Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 493/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIAL
Decizia comercial nr.493R
Ședința public de la 31.03.2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Mioara Badea
JUDECTOR I -
JUDECTOR - -
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, împotriva sentinței comerciale nr.5254/03.12.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VII-a Comercial în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare TOTAL prin lichidator judiciar, intimatele-creditoare AUTORITATEA NAȚIONAL A VMILOR prin DIRECȚIA REGIONAL VAMAL B și AUTORITATEA NAȚIONAL A VMILOR - DIRECȚIA REGIONAL PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, intimatul-pârât și intimata INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNC.
Constituirea completului de judecat are loc în condițiile prevzute de art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioar al instanțelor judectorești aprobat prin Hotrârea nr.387/2005 a Plenului modif. prin includerea d-nei judector I din planificarea de permanenț, ca urmare a eliberrii din funcția de magistrat prin pensionare a doamnei judectoare.
La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns intimatul-pârât prin avocat cu împuternicire avocațial nr.-/15.02.2009 aflat la fila 53, lips fiind celelalte prți.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț care învedereaz faptul c prin Serviciul Registratur la data de 30.03.2009 recurenta-creditoare a depus la dosar dovada achitrii taxei judiciare de timbru în valoare de 20 RON, respectiv chitanța nr.-/10.03.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 RON. Se mai învedereaz faptul c recurenta-creditoare a solicitat judecarea cauzei în lips conform art.242 alin.2 pr.civ.
Intimatul-pârât, prin avocat, arat c nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecat acord cuvântul atât asupra excepției lipsei calitții procesuale active a recurentei, cât și asupra cererii de recurs.
Intimatul-pârât, prin avocat, solicit admiterea excepției lipsei calitții procesuale active, având în vedere c, cererea de atragere a rspunderii personale a administratorului aparține Comitetului Creditorilor. Or, Administrația Finanțelor Publice Sector 1 nu și-a declinat calitatea de președinte al Comitetului Creditorilor, recursul a fost semnat de șeful Administrația Finanțelor Publice Sector 1 în calitate de reprezentant al acesteia și nu de președinte al Comitetului Creditorilor. În ceea ce privește obiectul recursului, solicit s se observe faptul c, recurenta susține c instanța de fond i-a respins cererea de atragere a rspunderii personale a administratorului, fr a face trimitere la Comitetul Creditorilor. Mai arat c, dac recurenta ar fi formulat prezentul recurs în calitate de președinte al Comitetului Creditorilor, atunci nu ar fi stabilit cadrul procesual în sensul judecrii prezentului recurs în contradictoriu cu instituțiile pe care le reprezenta. Pe fondul cererii de recurs, învedereaz c cererea a fost respins de ctre instanța de fond întrucât Comitetul Creditorilor nu a dovedit afirmațiile privind faptele care ar atragere rspunderea administratorului și nu a fcut dovada de cauzalitate între aceste fapte și starea de insolvenț a societții. Or, recurenta prin cererea de recurs reitereaz afirmațiile de la fond fr a le dovedi. Învedereaz c, în combaterea recursului a depus la dosar înscrisuri din conținutul crora rezult c societatea debitoare a încredințat contabilitatea unei societți specializate de contabilitate, precum și faptul c pân în anul 2007 societatea debitoare a depus toate bilanțurile impuse de lege; declarații de TVA și declarații privind obligațiile ctre bugetul general. Solicit instanței s observe faptul c nu sunt dovedite supozițiile recurentei cu privire la existența unei contabilitți fictive pentru c nu s-au efectuat înregistrri de cheltuieli. Apreciaz c în cauz nu este dovedit legtura de cauzalitate, iar administratorul societții nu a avut nici un interes pentru aducerea societții în stare de insolvenț. Solicit respingerea recursului, cu cheltuieli de judecat depunând la dosar chitanța nr.00010/19.02.2009 în valoare de 12.600 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului comercial d e faț, reține urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Bucure ști - Secția a VII-a Comercial sub nr-, creditoarea Autoritatea Național a Vmilor prin Direcția Regional Vamal Bas olicitat deschiderea procedurii prevzut de Legea nr.85/2006 împotriva debitoarei - SRL, pentru o creanț de 1.123.818 lei.
Prin sentința comercial nr.1864/16.05.2007 a fost admis cererea creditoarei și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei, iar prin sentința comercial nr.3934/24.10.2007 s-a dispus intrarea debitoarei în faliment.
La data de 23.04.2008, Comitetul Creditorilor prin președintele Administrația Finanțelor Publice Sector 1, formulat cerere de atragere a rspunderii patrimoniale împotriva administratorului debitoarei, conform art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
Prin sentința comercial nr.5254/03.12.2008, Tribunalul Bucure ști - Secția a VII-a Comercial a respins cererea formulat de Comitetul Creditorilor ca neîntemeiat, dispunând în baza art.131 alin.2 din Legea nr.85/2006 închiderea procedurii insolvenței.
Pentru a pronunța aceast sentinț, tribunalul a reținut c rspunderea reglementat de art.138 din Legea nr.85/2006, republicat, are o natur juridic delictual, cu un caracter special, astfel încât trebuie probate toate elementele prevzute de art.998-999 Cod civil, respectiv: fapta ilicit, prejudiciul, legtura de cauzalitate și vinovția, circumscrise situației speciale prevzute de Legea nr.85/2006, republicat.
Instanța de fond a reținut c nedepunerea actelor contabile nu echivaleaz în mod obligatoriu cu neținerea contabilitții, reclamantul fiind obligat s probeze faptele pârâtului prin care au fost înclcate dispozițiile Legii nr.82/1991 și faptul c aceste nereguli au cauzat starea de insolvenț a debitoarei.
Sub acest aspect, tribunalul a apreciat c, deși din raportul lichidatorului reies discrepanțe în evidența contabil, reclamantul era obligat s propun probe din care s rezulte existența faptei prevzut de art.138 lit.d din lege, concluziile lichidatorului creând doar premisa acțiunii în vederea angajrii rspunderii patrimoniale a pârâtului, fr s fie o prob cert c, în speț, s-a svârșit vreuna dintre faptele prevzute de lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Administrația Finanțelor Publice Sector 1, în calitate de președinte al Comitetului Creditorilor, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCURE ȘTI - Secția a VI-a Comercial la data de 15.01.2009.
În motivarea recursului declarat, recurenta a artat c sentința atacat este netemeinic și nelegal, întrucât în speț au fost probate toate elementele rspunderii civile delictuale, prevzute de art.998-999Cod civil.
Sub acest aspect, recurenta a artat c în speț s-a dovedit existența prejudiciului, deoarece pasivul depșește activul, fapta ilicit, reprezentat de neconcordanța dintre declarațiile fiscale și cele din evidența contabil a contribuabilului, existând discrepanțe între venituri și cheltuieli, ceea ce probeaz c înregistrrile contabile nu erau în concordanț cu situația patrimonial real a debitoarei.
Cât privește legtura de cauzalitate, recurenta a artat c, intimatul, prin faptele sale culpabile, de negestionare legal a activitții societții, a creat împrejurrile propice pentru declanșarea procedurii insolvenței.
Intimatul-pârât a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei calitții procesuale active a recurentei, întrucât recursul nu a fost declarat de Comitetul Creditorilor, ci de Administrația Finanțelor Publice Sector 1, în nume propriu, aspect ce reiese din conținutul cererii de recurs, în care nu se indic calitatea Administrației Finanțelor Publice Sector 1 de președinte al Comitetului Creditorilor, și din semnarea cererii de recurs de ctre șeful acestei instituții, în nume propriu.
Pe fondul cererii de recurs, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând cu prioritate excepția lipsei calitții procesuale active a recurentei, invocat de intimatul-pârât, faț de dispozițiile art.137 alin.1 Cod procedur civil, Curtea reține c aceasta este nefondat, pentru urmtoarele considerente:
Potrivit art.16 alin.3 din Legea nr.85/2006, republicat: "-Pentru necesitțile procedurii, judectorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un președinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilorva fi citat în persoana președintelui astfel desemnat, iar în lips, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor", iar conform art.138 alin.3 din menționata lege: "-Comitetul creditorilorpoate cere judectorului-sindic s fie autorizat s introduc acțiunea prevzut la alin. (1), dac administratorul judiciar sau lichidatorul a omis s indice, în raportul su asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvenț a patrimoniului debitorului persoan juridic ori dac acesta a omis s formuleze acțiunea prevzut la alin.(1) și rspunderea persoanelor la care se refer alin.(1) ameninț s se prescrie".
Din analiza și interpretarea logico-juridic și sistematic a acestor texte delege, Curtea reține c legiuitorul a instituit în art.16 alin.3 din Legea nr.85/2006, republicat, un mandat legal în favoarea președintelui Comitetului Creditorilor, autorizarea judectorului sindic vizând exclusiv individualizarea acestuia în vederea îndeplinirii procedurii de citare în cauz.
O atare interpretare este impus de dispoziția expres privindcitarea Comitetului Creditorilor în persoana președintelui desemnat de judectorul sindic.
Ca atare Curtea nu poate reține susținerea intimatului-pârât potrivit cruia cererea de recurs este semnat de șeful Administrației Finanțelor Publice Sector 1, iar nu în calitate de președinte al Comitetului Creditorilor, întrucât o atare formalitate este exclus expres de dispoziția legal menționat care permite citarea, și implicit, semnarea actelor de procedur în persoana președintelui desemnat în cauz.
În ceea ce privește susținerea intimatului-pârât, în sensul c în conținutul cererii de recurs, Administrația Finanțelor Publice Sector 1 nu și-a declarat calitatea de președinte al Comitetului Creditorilor, Curtea apreciaz c aceast susținere este infirmat chiar de conținutul cererii de recurs (fila 63 din dosarul de recurs), precum și de încheierea de ședinț din data de 03.03.2009 (fila 5 din dosarul de recurs) în care instanța de recurs a reținut calitatea Administrației Finanțelor Publice Sector 1 de președinte al Comitetul Creditorilor în prezenta cauz.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.137 alin.1 Cod procedur civil raportat la art.16 alin.3 și art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, republicat, Curtea va respinge excepția lipsei calitții procesuale active a recurentei, invocat de intimatul-pârât, ca nefondat.
Analizând conținutul dosarului prin raportare la motivele de recurs formulate, vzând și dispozițiile art.3041Cod procedur civil, Curtea reține c recursul declarat este nefondat, pentru urmtoarele considerente:
Rspunderea organelor de conducere a debitoarei se analizeaz drept rspundere civil delictual, literatura și practica judiciar fiind unanime sub acest aspect, iar Legea nr.85/2006 privind insolvența, de modificare a Legii nr.64/1995, republicat, lege aplicabil în speța de faț, nu aduce nici o modificare sub acest. Unul dintre argumentele juridice importante invocate în susținerea tezei rspunderii civile delictuale este acela c art.72 din Legea nr.31/1990, republicat, care face trimitere la dispozițiile din Codul civil privitoare la mandat, vizeaz exclusiv raporturile juridice dintre administratori și societatea debitoare.
Așadar, administratorii rspund în condițiile reglementate de contractul de mandat,dar numai faț de societate, dispoziția legal fiind special, și, deci de strict interpretare. Nu se poate susține c rspunderea instituit de o dispoziție legal special poate fi extins prin analogie și la raporturile dintre societate și terții creditori, astfel cum este cazul cererilor întemeiate pe dispozițiile art.138 din legea insolvenței, deoarece o astfel de extrapolare adaug la lege și, conform principiuluiubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus.
Reținând teza rspunderii civile delictuale, faț de argumentele logico-juridice artate anterior, Curtea apreciaz c în mod temeinic și legal, instanța de fond a artat c, în speț, trebuie doveditetoate elementelerspunderii civile delictuale, motivele invocate de recurent în susținerea recursului promovat, relative la rspunderea civil contractual și la prezumția culpei, neputând fi reținute de instanța de recurs.
Curtea reține c, în speț, recurenta nu a fcut dovada acestor elemente - condiție a cror îndeplinire este impus cumulativ de principiile rspunderii civile delictuale, nefiind probat nici culpa persoanelor vizate, nici legtura de cauzalitate dintre starea de insolvenț a societții debitoare și faptele reținute de lichidator în rapoartele sale de activitate, privind înclcarea dispozițiilor Legii nr.82/1991, republicat.
Curtea mai reține c, neținerea contabilitții conform legii,ut singuli, nu este de natur s atrag rspunderea patrimonial a administratorului, atâta timp cât nu a fost dovedit legtura de cauzalitate dintre aceast fapt și prejudiciul creat creditorilor, respectiv, intrarea societții debitoare în stare de insolvenț.
Sub acest aspect Curtea apreciaz c sentința atacat este temeinic și legal, în speț reclamantul nefcând dovada afirmațiilor sale, conform art.1169 Cod civil, reținerile lichidatorului judiciar din rapoartele întocmite nefiind o prob cert a rspunderii administratorului societții debitoare, ceea ce impunea completarea acestui început de prob scris cu alte mijloace de prob solicitate și administrate, în fața instanței de fond.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.312 coroborat cu art.3041Cod procedur civil, raportat la art.138 din Legea nr.85/2006 privind insolvența, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția lipsei calitții procesuale a recurentei invocat de intimatul-pârât ca nefondat.
Respinge recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, împotriva sentinței comerciale nr.5254/03.12.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VII-a Comercial în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - TOTAL SRL prin lichidator judiciar, AUTORITATEA NAȚIONAL A VMILOR prin DIRECȚIA REGIONAL VAMAL B și AUTORITATEA NAȚIONAL A VMILOR - DIRECȚIA REGIONAL PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNC, ca nefondat.
Oblig recurenta la plata ctre intimatul-pârât a sumei de 12.600 lei cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 31.03.2009.
Președinte, Judector, Judector,
- - Dr. I - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul Bucure ști - Secția a VII-a Comercial/Președinte: a
Președinte:Mioara BadeaJudecători:Mioara Badea, Iulia Cîrnu, Elena Mincu
