Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 614/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Operator date 2928

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 614/

Ședința publică din data de 27 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Florin Moțiu

JUDECĂTOR 2: Petruța Micu

JUDECĂTOR 3: Anca Buta

Grefier: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței civile nr. 2240/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - - SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 24.04.2009, întâmpinare formulată de către lichidatorul debitoarei și nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă, Curtea reține recursul spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 2240/11.12.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei - - SRL și radierea acesteia din registrul comerțului; descărcarea lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență de orice îndatoriri și responsabilități, precum și notificarea acestei sentințe debitorului, creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, Direcției Generale a Finanțelor Publice T și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că la data de 11.12.2008 lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență, desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei - - SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului; că procedura concursuală a fost deschisă prin încheierea nr. 968 pronunțată în ședința publică din data de 05.12.2007; că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței; că notificarea a fost publicată și într-un ziar de largă circulație, conform art. 61 alin. 3 din Legea privind procedura insolvenței,

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolvenței, a dispus încheierea procedurii insolvenței și radierea debitorului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul continuării procedurii de lichidare a debitoarei pentru comunicarea actelor precizate și autorizarea creditorilor pentru promovarea acțiunii de antrenare a răspunderii patrimoniale a fostului administrator statutar, în lipsa demersurilor efectuate de către lichidatorul judiciar.

În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond a dispus închiderea procedurii întrucât nu se găsesc bunuri în vederea valorificării sau creanțe de încasat, soluție greșită în opinia creditoarei recurenta, având în vedere faptul că în cauză nu au fost parcurse toate etapele procedurale reglementate de dispozițiile Legii nr. 85/2006, situație în care creditorii, printre care și AVAS, au fost prejudiciați, întrucât li s-au restrâns drepturile conferite de lege.

Se arată că în această situație lichidatorul judiciar a propus închiderea procedurii insolvenței debitoarei, fără a fi parcurse toate etapele procedurale reglementate de dispozițiile imperative ale Legii nr. 85/2006, iar judecătorul sindic a admis cererea lichidatorului și a dispus închiderea procedurii, hotărâre pe care recurenta o consideră nelegală.

Legea nr. 85/2006 reglementează etapele derulării procedurii insolvenței unei debitoare și stabilește, în mod expres, obligațiile administratorului/lichidatorului judiciar desemnat. În speța de față, lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa de legea insolvenței, însă instanța a ignorat aceste aspecte și a considerat că sunt îndeplinite condițiile pentru închiderea procedurii.

În susținerea celor afirmate, creditoarea recurentă precizează că nu i-au fost comunicate, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, actele procedurale efectuate de lichidatorul judiciar în cauză, respectiv:

- nu i-a fost comunicat un exemplar al tabelului creditorilor întocmit de lichidator;

- nu a fost prezentată situația bunurilor din patrimoniul societății, nefiind analizate nici eventualele transferuri patrimoniale intervenite în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenței (așa cum este cerut de dispozițiile art. 59 din lege);

- nu a fost prezentată situația creanțelor deținute de societatea debitoare față de diverși debitori;

- nu a fost întocmit raportul prevăzut de dispozițiile art. 59 din Legea nr. 85/2006, în care să fie analizate cauzele și împrejurările intrării debitoarei în stare de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă crearea acestei situații;

- nu i-a fost comunicat un exemplar al raportului final, așa cum prevede, în mod expres, art. 129 alin.1 din Legea nr. 85/2006, care statuează următoarele "copii de pe acestea ( raportul final și situații financiare finale) vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului".

Comunicarea actelor de procedură este obligatorie, atât potrivit art. 85 și următoarele Cod procedură civilă cât și a art. 7 din Legea nr. 85/2006. Or, în speța de față nu s-a făcut nici aplicarea dispozițiilor art.7 alin.1 din Legea nr. 85/2006 care reglementează comunicarea actelor de procedură prin publicarea lor în Buletinul procedurilor de insolvență.

Având în vedere că nu a fost efectuată comunicarea unui raport final și a bilanțului general - obligatoriu a fi întocmit chiar și în cazul solicitării de închidere a procedurii în baza art. 131 din lege - drepturile procesuale ale AVAS, inclusiv cel de a formula obiecțiuni la acestea, au fost încălcate.

De asemenea, prin aceste omisiuni, se consideră că dreptul procesual la efectuarea de demersuri în vederea recuperării creanței deținute pe calea antrenării răspunderii patrimoniale a foștilor administratori a fost îngrădit, prin ignorarea calității de creditor pe care AVAS o avea în cauză.

Dispunând închiderea procedurii insolvenței debitoarei în condițiile mai sus prezentate, instanța de fond a considerat că lichidatorul judiciar și-a îndeplinit obligațiile stabilite de lege în sarcina sa, fapt care nu poate fi acceptat, întrucât rolul său în procedură a fost redus, chiar și în lipsa disponibilităților financiare.

Recurenta consideră că îndeplinirea atribuțiilor obligatorii de către practicianul în insolvență trebuia să fie dispusă de către judecătorul sindic, în virtutea principiului rolului activ instituit de dispozițiile art. 129 alin.5 Cod procedură civilă.

Prin închiderea procedurii, fără a da posibilitatea creditorilor, printre care și AVAS de a-și recupera creanța pe calea atragerii răspunderii patrimoniale a foștilor administratori, s-au încălcat dispozițiile Legii nr. 85/2006. Pe această cale, s-a prejudiciat dreptul recurentei, în calitate de creditor în prezentul dosar, de a întreprinde toate măsurile în vederea recuperării creanței înscrise în cadrul dosarului de faliment, eliminându-se o etapă a procedurii destul de importantă, pe această cale fiind lipsite de eficiență dispozițiile legale referitoare la recuperarea creanțelor în cadrul procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, având în vedere că procedura se desfășoară în interesul creditorilor și al recuperării creanțelor.

În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 9, 304 Cod procedură civilă, art. 25, 59, 138 din Legea nr. 85/2006 și prevederile OUG nr. 95/2003 aprobată prin Legea nr. 557/2003.

Lichidatorul Cabinet Individual de Insolvență a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate, arătând că închiderea procedurii insolvenței în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, indiferent că este cu sau fără angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, are loc în orice stadiu al procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitoarei și dacă creditorii se oferă să avanseze sume de bani pentru continuarea procedurii.

Susținerea recurentei potrivit căreia nu au fost parcurse toate etapele procedurii insolvenței și că nu i-au fost comunicate actele menționate (tabelul creditorilor, situația bunurilor, situația creanțelor, raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus societatea în stare de insolvență și raportul final) este neîntemeiată.

Mai arată că tabelul de creanțe a fot întocmit și depus la dosar, a fost înmânat și reprezentantului AVAS T, tabel pe care figurează doar creditoarea AVAS B cu suma de 55,42 lei. Situația bunurilor și a debitorilor societății nu poate fi prezentată în lipsa actelor contabile ale debitoarei; raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la starea de insolvență a debitoarei nu poate fi întocmit de asemenea, în lipsa actelor contabile ale debitoarei, iar în cazul închiderii procedurii insolvenței în baza art.131 din Legea nr. 85/2006 nu se întocmește un Raport final ca și în cazul prevăzut de art. 129 din Legea nr. 85/2006, deoarece nu există bunuri care să poată fi valorificate și nici fonduri, nefiind posibil de efectuat o distribuție a fondurilor din averea debitoarei.

Lichidatorul afirmă că pe cale de consecință, nu există nici obligativitatea comunicării acestui raport prin care se propune închiderea procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, lege care prevede obligativitatea comunicării către creditori și debitor doar a Raportului final, și ulterior convocarea de către judecătorul-sindic a Adunării creditorilor în termen de 30 zile de la afișarea Raportului final.

Se susține că sentința civilă nr. 2240/11.12.2008 nu este nelegală, ci în deplină conformitate cu legea, întrucât dispozițiile art. 129 din Legea nr.85/2006 referitoare la comunicarea Raportului final și convocarea Adunării creditorilor pentru supunere spre analiză a acestui raport, nu se pot extinde și la situația prevăzută de art. 131 din Legea nr. 85/2006, astfel încât atât judecătorul-sindic cât și lichidatorul judiciar au respectat prevederile legale și nu a existat nici o omisiune în privința îndeplinirii atribuțiilor și obligațiilor legale în acest sens.

Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.

Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".

Susținerea recurentei potrivit căreia nu au fost parcurse toate etapele procedurii insolvenței și că nu i-au fost comunicate actele menționate (tabelul creditorilor, situația bunurilor, situația creanțelor, raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus societatea în stare de insolvență și raportul final) este neîntemeiată.

Astfel, tabelul de creanțe întocmit de lichidatorul judiciar a fost întocmit și depus la dosar, a fost înmânat și reprezentantului creditoarei recurente, situația bunurilor și a debitorilor societății nu a putut fi prezentată în lipsa actelor contabile ale debitoarei; raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la starea de insolvență a debitoarei nu a putut fi întocmit de asemenea, în lipsa actelor contabile ale debitoarei, iar în cazul închiderii procedurii insolvenței în baza art.131 din Legea nr. 85/2006 nu se întocmește un raport final ca și în cazul prevăzut de art. 129 din Legea nr. 85/2006, deoarece nu există bunuri care să poată fi valorificate și nici fonduri, nefiind posibil de efectuat o distribuție a fondurilor din averea debitoarei.

Din acest motiv, nu se punea problema convocării adunării generale a creditorilor în termenul fixat de art. 129 al. 1 din Legea nr. 85/2006 și nici a comunicării cu creditorii a raportului final, dat fiind că nu erau aplicabile în cauză prevederile art. 129 din Legea insolvenței.

Prin recursul declarat, creditoarea recurentă AVAS B s-a referit și la aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 138 din Legea 85/2006, în baza cărora, în opinia recurentei, se impune antrenarea răspunderii personale patrimoniale a administratorului debitoarei,

În ceea ce privește cererea creditoarei de a fi angajată răspunderea administratorului debitoarei sau a moștenitorilor acestui administrator, potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, Curtea reține că aceasta se poate face ca regulă numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului și numai ca excepție în condițiile art. 138 alin. 3 din lege (conform căruia comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1 amenință să se prescrie). În prezenta cauză lichidatorul judiciar al debitoarei nu a formulat o asemenea acțiune.

Întrucât potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului", iar creditorii nu mai au potrivit actualei reglementări calitatea procesuală activă de a solicita aplicarea prevederilor art. 138 față de membrii organelor de conducere ai debitoarei, criticile recurentei legate de problema aplicării art. 138 din lege sunt nefondate, având în vedere și temeiul închiderii procedurii, respectiv art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în condițiile în care s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei.

Deși nici unui creditor în procedura insolvenței nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoare falite, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare, a înțeles să modifice condițiile în care creditorii, prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului-sindic o astfel de antrenare de răspundere. În aceste condiții, este evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, ea nu poate solicita nici în recurs acest lucru.

Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței civile nr. 2240/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.04.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./08.05.2009

Dact./08.05.2009/2 ex.

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Judecător-sindic:

Președinte:Florin Moțiu
Judecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 614/2009. Curtea de Apel Timisoara