Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 325/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.325
Ședința Publică de la 17.03.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 2: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 3: Georgeta
GREFIER - -
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, împotriva sentinței comerciale nr.241 din 22.01.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL și - - SRL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Curtea față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă potrivit art.242 alin.2 proc.civ. constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea introdusă, sub nr-, creditoarea - - PHARME SRL a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL invocând starea se inolvență în care se află, precum și existența unei creanțe lichide certe, și exigibile în sumă de 11 448, 32 lei reprezentând contravaloare marfă și dobândă legală.
Debitoarea nu a contestat în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin.1 din lege starea de insolvență.
Prin sentința comercială nr.2216/05.06.2007, Tribunalul Bucureștia admis cererea creditorului, a dispus deschiderea procedurii generale împotriva debitorului; a desemnat administratorul judiciar.
Prin sentința comercială nr.4170/06.11.2007, constatând că debitorul nu a depus plan de reorganizare și continuare a activității și nici de lichidare a unor bunuri din averea sa, și nuci una din persoanele prevăzute de art.94 nu a propus plan de reorganizare a activității debitoarei în termenul impus de lege, în temeiul art.107 alin.1 a lit. b și din lege a dispus intrarea în faliment prin procedura generală; în temeiul art.107 alin.2 a ridicat dreptul de administrare al debitoarei și a dispus dizolvarea acestuia; a desemnat lichidator judiciar.
La termenul din 22.01.2008, creditoarea a solicitat autorizarea instanței privind introducerea acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din lege, cerere ce a fost respinsă, instanța reținând ca nefiind incidente dispozițiile art.138 alin.3, în sensul că lichidatorul judiciar nu a omis a formula cerere în atragerea răspunderii patrimoniale, ci nu a apreciat ca fiind aplicabile dispozițiile art.138 alin 1 din lege.
Prin sentința comercială nr.241/22.01.2008, Tribunalul Bucureștia dispus închiderea procedurii, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 și radierea societății debitoare; a dispus notificarea măsurilor dispuse.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut, cu privire la cererea de autorizare formulată de creditoarea sector 2, ca nefiind întrunite cerințele prevăzute de lege; incidența dispozițiilor art.131 din lege. În cauză, lichidatorul a constatat că nu există bunuri în averea debitorului a căror valorificare să asigure acoperirea cheltuielilor administrative și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea sector 2 invocând motive de nelegalitate ce se circumscriu dispozițiilor art.304 pct. 9 civ. și art.304 indice 1 civ.
În motivarea recursului s-a învederat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.138 din lege, arătând că a fost împuternicită de către ceilalți creditori înscriși la masa credală, să solicite autorizarea formulării cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din lege; s-a susținut că judecătorul sindic a reținut concluziile unui raport de activitate superficial întocmit, cu încălcarea dispozițiilor art.59 alin 1 din lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În rapoartele de activitate, întocmite de către lichidatorul judiciar, s-a reținut că societate a înregistrat până la data sesizării instanței profituri minime, desfășurând o activitate economică scăzută; s-a învederat că, în urma verificărilor efectuate nu s-a constatat incidența dispozițiilor art.138 din lege, astfel că lichidatorul judiciar a specificat că nu înțelege să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale.
Apreciem că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a prevederilor art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, potrivit cărora comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic autorizarea cu privire la formularea acțiunii la alin.1 al art.138, dacă lichidatorul judiciar a omis să indice, în raportul sau asupra cauzelor ce au determinat starea de insolvență, persoanele culpabile sau dacă a omis să formuleze acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale.
În cauză, lichidatorul judiciar nu a omis să indice persoanele culpabile și nici nu a omis să formuleze cererea.
S-a constatat că starea de insolvență nu este imputabilă organelor de conducere, ci faptului că în raport cu activitatea comercială redusă, veniturile obținute s-au situat sub cheltuielile înregistrate, fără ca disproporția să fie vădită; cuantumul datoriilor neachitate la scadență nu era semnificativ, pentru a reține o culpă în gestionarea activității debitoarei.
În aceste condiții, lichidatorul judiciar nu a omis să formuleze cererea prevăzută de art.138 alin.1 din lege, ci a refuzat, întemeiat, să o formuleze, considerând că nu sunt întrunite condițiile legii, situație în care comitetului creditorilor, sau în situația în care acesta nu se poate constitui ca urmare a neîntrunirii numărului minim prevăzut de lege, creditorului, legea nu îi recunoaște legitimitate procesuală.
Așa cum am reținut, chiar dacă succint, raportul de activitate întocmit de către lichidatorul judiciar, a presupus analizarea documentelor contabile ale societății, activitatea organelor de conducere fiind respectate dispozițiile art.25 lit. a și 59 alin.1 din Legea nr.85/2006.
În consecință, apreciază ca neîntrunite cerințele art.304 pct.9 civ.și în temeiul art.312 civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul formulat formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, împotriva sentinței comerciale nr.241 din 22.01.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL și - - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. Jud.
Tehnored.
2 ex.
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Alina Sekely Popa, Georgeta
