Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 421/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 421
Ședința publică din 13 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Mircea Boar
JUDECĂTOR 3: Csaba
GREFIER:
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 2688/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care instanța, văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2688/19.11.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada admis contestația formulată de debitoarea și a respins cererea creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006 împotriva societății debitoare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel judecătorul-sindic a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță la data de 1 iunie 2007, în urma declinării competenței de soluționare a cauzei de către secția comercială și de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Bihor prin sentința civilă nr. 230/F/24.04.2007 pronunțată în dosarul nr. 1394/RL/111/2007, creditoarea Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului B în contradictoriu cu debitoarea a solicitat deschiderea procedurii insolvenței și înscrierea sa la masa credală cu suma de 13.434,80 lei, echivalentul a 4.084,96 în categoria creanțelor privilegiate, susținând că aceasta este certă, lichidă și exigibilă, constatată prin titlu executoriu potrivit art. 39 din nr.OUG 51/1998, preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate B în baza G nr. 95/2003 conform Protocolului nr. 37/ 03.03.2004 având ca obiect transferul creanțelor bugetare existente în evidențele contabile ale B, cerere la care societatea debitoare a formulat contestație în condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2006.
Potrivit art. 2 alin. 2 din nr.OUG 95/2003, creanța a fost consolidată în dolari americani la nivelul a 4.192,57, din care s-a încasat doar suma de 316 lei, rămânând un sold de 4.084,96
Debitoarea, prin contestația depusă, a solicitat respingerea cererii creditoarei întrucât nu se află în încetare de plăți, datoriile la bugetul asigurărilor sociale de stat care au fost constatate de Direcția de Control Fiscal B, în perioada 02.11.2003-14.01.2004, și transferate la Direcția Generală a Finanțelor Publice A, pe raza căreia societatea și-a mutat sediul social, fiind achitate prin compensare de din suma totală de 597.946.945 lei conform Deciziei nr. 70/18.02.2004 înregistrată la Administrația Finanțelor Publice G sub nr. 1990/19.02.2004, valoarea compensată fiind de 10.935,184 lei la. -angajator și de 228.279 la. - asigurat. Direcția de Control Fiscal a județului Aaî ntocmit Raportul de inspecție fiscală nr. 5123/24.06.2005 și a stabilit obligațiile de plată, atât cele restante din județul B, cât și cele datorate din perioada funcționării în județul A, iar la datele stabilite în raport au fost achitat toate aceste obligații, astfel că, prin Certificatul de atestare fiscală nr. 2725/30.03.2007 s-a confirmat faptul că societatea nu mai figurează cu nici o obligație de plată către bugetul de stat.
În urma adresei judecătorului-sindic creditoarea și-a exprimat poziția față de contestația debitoarei arătând că creanța solicitată nu a fost achitată Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B, instituție care s-a subrogat în drepturile Casei de Asigurări de Sănătate B, sumele achitate de debitoare având ca beneficiar Administrația Financiară O, astfel că plata debitelor nu este opozabilă instituției creditoare, raportat la art. 14 alin. 2 din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1644/2003.
Instanța de fond, din probele administrate, a reținut că prin Protocolul nr. 37/03.03.2004 creditoarea a preluat creanțele bugetare restante ale societății debitoarei la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate ale - B în vederea recuperării acestora conform nr.OUG 51/1998, creanța totală fiind de 4.084,96, consolidată în valută în condițiile art. 2 alin. 2 din nr.OUG 95/2003, modificată. Conform art. 1.2 din protocol s-au transferat la instituția creditoare creanțele restante existente în evidențele B la 30.06.2003, cu dobânzile și penalitățile aferente. Cu toate că din procesul-verbal încheiat de B la 14.01.2004 rezultă că debitoarea, la data controlului, avea obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în valoare de 137.355.954 lei, din Certificatul de atestare fiscală nr. 2725/30.03.2007 reiese că la data de 30 martie 2007 societatea nu mai figurează cu obligații de plată către buget. De asemenea, din ordinele de plată nr. 1 și 2 din 3 martie 2004, nr. 22 din 17 martie 2005, nr. 1 din 21 martie 2005, nr. 5 din 21 martie 2005, nr. 53 din 10 mai 2005, nr. 54 din 10 mai 2005, nr. 7 din 10 noiembrie 2005, nr. 4, 5 și 6 din 11 noiembrie 2005, precum și din chitanțele din 19 martie 2004 și din 16 octombrie 2003 rezultă că debitoarea a achitat, prin G și O, sume reprezentând diverse contribuții către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Nu în ultimul rând, potrivit contractului de închiriere nr. 1/23.05.2007 încheiat cu numitul rezultă că societatea încasează lunar, cu titlu de chirie, 2.500 Euro, plus
Conform art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, iar aceasta este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Din înscrisurile arătate mai sus se evidențiază faptul că debitoarea, în perioada 2004-2005, achitat sume reprezentând contribuții către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, ea realizând și în prezent suficiente venituri pentru a plăti creanța instituției creditoare. În aceste condiții, raportat la ertificatul de atestare fiscală nr. 2725 /30.03.2007 din care rezultă că la data de 30 martie 2007 societatea debitoarea nu figurează cu obligații de plată către buget, judecătorul-sindic, în baza art. 33 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, a admis contestația formulată de la cererea de deschidere a procedurii insolvenței, respingând solicitarea creditoarei.
Împotriva sentinței civile de mai sus, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, cererea sa fiind înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub dosar nr-, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestației debitoarei ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele motive:
În mod eronat instanța de fond a reținut că creanța deținută de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva debitoarei a fost compensată printr-un virament făcut către O admițând, în consecință, contestația intimatei la cererea de deschidere a procedurii insolvenței, deși, la solicitarea tribunalului, la data de 9 august 2007 creditoarea a învederat faptul că sumele nu au fost achitate către ea.
În conformitate cu dispozițiile nr.OUG 95/2003, aprobată și completată, prin Protocolul nr. 37/03.03.2004 recurenta a preluat de la. - B obligațiile de plată ale față de instituția bugetară, subrogându-se, astfel, în toate drepturile acesteia, situație adusă la cunoștința debitoarei prin Somația colectivă nr. 4944/4.03.2004, afișată la. B, conform prevederilor legale. Sumele achitate cu titlu de obligații către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate nu au ca beneficiar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, ci Administrația Financiară O, aspect ce rezultă din cuprinsul instrumentelor de plată, instituția creditoarea neputându-se pronunța cu privire la raportul juridic care stă la baza viramentelor între organul fiscal local și societatea debitoare și nici asupra procesului-verbal încheiat la data de 17.02.2004 de Direcția de Control Fiscal județului A având ca obiect verificarea evidenței contabile a
Chiar dacă în adresa intimatei nr. 70/18.02.2004 prin care aceasta a solicitat Administrației Finanțelor Publice G compensarea cu valoarea Aao bligațiilor de plată către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale se identifică și sume aferente obligațiilor fiscale din componența creanței înregistrată în evidențele recurentei, achitarea acestora nu este opozabilă instituției creditoare, conform art. 14 alin. 2 din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1644/2003 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Secțiunii a 5-a din Cap. 1 din nr.OG 86/2003, potrivit căruia nu se cuprind în declarația-inventar creanțele bugetare reprezentând contribuții pentru asigurări sociale de sănătate, cesionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului
Prin nr.OUG 95/2003, modificată, creditoarea a fost abilitată să preia de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate creanțele bugetare restante către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate la data de 30 iunie 2003, actualizate la data predării, în vederea recuperării acestora în conformitate cu nr.OUG 51/1998, republicată și completată ulterior, astfel că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B este singura instituție abilitată a încasa creanțele respective.
Este adevărat că potrivit art. 1143 din Codul civil, când două persoane sunt datoare una alteia, se operează între dânsele o compensație care stinge amândouă datoriile -, însă, având în vedere că nu există o creanță a societății intimate față de recurentă nu poate opera "compensația" cu creanța deținută de instituția creditoare împotriva debitoarei, mai ales că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B nu a încasat sumele virate de debitoare către O, ceea ce face ca textul menționat să nu fie incident în cauză.
Împrejurarea, reținută de judecătorul-sindic, că în perioada 2004-2005 debitoarea a achitat sume reprezentând contribuții către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și că nu figurează cu obligații de plată către buget la data de 30 martie 2007 nu are relevanță față de creanța creditoarei recurente, care nu a fost achitată, la fel și faptul că din contractul de închiriere depus la dosar a rezultat că intimata are suficiente fonduri pentru a plăti creanța, întrucât aceasta nu a achitat-o până în prezent.
În drept a invocat art. 3041Cod procedură civilă și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Intimata debitoare, deși legal citată, nu s-a prezentat la dezbateri și nici nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9, în care se încadrează motivele invocate de instituția creditoare, potrivit alin. 3 al art. 306, și art. 3041Cod procedură civilă, cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 din același cod, Curtea constată că acesta nu este fondat, hotărârea primei instanțe fiind temeinică și legală, în conformitate cu prevederile incidente în cauză.
Într-adevăr, prin OUG nr. 95 din 14 octombrie 2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (în prezent Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, s-a reglementat cesiunea creanțelor bugetare restante, existente în evidențele contabile ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate la data de 30 iunie 2003, pentru care creditorul deține titluri de creanță sau titluri executorii legal constituite, către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, în vederea recuperării acestora în conformitate cu prevederile nr.OUG 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată (art. 1).
Articolul 5 din nr.OUG 95/2003 statuează că transferul creanțelor bugetare definite la art. 1 se face prin protocol, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, notificarea transferului urmând să fie făcută debitorilor de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin scrisoare recomandată.
Este de netăgăduit că prin Protocolul nr. 37/03.03.2004 încheiat între recurentă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa de Asigurări de Sănătate B, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bap reluat de la celelalte instituții creanțele bugetare restante la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în vederea unei recuperări mai bune a acestora conform OUG nr. 51/1998, la poziția nr. 2989 din anexa A fiind trecută datoria înregistrată de intimata în valoare totală de 137.507.982 lei (ROL), din care, potrivit susținerilor creditoarei, s-ar fi achitat doar suma de 316 lei (RON).
Totuși, cererea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B de deschidere a procedurii insolvenței față de societatea intimată nu poate fi primită întrucât aceasta nu a făcut dovada notificării către debitor a transferului creanțelor bugetare menționate. Astfel, deși în cuprinsul recursului instituția creditoare susține că subrogația legală a fost adusă la cunoștința debitoarei prin somația colectivă nr. 4944/04.03.2004, acest înscris nu se regăsește la dosar, și cu toate că instanța, prin încheierea de la termenul din 26 februarie 2008, pus în vedere reprezentantului recurentei, prezent la dezbateri, să depună dovada notificării cesiunii creanței în litigiu, această dovadă nu a fost înfățișată Curții.
De asemenea, prin alin. 2 al art. 14 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor secțiunii a 5-a din cap. I din Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, referitoare la activitățile de declarare și colectare a creanțelor bugetare reprezentând contribuții sociale, norme aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1644/2003, se arată fără echivoc că u se cuprind în declarația-inventar creanțele bugetare reprezentând contribuții pentru asigurări sociale de sănătate, cesionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare, pentru care plătitorii de contribuții sociale au primit notificări de la unitățile subordonate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În aceste condiții, având în vedere că cesiunea de creanță este o convenție prin care un creditor, numit cedent, în cazul nostru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin Casa de Asigurări de Sănătate B, transmite o creanță a sa unei alte persoane, numită cesionar, în speță, Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B, debitorul creanței transmise purtând denumirea de debitor cedat, prin efectul cesiunii noul creditor al datornicului devenind cesionarul, și chiar dacă pentru validitatea cesiunii nu este necesar consimțământul debitorului, pentru ca transmiterea obligației să fie opozabilă terților, deci, inclusiv debitorului, cesiunea trebuie să fie notificată de cedent sau de cesionar debitorului cedat, făcându-i-se prin aceasta cunoscut faptul schimbării creditorului, transferul putând fi și acceptat de debitor (art. 1393 din Codul civil), este evident că, atâta timp cât societatea intimată a făcut dovada plății debitelor acumulate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate către instituția creditoare cedentă, prin intermediul altor instituții bugetare, respectiv Administrația Finanțelor Publice G și Administrația Finanțelor Publice O, împrejurare recunoscută, de altfel, de către recurentă, sentința tribunalului prin care judecătorul-sindic a admis contestația debitoarei, respingând, în consecință, cererea de deschidere a procedurii insolvenței este temeinică și legală.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 2688 din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,13 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. - 19.05.2008
Tehnored. - 21.05.2008
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător-sindic:
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Mircea Boar, Csaba
