Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 492/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.492R
Ședința publică de la 31.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mioara Badea
JUDECĂTOR I -
JUDECĂTOR 2: Iulia Cîrnu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, împotriva sentinței comerciale nr.4490/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare
Constituirea completului de judecată are loc în condițiile prevăzute de art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr.387/2005 a Plenului modif. prin includerea d-nei judecător I din planificarea de permanență, ca urmare a eliberării din funcția de magistrat prin pensionare a doamnei judecătoare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-debitoare prin avocat cu împuternicire avocațială nr.-/2008 aflată la fila 12, lipsă fiind recurenta-creditoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Intimata-debitoare, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Intimata-creditoare, prin avocat, solicită respingerea recursului, întrucât creanța nu este certă, precum și datorită faptului că recurenta-creditoare nu a depus nici până la acest moment la dosar acte doveditoare în susținerea cererii sale, astfel cum i s-a pus în vedere și de către instanța de fond. Menționează faptul că societatea debitoare are de recuperat sume mult mai mari decât cele solicitate de către creditoare. Arată că solicită cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța nr.286/10.06.2008 în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra cererii de recurs de față,
Deliberând constată că, prin sentința comercială nr.4490/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr- a fost admisă contestația debitoarei SC SRL B și s-a respins cererea creditoarei Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B ca nefondată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență că, creanța nu este certă neputând fi identificat cuantumul exact al acesteia.
Împotriva sentinței precitate a formulat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B solicitând admiterea cererii cum a fost formulată și motivată.
Recurenta susține că, sentința atacată este pronunțată cu aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă) arătând în esență că, sumele pentru care s-au întocmit actele de executare sunt rezultate din declarațiile fiscale pe care însăși debitoarea le-a semnat și depus la sediul recurentei ca organ fiscal teritorial.
Altfel actele de executare silită constând în somații și titluri de executare aferente s-au comunicat debitoarei prin poștă cu confirmare de primire la 14.11.2006, respectiv, 21.06.2007.
Mai mult, debitoarea nu mai efectuase plăți în ultimele 30 de zile anterioare formulării cererii iar creanța creditoarei este certă, lichidă și exigibilă.
În privința contestării sumelor cuprinse în somația nr.40/80/5/20/30.10.2006, recurenta susține că, nu a fost citată în calitate de intimată de către instanța competentă să soluționeze contestația la executare, respectiv Judecătoria Sectorului 5. Ca urmare sunt îndeplinite dispozițiile art.172-175 Cod procedură fiscală cât timp debitoarea nu și-a îndeplinit acest drept conferit de lege, sumele respective fiind certe și corespunzând realității.
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței este întemeiată și pentru că debitoarea nu a contestat debitele conform art.205 alin.1 și 2 din Cod procedură fiscală.
În concluzie recurenta solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea cererii cum a fost formulată.
În temeiul art.242 alin.2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea și în lipsa sa.
În drept se invocă OG nr.92/2003 Cod procedură fiscală și Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
În raport de dispozițiile instanței, recurenta a depus precizări și tabel cu privire la somațiile și titlurile executorii privind pe intimata debitoare.
Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză Curtea reține că recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos.
Prin cererea introductivă de instanță, recurenta a invocat o creanță în sumă de 1.313.095 lei reprezentând debit 473.332 lei și dobânda 839.763. Din conținutul acestei cereri nu rezultă care sunt titlurile executorii aferente sumei pretinse, faptul că s-au comunicat debitoarei pentru ca aceasta să aprecieze asupra contestării după caz, perioadele pe care se întind aceste debite și modul de calcul al accesoriilor. Ca urmare, recurenta este cea care nu a lăsat intimatei posibilitatea de a uza de dispozițiile art.205 alin.1 și 2 Cod procedură fiscală.
Declarațiile fiscale depuse de către intimată nu constituie prin ele însele titluri executorii.
În privința sumelor cuprinse în somația nr.40/80/5/20/30.10.2006 probele relevă că intimata le-a contestat cu adresa nr.37/14.11.2006 (vezi fila 159 din dosarul de fond), cum de altfel reține și instanța de fond.
Mai mult, față de tabelul depus de recurentă în recurs, nu rezultă că recurenta a răspuns intimatei cu privire la contestarea debitului inserat în somația emisă la 31.10.2006.
Recurenta ar fi trebuit să determine perioada privind creanța invocată pentru a se verifica inclusiv prescripția fie și în parte, după caz și să se poată verifica realitatea accesoriilor pretinse.
Or, recurenta nu a înlăturat aceste chestiuni reținute de instanța de fond pe baza probelor administrate în cauză nici în calea de atac.
În concluzie, recurenta nu a probat că intimata s-ar afla în stare vădită de insolvență și că ar deține împotriva acesteia o creanță certă, lichidă și exigibilă în consens cu prevederile Legii nr.85/2006.
Practic recurenta ar trebui să clarifice situația debitului pe calea dreptului comun.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în baza art.312 (1) Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat reținând neincidența în speță a dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În baza art.316 Cod procedură civilă raportat la art.274 Cod procedură civilă Curtea va obliga recurenta la plata către intimată a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B, împotriva sentinței comerciale nr.4490/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL B, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.03.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Elena Mincu
- - Dr. I - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte: Judecător sindic:
Președinte:Mioara BadeaJudecători:Mioara Badea, Iulia Cîrnu, Elena Mincu
