși au considerat prematură închiderea procedurii, pe lângă că nu au avansat sume de bani necesare continuării acesteia nici nu au indicat ce demersuri s-ar putea face pentru identificarea de bunuri în averea debitorului; că art. 131 corelat cu art. 20, litera i) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței prevede închiderea procedurii în orice stadiu al acesteia, singurele condiții fiind inexistența bunurilor și lipsa unor oferte de avansare de sume de bani de către creditori; în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul continuării procedurii insolvenței față de debitoare.
În motivarea recursului creditoarea recurentă arată că sentința atacată este nelegală și neîntemeiată, considerând că nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor mobile sau imobile aflate în patrimoniul debitoarei.
Creditoarea recurentă susține că lichidatorul judiciar al debitoarei prin Raportul de activitate prezentat la termenul de judecată din data de 22.06.2009 a arătat că "până la această dată administratorul nu a înțeles să se conformeze solicitării judecătorului sindic și administratorului judiciar privind prezentarea actelor prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006".
În aceste condiții, creditoarea recurentă consideră că închiderea procedurii insolvenței este prematură întrucât se impunea mai întâi obținerea actelor contabile ale debitoarei, iar dacă este cazul și formularea unei plângeri penale pentru obținerea acestora de la administratorul societății și că, în aceste condiții, lichidatorul judiciar ar putea întocmi un Raport privind cauzele care au dus la intrarea în insolvență a debitoarei și eventual identificarea unor fapte care s-ar circumscrie dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 privind răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
Având în vedere că instanța de fond a dispus închiderea procedurii insolvenței, conform art.131 din Legea nr.85/2006, creditoarea recurentă consideră că nu sunt incidente dispozițiile acestui articol.
A, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, arătând că a depus toate diligențele pentru a-și duce la îndeplinire atribuțiile prevăzute de Legea insolvenței, efectuând toate demersurile necesare pentru identificarea bunurilor mobile și imobile din averea debitoarei. Având în vedere că în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate suficiente fonduri bănești pentru continuarea procedurii, iar creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele necesare continuării procedurii, lichidatorul judiciar a propus judecătorului sindic închiderea procedurii insolvenței față de debitoare, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Pentru a se dispune această măsură s-a constatat de judecătorul sindic, pe baza rapoartelor prezentate de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei, că debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile și nici fonduri pentru acoperirea cheltuielilor administrative și că creditorii debitoarei nu și-au manifestat intenția de a avansa eventualele sume ce ar fi necesare continuării procedurii de insolvență.
Astfel, Curtea constată că, având în vedere faptul că debitoarea nu figurează cu bunuri supuse impozitării coroborat cu faptul că au putut fi identificate nici un fel de bunuri în averea sa, precum și că creditoarea nu a înțeles să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în mod corect s-a dispus închiderea procedurii întemeiată pe prevederile art.131 din Legea insolvenței.
Susținerea creditoarei recurente ca procedura insolvenței a fost închisă prematur este nefondată, având în vedere că aplicarea art. 131 din lege nu este condiționată de vreun act sau moment anume, putând fi dispusă, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, în orice stadiu al desfășurării acestei proceduri.
Prevederile art. 131 din Legea insolvenței sunt imperative și de imediată aplicare, fiind aplicabile în orice stadiu al procedurii, în situația în care se constată că nu există bunuri în averea debitorului sau că acestea sunt insuficiente pentru continuarea procedurii, închiderea procedurii nefiind condiționată de întocmirea raportului prevăzut de art. 129 din Legea 85/2006, de desemnarea administratorului special, de formularea unei plângeri penale pentru nepredarea actelor contabile sau de orice alte atribuții și îndatoriri ale administratorului/lichidatorului judiciar.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea A împotriva sentinței comerciale nr.2447/28.09.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./01.03.2010
tehn./ 2 ex./01.03.2010
Primă instanță: Tribunalul Arad,
judecător:
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
