Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA AVA COMERCIALĂ
DOSAR Nr-
Ședința publică de la 18 ianuarie 2008
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 47
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: State Ungureanu Ana Maria
JUDECĂTOR 2: Guranda Georgeta
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței comerciale nr. 3868/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât și intimata debitoare SC SRL - prin lichidator judiciar SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurentei, consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care reprezentantul recurentei învederează Curții că nu mai are cereri de formulat.
Curtea constatând că nu mai sunt cereri de formulat acordă cuvântul pe recurs.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate.
CURTEA
Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 5.12.2007 Tribunalul București - Secția a VII a Comercială a înaintat spre competentă soluționare cererea de recurs formulată de recurenta reclamantă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B împotriva sentinței comerciale nr. 3868/19.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VII a Comercială.
Prin sentința comercială sus-menționată instanța de fond a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de Sector 4 împotriva pârâtului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Potrivit disp.art.138 lit.a din legea nr.85/2006 fapta de a folosi bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, constituie temei pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului unei societăți comerciala.
În speță, față de situația de fapt așa cum a fost reținută prin raportul nr.2 al lichidatorului judiciar și de susținerile cu caracter general ale reclamantei în ceea ce privește incidența în cauză a disp.art.138 alin. 1 lit.a din Legea nr.85/2006, instanța a reținut că în cauză nu a fost dovedită în nici un fel culpa pârâtului și nici raportul de cauzalitate între conduita acestuia și ajungerea societății în faliment, iar în lipsa indicării, cât de vag, a faptei concrete imputate administratorului societății, răspunderea patrimonială a acesteia nu poate fi stabilită.
În ceea ce privește fapta reglementată de art.138 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006, instanța a reținut că reclamanta nu a indicat care dintre activitățile care se circumscriu obiectului statutar al societății debitoare au fost desfășurate de pârât în interes personal și în ce măsură acestea erau păgubitoare pentru societate, astfel că, nici sub acest aspect, nu poate fi antrenată răspunderea patrimonială a pârâtului.
Nici săvârșirea de către pârât a faptei prevăzute de art.138 alin.1 lit.d din legea nr.85/2006, nu a fost dovedită probator.
Sarcina probei incumbă celui care face o afirmație în fața judecății, iar invocarea prevederilor art.138 alin.1 nu atrage automat răspunderea administratorului societății debitoare, deoarece legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina acestuia, ci a prevăzut posibilitatea atragerii acestei răspunderi doar după administrarea de dovezi care să conducă la concluzia că, prin faptele enumerate de lege, s-a contribuit la ajungerea societății în stare de insolventă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta SECTOR 4, apreciind că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, fiind dată cu interpretarea greșită a legii (articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă).
În susținerea recursului se arată că cererea a fost întemeiata pe prevederile art. 138 lit a, c si d din Legea nr.85/2006, in considerarea faptului ca la dosarul cauzei nu au fost depuse documentele contabile ale societății, acte prevăzute de art. 33, chiar daca acesta a fost notificat legal. Nedepunerea acestor documente contabile e de natura sa dea naștere suspiciunii ca acestea nu au fost întocmite in conformitate cu prevederile legale.
De asemenea societatea debitoare SC SRL nu a depus declarații de impozite si taxe, deconturi si bilanțuri începând cu anul 2005 astfel ca faptele acestuia se încadrează la art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
De asemenea din actele cauzei rezulta ca mai multe categorii de obligații la bugetul de stat nu au fost vărsate la termenele prevăzute de legale, acumularea acestora precum si a penalizărilor de întârziere aferente, constituind cu siguranță unul din motivele pentru care debitoarea a ajuns in încetare de plăți.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate, apreciază recursul formulat ca nefondat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile articolului 138 din Legea nr.85/2006 cuprind îndeplinirea următoarelor condiții pentru atragerea răspunderii și anume: săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existența prejudiciului, existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul și vinovăția (culpa) persoanei care conduce.
Cu privire la fapta ilicită prevăzută de articolul 138 litera a din legea nr.85/2006 pe care o invocă recurenta se constată că nu s-a dovedit de către recurenta - reclamantă că bunurile persoanei juridice au fost folosite în interes propriu sau în interesul unui terț.
În ceea ce privește articolul 138 litera c din lege, aceasta este în strânsă legătură cu fapta prevăzută la litera a ( a dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetare de plăți).
De asemenea este în corelație cu litera d (a ținut o contabilitate fictivă) au făcut să dispară unele documente sau nu au ținut contabilitatea).
Toate aceste fapte nu au fost dovedite în condițiile articolului 1169 cod civil astfel încât nu se poate fi angajată răspunderea persoanelor din conducerea debitorului, dacă nu se face dovada că acestea au cauzat starea de insolvență prin continuarea unei activități în folosul propriu.
De asemenea nu este suficient a fi invocate nedepunerea bilanțurile sau documentelor cerute de lege întrucât o astfel de neregularitate nu se încadrează în dispozițiile articolului 138 litera d și nici nu s-a făcut dovada că au produs starea de insolvență.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței comerciale nr. 3868/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât și intimata debitoare SC SRL - prin lichidator judiciar SC SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Proces verbal
Pentru d-na judecător aflată în
concediu prenatal, semnează,
PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex./30.01.2008
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător - sindic:
Președinte:State Ungureanu Ana MariaJudecători:State Ungureanu Ana Maria, Guranda Georgeta
