Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928

SECȚIA COMERCIALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 258

Ședința publică din 17 februarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz

JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu

JUDECĂTOR: - -

GREFIER:

S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, cu sediul în A,-, județul A împotriva sentinței civile nr. 2.311/10.11.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, privind pe debitoarea, prin lichidator judiciar Activ Grup, cu sediul în A,-,. 1, județul

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, în temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă,

CURTEA

Constatând că prin sentința civilă nr. 2.311/10.11.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad s- aprobat propunerea lichidatorului judiciar "ACTIV GRUP ", s‑a închis procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006, declanșată împotriva debitoarei SC" " SRL, s‑a dispus radierea societății din evidențele, s‑au descărcat participanții la procedură de toate atribuțiile legate procedură, debitoare, averea acesteia, creditori și asociat, s‑a dispus notificarea hotărârii cu Direcția Generală a Finanțelor Publice A și A, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare, s‑a dispus plata, către lichidatorul judiciar, în condițiile art. 4 al. 4 din Legea nr. 85/2006 a cheltuielilor avansate în procedură și a retribuției,

Având în vedere că împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, cu invocarea dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și continuarea procedurilor în conformitate cu Legea nr. 85/2006, cu motivarea că:

Scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligente în vederea îndeplinirii scopului propus al legii și dacă în pofida tuturor acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, dacă din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic, închiderea procedurii astfel că judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri, ori în cazul de față, nu s-au depus toate diligentele în vederea identificării eventualelor bunuri ale debitoarei atâta timp cât împotriva fostului administrator al societății nu a fost făcută acțiune de atragerea răspunderii conform art. 138 din Legea nr. 85/2006;

Lichidatorul judiciar, în baza atribuțiilor legale, avea obligația să facă demersurile pentru identificarea de bunuri, în acest sens se impuneau verificări la registrul de Carte Funciară de pe lângă Judecătorie, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la societățile bancare de pe raza Municipiului A, bunuri personale ale persoanelor răspunzătoare de starea firmei, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 85/2006 organele care aplică procedura instituită de lege fiind judecătorul sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, care trebuie să asigure realizarea drepturilor participanților la procedură, în acest sens se impunea atragerea răspunderii fostului administrator pentru acoperirea unei părți de pasiv;

Raportul final și bilanțul de închidere trebuiau să fie comunicate creditorilor, judecătorul sindic având obligația convocării adunării creditorilor în termen de 30 de zile de la afișarea raportului final, conform art.129, pentru a da posibilitatea acestora de a formula obiecții la acest raport, neîndeplinirea acestei obligații fiind un motiv de casare a hotărârii de închidere a procedurii, așa cum rezultă și din doctrină.

Văzând că nu s‑a formulat întâmpinare cu privire la motivele de recurs,

Reținând în fapt, potrivit mențiunilor din rapoartele întocmite de către lichidatorul judiciar, că societatea debitoare nu deține bunuri care să poată fi valorificate, că întrucât nu au fost predate lichidatorului judiciar actele și documentele contabile ale acesteia, deși ar exista indicii privind fapte care intră sub incidența prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, nu consideră că este în poziția să formuleze acțiuni împotriva fostelor organe de conducere, în lipsa documentelor care să probeze faptele incriminate și că rămâne în sarcina comitetului creditorilor posibilitatea de a formula această cerere, respectiv că întrucât nici un creditor nu a oferit avansarea cheltuielilor necesare continuării procedurii se impune închiderea acesteia,

Că deși creditoarea recurentă a indicat anumite demersuri ce ar fi putut fi întreprinse pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor care ipotetic s‑ar afla în patrimoniul debitoarei, respectiv pentru atragerea răspunderii fostului administrator, nu s‑a oferit să avanseze sumele necesare continuării procedurii,

Că, sub un alt aspect, potrivit art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, comitetul creditorilor sau în cazul în care acesta nu ar putea fi constituit, creditorii înșiși, pot cere judecătorului-sindic autorizarea în vederea introducerii acțiunii pentru a se dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre faptele expres menționate, în sensul dispozițiilor alin. 1 al articolului de lege respectiv, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea și răspunderea persoanelor la care se referă legea amenință să se prescrie,

Că astfel și creditoarea recurentă avea posibilitatea de a efectua demersuri în acest sens, în măsura în care considera că sunt îndeplinite cerințele legale, respectiv că lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea și răspunderea persoanelor la care se referă legea amenință să se prescrie, o obligație, a lichidatorului de a formula acțiunea sau a judecătorului sindic de a impune formularea unei cereri cu atare obiect, nefiind prevăzută de lege, care, în afara atribuțiilor stabilite în sarcina organelor menționate de art. 5 din Legea nr. 85/2006, atribuie și comitetului creditorilor respectiv acestora, în nume propriu, în condițiile arătate, legitimarea procesuală de a acționa în vederea atragerii răspunderii persoanelor vinovate de starea de insolvență,

Că pe de altă parte, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului‑sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, copii de pe acestea trebuind să fie comunicate tuturor creditorilor și debitorului și afișate la ușa tribunalului, judecătorul‑sindic având sarcina de a convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final, ocazie cu care creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării, obiecții care se soluționează de către judecătorul‑sindic cu ocazia ședinței iar după aprobarea raportului final al lichidatorului, acesta trebuie să facă distribuirea finală a tuturor fondurilor din averea debitorului, conform art. 130 din lege, întrucât în mod evident, nu aceasta este situația în speță, închiderea procedurii intervenind deoarece în patrimoniul debitorului nu au fost identificate bunuri și creditorii, în mod necontestat, nu s‑au oferit să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative, în condițiile art. 131 din lege,

Că, în consecință, recursul fiind neîntemeiat, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, acesta trebuie respins,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, cu sediul în A,-, județul A împotriva sentinței civile nr. 2.311/10.11.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, privind pe debitoarea, prin lichidator judiciar Activ Grup, cu sediul în A,-,. 1, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red. /Tehnored.

2 ex./12.03.2009

Prima instanță: Tribunalul Arad

Judecător

Președinte:Csaba Bela Nasz
Judecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Timisoara