Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 403/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.403
Sedinta publica din 28.03.2008 Instanta compusa din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Mădălina Ioana Holban
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
Pe rol solutionarea recursului formulat de recurenta - SRL, în contradictoriu cu intimata - SRL, încheierii de ședință din data de 09.11.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII-a Comerciala, în dosarul nr-.
La apelul nominal facut în sedinta publică,se prezintă recurenta prin avocat care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care recurenta prin avocat depune taxă judiciară de timbru,timbru judiciar fiind anulate de C și un exemplar motive de recurs ștampilat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta solicită admiterea recursului, apreciind încheierea atacată nelegală conform motivelor de recurs, fără cheltuieli de judecată.
Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului comercial d e față:
Prin încheierea din 9.11.2007 pronunțată de Judecătorul - sindic s-a respins cererea debitoarei - SRL privind sesizarea Curții Constituționale, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a avut în vedere că dispozițiile articolului 29 alineat 6 din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cu care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții. Constituționale, instanța de judecată având un rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți in ceea ce privește îndeplinirea cerințelor legii. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin alte decizii, spre exemplu prin Decizia nr. 323/2006, nr. 392/2006, Decizia nr. 662/2006.
În acest sens s-a arătat că instanța poate observa ca textul atacat ca neconstituțional este irelevant pentru rezolvarea cauzei și sa nu sesizeze Curtea. În cazul în care s-a invocat neconstituționalitatea mai multor dispoziții legale, instanța are îndatorirea să sesizeze Curtea numai cu privire la acelea de care depinde soluționarea cauzei.
Obiectul excepției de neconstituționalitate invocată de către debitorul - SRL îl constituie prevederile articolului 7, articolului 8 alin. 7, art. 26 alin. 1, art. 31, art. 33, art. 35, art. 42,. 44, art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Textele constituționale considerate a fi încălcat sunt cele ale art 16, 20, 21, 24, 44, 45, 53,124,135 și 136 din Constituția României și art. 6, 13, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertății fundamentale.
Aceste excepții au fost analizate sub aspectul constituționalității in repetate rânduri de Curtea Constituționala, fiind respinse ca neîntemeiate.
Astfel, prin decizia nr. 378/17.04.2007, Curtea a reținut că textele de lege criticate constituie norme de procedura a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. 2 din Constituție, intra in atribuțiile exclusive ale legiuitorului. In virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, in considerarea unor situații deosebite, poate sa stabilească și reguli de procedura speciale, derogatorii de la dreptul comun.
A mai arătat Curtea că procedura insolventei este o procedura speciala, caracterizata de celeritate și care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, urmărind in același timp valorificarea cu eficiența sporită a activelor debitorului, in vederea satisfacerii intr-o mai mare măsura a creanțelor creditorilor.
Prin deciziile nr. 786/07.11.2006 și nr. 478/17.05.2007 Curtea a reținut cu privire la disp. art. 8 alin. 7 din lege ca "prin derogare de la dispozițiile art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, aceasta reglementare corespunde scopului și caracterului special al procedurii insolventei, asigurând celeritatea necesara acestei proceduri, fără a leza in nici un fel rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției și de unica autoritate de jurisdicție constituționala din România. Suspendarea cauzei ca urmare a ridicării unei excepții de neconstituționalitate nu poate fi considerata un beneficiu, decât daca se urmărește tergiversarea soluționării cauzei. Judecătorul-sindic a constat că autorii excepției nu au criticat prevederile legale atacate pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipsește textelor de lege atacate.
Potrivit competenței sale, astfel cum este ea prevăzută în art. 2 alin (3) din Legea 47/1992, republicată și, respectând principiul constituțional al separației puterilor, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului, astfel, potrivit unei jurisprudențe constituționale constante (ex. Decizia 672/2005) excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art 29 alin 1 din Legea 47/1992, republicată.
Pentru aceste considerente în temeiul art.29 alin. 6, rap. la art 29 alin 1 și 5 din Legea 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7, art. 8 alineat 7, art. 26 alin. 1, art.31, art. 33 art. 35, art. 42,. 44, art. 47 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și, implicit, a respins și cererea de suspendare a judecării cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL B, criticând-o ca nelegală în temeiul articolului 304 punctele 3,5,8,9 pentru următoarele motive:
Potrivit articolului 8 alineat 7 din Legea nr.85/2006, se prevede ca "Prin derogare de la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, judecătorul-sindic va putea să nu dispună suspendarea cauzei, in situația in care dispozițiile a căror neconstituționalitate se invocă au făcut obiectul cel puțin al unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională".
A mai arătat recurenta ca în speța de față s-a invocat neconstituționalitatea unor dispozitii față de care Curtea Constitutionala nu și-a spus niciodată punctul de vedere respectiv:
-art.8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței - față de care nu s-a pronunțat Curtea Constituțională;
-art. 26 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței - față de care nu s-a pronunțat Curtea Constituțională;
-art. 31 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței - față de care nu s-a pronunțat Curtea Constituțională pe alineatele (2), (3), (4) si (5);
-art.33 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței - față de care nu s-a pronunțat Curtea Constituțională pe alineatele (4), (5), (6) si (7); art. 35 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței - față de care nu s-a pronunțat Curtea Constituțională;
-art. 44 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței - față de care nu s-a pronunțat Curtea Constituțională;
-art.47, din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței - față de care nu s-a pronunțat Curtea Constituțională pe alineatele (4), (5), (6) si (7);
În final recurenta a arătat că norma cuprinsa in art.8 alin.7 din Legea nr.85/2006 nu are natura de lege organica, dar care modifica atribuțiile Curții Constituționale prevăzute la art.146 lit. d) din constituție.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, urmează a respinge recursul ca nefondat pentru următoarele motive:
Reclamanta a arătat că prin derogare de la articolul 29 alineat 5 din legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, judecătorul - sindic va putea să nu dispună suspendarea cauzei în situația în care dispozițiile a căror neconstituționalitate se invocă au făcut obiectul cel puțin a unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională.
Această dispoziție lasă la aprecierea judecătorului - sindic suspendarea cauzei, în situația în care dispozițiile a căror neconstituționale se invocă au făcut obiectul cel puțin al unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională.
Susținerile recurentei în sensul că dispozițiile articolului 8 alineat 7, 26 alineat 1, 31, 33,35, 42, 44 și 47 din Legea nr.85/2006, nu au făcut obiectul analizei de către Curtea Constituțională urmează a fi înlăturate întrucât dispozițiile mai sus menționate din Legea nr.85/2006 au făcut obiectul examinării în repetate rânduri, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul respingerii acestora, astfel că în mod corect instanța de fond a respins cererea de suspendare a cauzei, ca urmare a ridicării excepției.
Astfel, prin decizia nr.378 din 14.04.2004 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 8, articolului 31 și articolului 47 din Legea nr.85/2006.
Prin decizia nr. 293 din 22.03.2007 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 8 alineat 7, articolului 31, articolului 42 și articolului 47 din Legea nr.85/2006.
Prin decizia nr.31/29.03.2007 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 31 și 33 din Legea nr. 85/2006.
Prin decizia nr. 478 din 17.05.2007 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 8 alineat 7, articolului 31 alineat 1 și articolului 42 și 47 din Legea nr.85/2006.
Prin deciziile nr. 870 din 30.11.2006, nr. 805/8.11.2006, nr. 923 din 14.12.2006, nr. 388 din 17.04.2007, nr. 954 din 30.110.2006 și nr. 1138 din 4.12.2007, s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 31, 47 și 33 din Legea nr.85/2006.
Prin deciziile nr. 606 din 19.06.2007, nr. 1143 din 4.12.2007 și nr. 1213 din 18.12.2007 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 33 și 35 din Legea nr.85/2006.
Față de deciziile mai sus menționate, instanța urmează a respinge recursul sub această motivare întrucât dispozițiile a căror neconstituționalitate au fost invocate au făcut obiectul deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională.
În fine, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 7 din Legea nr.85/2006, instanța urmează a avea în vedere împrejurarea că prin decizia nr. 1137 din 4.12.2007 a admis excepția de neconstituționalitate a textului de lege sus menționat, motiv pentru care, în prezent, reiterarea acestei excepții a rămas fără obiect.
Față de aceste împrejurări și cum la fondul cauzei s-a arătat că reclamanta nu critică prevederile legale pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipsește textelor de lege atacate, Curtea urmează a respinge recursul ca nefondat.
În cauză nu sunt îndeplinite condițiile articolului 304 punctele 8 și 9 pentru a modifica încheierea atacată și nici articolul 304 punctele 3 și 5 pentru a casa această hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - SRL, în contradictoriu cu intimata - SRL, încheierii de ședință din data de 09.11.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII-a Comerciala, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Mădălina Ioana Holban, Gabriela
