Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 567/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.567
Ședința publică din 13 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Anca Buta
JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 3: Maria Ofelia
Grefier:
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele Administrația Finanțelor Publice a Mun. A și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS- B și de lichidatorul judiciar Consult-AR Management împotriva sentinței comerciale nr.2474/9.12.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - - și creditorul intimat Municipiul A prin Primar și prin Direcția Venituri, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru lichidatorul judiciar, administratorul și avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta lichidatorului judiciar, av. depune la dosar două adrese emise de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor A din care rezultă că pe numele debitoarei - - figurează două autoturisme și concluzii scrise, arătând că își susține cererea pentru valorificarea bunurilor.
Nemaifiind formulate alte cereri instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta lichidatorului judiciar, av. solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul dispunerii continuării procedurii insolvenței împotriva debitoarei, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.2474/9.12.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a închis procedura insolvenței declanșată de creditoarea Municipiul A reprezentat prin Primar G-Direcția Venituri a Primăriei Municipiului A pentru aplicarea prevederilor Legii nr.85/2006 împotriva debitoarei - - A, a fost descărcat lichidatorul de toate îndatoririle și responsabilitățile cu privire la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006, s-a dispus plata retribuției lichidatorului în sumă de 4.000 lei pentru întreaga perioadă în care debitoarea a fost în procedura insolvenței, 08.10.2007- 09.12.2008, plată ce se va efectua din fondul de lichidare prevăzut la art.4 al.4 și 5 din Legea nr. 85/2006 și radierea debitoarei -,"- A din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad, precum și notificarea sentinței de închidere către DGFP și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința nr.2314/08.10.2007 s-a admis cererea formulată de creditoarea Municipiul A reprezentat prin Primar G-Direcția Venituri a Primăriei Municipiului A pentru aplicarea prevederilor Legii.nr.85/2006,împotriva debitoarei - - A, fiind deschisă procedura simplificată de insolvență, prin intrarea direct în procedura falimentului și desemnat ca lichidator provizoriu al debitoarei pe Consult-Ar Management A, stabilind obligația acestuia de a îndeplini atribuțiile prevăzute de art.20 din Legea nr.85/2006 cu mențiunea de a conduce "în tot" activitatea debitoarei.
Prin raportul depus în ședința publică din 11 noiembrie 2008, reprezentantul lichidatorului judiciar, întrucât în averea debitorului, nu au fost identificate bunuri, a propus închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006 precum și descărcarea lichidatorului judiciar de obligații.
Judecătorul sindic, văzând că din probele dosarului, rezultă imposibilitatea acoperirii creanțelor creditoarei în valoare totală de 2.843.546,03 lei, datorită împrejurării că, debitoarea nu deține bunuri și creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele corespunzătoare în acest sens, în baza art. 131 din Legea nr.85/2006, a aprobat raportul lichidatorului judiciar și a procedat la închiderea procedurii insolvenței declanșată împotriva debitoarei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs, creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Mun., solicitând admiterea acestuia și, în principal, casarea sentinței recurate, cu trimitere spre rejudecare, iar, în subsidiar, desființarea sentinței recurate.
În motivarea recursului, creditoarea arată că, în conformitate cu art.2 din Legea nr.85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe în vederea îndeplinirii scopului propus al legii, iar, dacă contrar tuturor acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei din evidențele contabile rezultă că nu sunt sau nu au rămas bunuri în inventar, precum și numai dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, numai atunci judecătorul sindic poate dispune închiderea procedurii potrivit art.131 din Legea nr.85/2006.
Creditoarea recurentă arată că trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea de creanțe, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea promovării art.138 din Legea nr.85/2006 și că este imposibil de acceptat o soluție de închidere a procedurii falimentului cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunțat în mod imperativ în art.2 din Legea insolvenței.
De asemenea, creditoarea recurentă arată că, lipsa actelor societății nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri și că nimănui nu-i incumbă responsabilitatea pentru ajungerea societății în faliment, precum și faptul că nu s-au făcut cercetări la OCPI, privind eventuale bunuri imobile înscrise în cartea funciară, la Arhiva electronică de gajuri mobiliare și la bănci, pentru eventuale conturi bancare
Recurenta creditoare susține că lichidatorul judiciar, în considerarea retribuției primite pentru activitatea depusă, are datoria de a întocmi și depune un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și de a cere atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligență în conducerea activității societății.
În final, recurenta arată că în derularea procedurii de lichidare judiciară nu a fost desemnat administratorul special, de către adunarea generală a acționarilor, care să poată primi raportul final și situațiile financiare ale procedurii și care trebuiau comunicate creditorilor, judecătorul sindic având obligația convocării adunării creditorilor în termen de 30 de zile de la afișarea raportului final (art.129), pentru a da posibilitatea acestora de a formula obiecții la acest raport, neîndeplinirea acestei obligații fiind un motiv de casare a hotărârii de închidere a procedurii.
Împotriva aceleiași sentințe, în termen legal, a declarat recurs și creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de închidere a procedurii și admiterii cererii de convocare a comitetului creditorilor și, pe cale de consecință, continuarea proceduri de insolvență.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, recursul său nu este limitat la motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs având posibilitatea examineze cauza sub toate aspectele, conform art. 304 Cod procedură civilă, respectiv când prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă); când hotărâre este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
Recurenta arată că, potrivit OUG nr.95/2003 a preluat de la Casa de Asigurări de Sănătate A creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, subrogându-se, astfel, în toate drepturile procesuale ale CAS A, iar, conform art.2 din același act normativ, a încheiat cu CAS A Protocolul nr.20/25.02.2004 având ca obiect transferul creanțelor bugetare existente în evidențele contabile ale acesteia. Potrivit dispozițiilor art.2 din OUG nr.95/2003, modificată prin legea de aprobare nr.557/18.12.2003, creanța de natură fiscală a AVAS este în cuantum de 63.218,95 Ron, în cuantum al creanței nerecuperat nici măcar în procent de 1%.
Creditoarea consideră că sentința recurată este nelegală, având în vedere că dispozițiile art.129 din Legea 85/2006 nu au fost respectate, judecătorul sindic neprocedând la convocarea adunării creditorilor în vederea formulării eventualelor obiecțiuni la raportul final. Arată că după întocmirea raportului final, lichidatorul judiciar era obligat să îl comunice, împreună cu bilanțul general, în temeiul art. 129 din Legea 85/2006 tuturor creditorilor pentru analiză și eventuale obiecțiuni, urmând a fi convocată adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului, în vederea aprobării acestuia.
Prin necomunicarea către creditori, în condițiile art.129 alin.1 din Legea nr.85/2006 a raportului final, recurenta arată că a fost privată de dreptul de a exercita calea de atac prevăzută de legiuitor și anume obiecțiuni la raport. Se mai arată că închiderea procedurii în baza art.131 din Legea insolvenței nu poate avea loc, iar dacă a avut loc "sentința va fi casată, fără ca raportul final și situația financiară să fi fost comunicate creditorilor și debitorului și afișate la ușa instanței".
Închiderea procedurii asupra debitoarei, în lipsa unui raport final, în temeiul art.129, fără a da posibilitatea creditorilor să formuleze cerere în temeiul art.138, apare ca prematură, mai ales pentru faptul că, creditorii sunt privați de dreptul de a exercita calea de atac prevăzută de legiuitor.
Recurenta consideră sentința atacată ca fiind nelegală și pentru faptul că în cadrul procedurii nu s-a mai dat posibilitatea analizării oportunității promovării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale de către creditori, sens în care lichidatorul judiciar trebuia să convoace creditorii însă nu a mai înțeles să o mai facă. Această convocare a creditorilor se impunea întrucât lichidatorul nu a înțeles să formuleze o cerere în temeiul art.138 și în această situație Legea nr.85/2006 transferă Comitetului posibilitatea promovării acțiunii în răspundere în lipsa demersurilor efectuate de practicianul în insolvență.
Recurenta arată că potrivit art. 138 alin.(3) din Legea 85/2006, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să formuleze acțiunea în atragere a răspunderii patrimoniale împotriva administratorilor debitoarei în situația în care lichidatorul judiciar a omis să indice în raportul său cauzele insolvenței și persoanele culpabile sau a omis să formuleze o astfel de cerere și, astfel, cererea sa pentru convocarea comitetului creditorilor este întemeiată.
Recurenta susține că singura condiție înainte de a se formula cererea de angajare a răspunderii patrimoniale privește o autorizare din partea judecătorului sindic de a autoriza creditorii să o formuleze, în lipsa demersurilor întreprinse în acest sens de lichidatorul judiciar, fiind, însă privată de acest drept prin necomunicarea unui raport final și prin închiderea procedurii insolvenței. Se mai arată că în speța de față sunt îndeplinite condițiile legale, lichidatorul judiciar nepromovând o astfel de cerere, iar la dosar există o astfel de solicitare asupra căreia judecătorul sindic nu s-a pronunțat, deși a fost legal investit cu soluționarea acesteia.
În final, recurenta arată că, prin neparcurgerea acestei etape esențiale în cadrul unei lichidări judiciare au fost grav prejudiciate drepturile și interesele creditorilor, apreciind în acest sens că a fost dispusă închiderea procedurii insolvenței cu nerespectarea dispozițiilor legale.
Împotriva aceleiași sentințe, în termen legal, a formulat recurs și Consult-AR Management, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul dispunerii continuării procedurii insolvenței împotriva debitoarei - -.
În motivarea recursului, lichidatorul judiciar arată că prin raportul de activitate din 11.11.2008 a pus în discuție judecătorului sindic și creditorilor doar posibilitatea închiderii procedurii, deoarece ulterior, prin notificarea nr.511/11.12.2008, a solicitat Serviciului Public Comunitar de Permise de Conducere și Înmatriculări Auto A, informații cu privire la autoturismele care conform evidențelor Primăriei mun. A - Direcția venituri, taxe și Impozite s-ar afla în patrimoniul debitoarei - - și la care nu a primit răspuns.
Lichidatorul judiciar arată că nu a primit răspuns nici la adresele transmise în data de 11.11.2008 creditorilor pentru a-și exprima punctul de vedere în scris cu privire la propunerea de închidere a procedurii insolvenței, conform art.131 din Legea nr.85/2006 sau avansarea de sume pentru continuarea acesteia.
De asemenea, lichidatorul judiciar arată că la pronunțarea sentinței nu s-au luat în calcul cheltuielile administrative în sumă totală de 419.40 lei, așa cum rezultă din documentele justificative anexate la deconturile prezentate la rapoartele de activitatea din 12.12.2007, respectiv 11.11.2008.
Lichidatorul judiciar consideră că se impune continuarea procedurii insolvenței, demersurile pentru identificarea eventualelor bunuri continuând și în prezent, iar în conformitate cu art.2 din Legea nr.85/2006, copul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, respectiv îndestularea creditorilor.
Analizând actele și lucrările dosarului, în baza art.304 și 3041Cod procedură civilă, raportat la motivele de recurs invocate de recurente, Curtea constată și reține că aceste recursuri sunt întemeiate și urmează a fi admise în baza următoarelor considerente:
Art.131 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței prevede că această procedură poate fi închisă atunci când debitorul nu dispune de bunuri care să poată fi valorificate pentru a fi acoperite creanțele declarate de către creditori și când nici un creditor nu se oferă să avanseze cheltuielile necesare continuării procedurii. În această situație, legiuitorul a prevăzut că se poate dispune închiderea procedurii "în orice stadiu" s-ar afla aceasta, fiind deci vorba, de o închidere prematură în condițiile în care se constată că nu se poate îndeplini scopul procedurii insolvenței, respectiv al acoperirii pasivului societății debitoare din cauza inexistenței bunurilor în patrimoniul acesteia.
Atât din susținerile creditorilor, cât și din susținerile lichidatorului judiciar desemnat în cauză, și care la rândul său a declarat recurs, rezultă că situația premisă pentru închiderea procedurii, adică inexistența bunurilor nu a fost dovedită, cu atât mai mult cu cât însuși lichidatorul judiciar recunoaște că se află în continuarea demersurilor pentru a determina existența bunurilor debitoarei, iar la ultimul termen de judecată a depus, prin reprezentantul său dovada că debitoarea deține în patrimoniu 2 autoturisme.
Din aceste motive, Curtea constată că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art.131 din Legea nr.85/2006, astfel că nu se impune închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - - și urmează a fi admise recursurile formulate de creditoarele Administrația Finanțelor Publice a Mun. A și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS- B și de lichidatorul judiciar Consult-AR Management, constându-se că judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre cu interpretarea și aplicarea greșită a legii insolvenței, astfel că în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă se va modifica hotărârea recurată și se va trimite cauza la Tribunalul Arad pentru continuarea procedurii insolvenței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de creditoarele Administrația Finanțelor Publice a Mun. A și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS- B și de lichidatorul judiciar Consult-AR Management împotriva sentinței comerciale nr.2474/9.12.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică hotărârea recurată și trimite cauza la Tribunalul Arad - judecător sindic pentru continuarea procedurii insolvenței declanșată împotriva debitoarei - -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./13.05.09
tehn./ 2 ex./13.05.09
Primă instanță: Tribunalul Arad,
judecător:
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Florin Moțiu, Maria Ofelia
