Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 259/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Operator date - 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 259 /
Ședința publică de la data de 23 februarie 2010
PREȘEDINTE: Raluca Suciu
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 3: Csaba
Grefier
Pe rol judecarea Recursului declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, împotriva Sentinței comerciale nr. 3543/18 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- având ca obiect - procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL PRIN LICHIDATOR PROFESIONAL MANAGEMENT.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsind părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 18.02.2010 s-a depus întâmpinare de către SC SRL PRIN LICHIDATOR PROFESIONAL MANAGEMENT, după care:
Constatând că recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.242 alin. 2.proc.civ. Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin Sentința comercială nr. 3543/18 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a admis propunerea lichidatorului PROFESIONAL MANAGEMENT, dispunându-se închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Arada reținut că sunt incidente dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, practicianul desemnat neidentificând bunuri în averea debitoarei și niciunul dintre creditori neavansând cheltuielile necesare continuării procedurii.
Prin recursul declarat, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a solicitat admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței și continuarea procedurii.
Făcând referire la dispozițiile art. 59 din Legea nr. 85/2006, recurenta a afirmat că, în cazul în care se constată lipsa actelor contabile, această lipsă constituie "un motiv suficient" pentru ca lichidatorul să formuleze acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului societății falite.
Examinând recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE prin raportare la dispozițiile art. 304 ind. 1, 304 pct. 9.proc.civ. Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din analiza art. 2 din Legea insolvenței rezultă că scopul acestei legi îl reprezintă instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Organele care aplică procedura sunt instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, astfel cum prevede art. 5, prin urmare adunarea creditorilor nu este organ al procedurii, însă realizarea drepturilor și obligațiilor creditorilor este asigurată de organele de procedură, a căror obligație primordială este de a asigura cu celeritate derularea procedurii. Se observă totodată că, legea oferă creditorilor dreptul de a individualiza practicianul în insolvență, judecătorul-sindic fiind ținut de hotărârea adunării creditorilor prin care se alege practicianul; cu toate că practicianul este interfața judecătorului-sindic în raport cu ceilalți participanți la procedura colectivă, astfel încât exercițiul atribuțiilor sale presupune o relație de colaborare și coordonare cu judecătorul-sindic, bazată pe încredere, legea nu permite judecătorului să refuze creditorilor desemnarea practicianului pe considerente de oportunitate.
Contestând activitatea organelor de procedură, creditorii sunt ținuți a proba încălcarea obligației prevăzute de art. 5 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, în sensul că trebuie demonstrat ceea ce nu a făcut organul procedurii în cauză pentru a îndeplini obligația de asigurare a celerității și a realizării drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la procedură. Nimic nu împiedică creditorii ca, afirmând neexecutarea conformă a obligației practicianului în sensul art. 5 alin. 2, să solicite judecătorului-sindic în temeiul art. 20 înlocuirea acestuia, obligarea la plata amenzii ori la plata despăgubirilor.
În speță, recurenta creditoare a preferat să conteste activitatea practicianului direct în calea de atac, afirmând omisiunea acestuia de a formula acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale în baza art. 138 alin. 1.
Într-adevăr, practicianul este obligat, conform art. 20 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, să examineze situația economică a debitorului și a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 și 35, art. 25 alin. 1 lit. a obligând la examinarea activității debitorului asupra căruia se inițiază procedura în raport cu situația de fapt și întocmirea un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora în condițiile art. 138. Conform art. 20 alin. 1 lit. i, practicianul este obligat să sesizeze de urgență judecătorul-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative, dispoziții legale menite a evita cheltuielile suportate din fondul de insolvență prevăzut de art. 4, inutile în raport de situația de fapt și scopul declarat al procedurii - acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență.
În exercitarea acestor atribuții, practicianul a învederat, prin raportul de activitate depus la dosarul cauzei la data de 18 noiembrie 2009, notificarea Primăriei în vederea obținerii de informații referitoare la bunurile mobile și imobile supuse impozitării aparținând debitorului, precum și convocarea adunării generale a creditorilor, pe ordinea de zi figurând atât discutarea raportului întocmit în condițiile art. 59, cât și modalitatea de continuare a procedurii, inclusiv prin aplicarea art. 131.
Se observă că, la data de 17.11.2009, creditoarea recurentă a fost convocată de către practician, adunarea creditorilor de la acea dată având pe ordinea de zi discutarea raportului întocmit în condițiile art. 59, creditoarea recurentă neînțelegând să participe la adunare și neprecizându-și poziția față de raportul întocmit ori față de propunerea de închidere a procedurii formulată de practician.
Conform art. 723.proc.civ. drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege. În condițiile în care creditoarea nu a înțeles să uzeze, anterior închiderii procedurii, de niciun mijloc pus la dispoziție de legea insolvenței pentru a cenzura activitatea practicianului, modificarea sentinței recurate în sensul continuării procedurii colective nu se justifică.
Pentru aceste considerente, constatând că hotărârea judecătorului-sindic este temeinică și legală, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, art. 312.proc.civ. urmează a se respinge recursul creditoarei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta - creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, împotriva Sentinței Civile nr. 3543/18 noiembrie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL ARAD în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-debitoare SC SRL PRIN LICHIDATOR PROFESIONAL MANAGEMENT.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red. - 03.03.2010
Thred. -4 ex - 03.03.2010
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL ARAD
Judecător sindic: liliana șodinca
Președinte:Raluca SuciuJudecători:Raluca Suciu, Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba
