Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 87/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928

SECȚIA COMERCIALĂ

DOSAR Nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.87

Ședința publică din 19.01.2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz

JUDECĂTOR 2: Raluca Suciu

JUDECĂTOR 3: Maria

GREFIER:

S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 2737 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată A, reprezentată prin lichidatorul judiciar - Management

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, se constată că la data de 14.01.2010, lichidatorul judiciar - Management Aad epus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare la care a anexat un set de 12 înscrisuri.

Văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, considerând pricina lămurită, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 2737 din 20 octombrie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Arad, s-a închis procedura insolvenței debitorului SC SRL.

S-a dispus radierea debitorului SC SRL A din evidențele Oficiul registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.

S-a descărcat lichidatorul judiciar -AR Management, A și toate persoanele care l-au asistat de orice îndatoriri sau de responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, asociați.

S-au aprobat cheltuielile de procedură în sumă de 145 lei și onorariul lichidatorului judiciar în sumă de 3.500 lei pentru perioada desfășurării procedurii.

S-a dispus eliberarea cheltuielilor de procedură și a onorariului din fondul de lichidare.

S-a dispus notificarea hotărârii Direcției teritoriale a finanțelor publice a Județului A, Oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Arad, pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că prin sentința comercială nr.548/24.03.2009 s-a admis cererea formulată de către creditorul Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, s-a deschis procedura insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006 față de debitorul SC SRL A și s-a numit lichidator judiciar -AR Management A;

Având în vedere împrejurarea că, toate demersurile efectuate de către lichidatorul judiciar -AR Management A privind identificarea bunurilor debitorului, intrarea în posesia actelor și documentelor prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006 au rămas fără rezultat, astfel cum rezultă din conținutul rapoartelor de activitate prezentate de către lichidatorul judiciar în ședințele din data de 22.09.2009 225-226; data de 20.10.2009 231-232;

Având în vedere împrejurarea că, deși au fost notificați pentru avansarea cheltuielilor administrative necesare desfășurării procedurii, creditorii nu au răspuns notificării 233-237;

Considerând că, în această situație sunt aplicabile prevederile art.131 din Legea nr.85/2006;

Având în vedere prevederile art.4 al.4 din Legea nr.85/2006 și decontul privind cheltuielile de procedură;

Văzând prevederile art.135 și art.136 din Legea nr.85/2006;

Împotriva sentinței comerciale de mai sus, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice A solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea sentinței atacate.

Prin recursul formulat, creditoarea recurentă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Aas olicitat casarea cu trimitere spre rejudecare, continuarea procedurii deschise și implicit obligarea lichidatorului judiciar la convocarea în mod legal a Comitetului/Adunării creditorilor falitei A în vederea supunerii la vot a oportunității formulării unei cereri de atragere la răspundere a fostului administrator al societății care se face culpabil de starea de insolvență, precum și oportunitatea formulării unei plângeri penale.

În condițiile menționate, creditoarea recurentă solicită casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare.

În subsidiar, creditoarea recurentă solicită modificarea sentinței civile recurate pentru următoarele considerente:

Astfel conform art. 2 din Legea 85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligente în vederea îndeplinirii scopului propus al legii. Dacă contrar tuturor acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, din evidentele contabile rezultă că nu sunt sau nu au rămas bunuri în inventar, precum si dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență (aspect neevidențiat de către lichidator si nici de judecătorul sindic în sentința recurată), abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 131 din Legea 85/2006.

Faptul că nu s-au primit actele societății s-a considerat că nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri si că nimănui nu-i incumbă responsabilitatea pentru ajungerea societății în faliment. Nu s-au făcut cercetări la OCPI, privind eventuale bunuri imobile înscrise în Cartea Funciară, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la bănci, pentru eventuale conturi bancare.

Având în vedere că potrivit doctrinei în materie, răspunderea administratorului pentru ajungerea societății comerciale în insolvență este cea reglementată de dispozițiile referitoare la mandat, iar mandatul este cuprins în actul constitutiv al societății (Prof univ. - Falimentul-Noua Procedură, ed. B, 2003, pag 395-406), este fără îndoială că se impune ca lichidatorul judiciar, în considerarea retribuției primite pentru activitatea depusă, are datoria de a întocmii si depune un raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariția insolventei debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă si evident, de a cere atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligentă în conducerea activității societății, atragerea răspunderii, potrivit autorului citat, având eficiență doar înainte de închiderea procedurii.

S-a arătat că potrivit art. 5 din Legea 85/2006 "Organele care aplica procedura sunt: instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul și lichidatorul. I (2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor $i operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum si realizarea în condițiile legii a drepturilor si obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni."

S-a menționat că în derularea procedurii de lichidare judiciară nu a fost desemnat administratorul special de către adunarea generală a acționarilor, care să poată primi raportul final si situațiile financiare finale ale procedurii. Același raport final si bilanțul de închidere, trebuiau să fie comunicate creditorilor, judecătorul sindic având obligația convocării adunării creditorilor în termen de 30 de zile de la afișarea raportului final art.129), pentru a da posibilitatea acestora de a formula obiecții la acest raport, neîndeplinirea acestei obligații fiind un motiv de casare a hotărârii de închidere a procedurii, asa cum rezultă si din doctrină. (.. - Noua lege a insolvenței- Legea nr. 85/2006- comentată pe articole. Editura. 2006. pag.318). Dacă ar fi fost convocată adunarea generală a creditorilor societății, în cadrul acestei adunări avea posibilitatea invocării motivelor care stau la baza opunerii sale la închiderea procedurii. În situația dată, face aceste precizări în calea de atac legală.

In concluzie, creditoarea recurentă a solicitat, în principal, admiterea recursului așa cum a fost formulat și casarea cu trimitere, iar în subsidiar modificarea sentinței recurate în sensul dispunerii către lichidatorul judiciar a continuării procedurii de lichidare judiciară, formularea unei plângeri penale în temeiul art. 147 din Legea nr.85/2006, desemnarea unui administrator special și formularea unei acțiuni în atragerea răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, republicată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2,5,18,131, 138 și 147 din Legea 85/2006, art. 304 pct. 9.pr.civ. și art. 304 indice 1.pr.civ.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul - Management A în calitate de administrator judiciar al debitoarei A, a solicitat respingerea recursului formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 2737 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- și menținerea în totalitate a sentinței primei instanțe.

Examinând recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304, 304 indice 1 Cod procedură civilă cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă Curtea reține că recursul creditoarei este neîntemeiat urmând să fie respins pentru următoarele considerente:

În mod corect prima instanță, judecător sindic a făcut aplicarea dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006 având în vedere că nu au existat bunuri în averea debitoarei și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii insolvenței față de debitoare.

Prin raportul privind activitatea desfășurată de - Management A în calitate de administrator judiciar al debitoarei A în perioada 22.09.2009 - 20.10.2009, s-a solicitat închiderea procedurii față de debitoare potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006 cât și radierea acesteia din evidența de pe lângă Tribunalul Arad cu mențiunea că în urma analizării activității debitoarei administratorul judiciar a constat că debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile și deși s-a solicitat și avansarea sumelor reprezentând cheltuielile administrative nici un creditor nu s-a oferit să avanseze aceste sume.

Este adevărat că în conformitate cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 85/2006, organele care aplică procedura sunt instanțele judecătorești, judecătorul sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, respectivele organe trebuind să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni.

Însă aceasta nu înseamnă că practicianul trebuie să solicite atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator social, interpretarea dată textului legal de către recurentă fiind una eronată, prin art. 138 statuându-se în mod clar în ce condiții se poate dispune o asemenea măsură.

Se reține că în conformitate cu alin. 3 al art. 138 din Legea nr.85/2006 " Comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea creanțelor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. 1 dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1 amenință să se prescrie".

Cu toate acestea în fața primei instanțe, lichidatorul judiciar - Management A desemnat să administreze procedura de insolvență față de debitoarea A nu a solicitat tribunalului, în temeiul art. 138 atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator social.

De asemenea, nici comitetul creditorilor nu a cerut judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea în răspundere în conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.

Instanța constată că nu i se poate reproșa practicianului lipsa de diligență în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege în sarcina sa, mai exact neformularea unei plângeri penale întemeiată pe art. 147 din Legea nr. 85/2006, împotriva fostului administrator social, atâta timp cât toți creditorii, inclusiv instituția recurentă nu au uzat de prerogativa oferită de art. 17 alin. 1 lit. d din lege.

Faptul că la Adunarea Acționarilor debitoarei din data de 5.06.2009, nu s-a prezentat nici o persoană, nu i se poate reproșa administratorului judiciar - Management A lipsa de diligență, în desemnarea administratorului special, deoarece desemnarea nu este o îndatorire a practicianului, ci un drept al acționarilor persoanei juridice supusă stării de insolvență.

Față de cele reținute, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 2737 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 2737 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată A, reprezentată prin lichidatorul judiciar - Management

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red. -19.02.2010

Tehnored. - 19.02.2010/2 ex.

Prima instanță: Tribunalul Arad

Judecător:

Președinte:Csaba Bela Nasz
Judecători:Csaba Bela Nasz, Raluca Suciu, Maria

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 87/2010. Curtea de Apel Timisoara