Reziliere contract comercial Spete. Decizia 85/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 85
Ședința publică de la 15 februarie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iulia Cîrnu
JUDECĂTOR 2: Alecsandrina Rădulescu
GREFIER - -
.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanții - SRL și, împotriva sentinței comerciale nr. 6854 din 18.05. 2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în contradictoriu cu intimatele - LEASING SA, - SRL și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta - SRL prin avocat cu împuternicirea avocațială nr. -/10.10.2007 și intimata prin avocat cu delegație de substituire, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,
Apelanta prin avocat depune înscrisuri în susținerea probei încuviințată de instanță și comunică o copie acestor înscrisuri, intimatei prin avocat.
Intimata prin avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în susținerea căreia depune la dosar un proces verbal încheiat în data de 20.10.2006.
Curtea admite proba cu înscrisuri, solicitată de intimată, conform disp. art. 138 pr.civ. și a principiului contradictorialității.
Apelanta prin avocat învederează că nu mai solicită proba cu expertiză tehnică, apreciind că s-au administrat în cauză, suficiente probe.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apelanta prin avocat solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii introductive de instanță astfel cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.
Intimata prin avocat solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Curtea acordă cuvântul părților, pe cererea de aderare la apel.
Intimata- apelantă - LEASING SA prin avocat solicită admiterea cererii de aderare la apel, modificarea în parte hotărârii atacate în sensul obligării reclamantei-apelante la plata cheltuielilor de judecată.
Apelanta- intimată - SRL prin avocat arată că nu se opune față de cererea de aderare la apel, însă nu au făcut dovada cheltuielilor de judecată.
Ambele părți depun la dosar, concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 26.02.2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții LEASING, și, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate reziliat contractul de leasing nr.4013/20.10.2006, să constate ca rămnase făr obiect obligațiile de fidejusiune asumate de pârâții, și și să se constate nulitatea absolută a biletelor la ordin emise de către reclamantă în favoarea pârâtei LEASING
La data de 17.05.2007, reclamanții și-au precizat capătul doi de cerere în sensul că solicită constatarea încetării obligației de fidejusiune.
Prin sentința comercială nr.6845/18.05.2007, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins acțiunea formulată ca neîntemeiată și a respins cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că la data de 20.10.2006, între pârâta LEASING, în calitate de furnizor și reclamanta, în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de leasing financiar nr.4013/20.10.2006, având ca obiect finanțarea de către pârâtă a utilizatorului în sistem de leasing în vederea achiziționării unui printer tip ULTIMA.
Totodată, instanța a reținut că utilizatorul a declarat că bunul a fost ales conform voinței sale, solicitând finanțatorului încheierea contractului de leasing (fila 17).
În art.2.9 din contractul de leasing s-a prevăzut că utilizatorul obține sau va depune diligențe pentru a obține toate autorizațiile necesare punerii în funcțiune și exploatării bunului ce formează obiectul leasing-ului.
Totodată, instanța de fond a reținut că în contractul de leasing au fost inserate clauze privind predarea-preluarea bunului ce formează obiectul contractului, în contract prevăzându-se că predarea-primirea echivalează cu recepția calitativă și cantitativă, utilizatorul având obligația să consemneze în scris orice neconcordanțe constatate, precum și orice lipsuri sau stricăciuni.
S-a mai reținut că față de art.3.10 din contract, utilizatorul este obligat să monteze și să pună în funcțiune bunul, în termen de 30 de zile de la recepție.
De asemenea, instanța de fond a reținut că deși reclamanții au invocat existența unor defecțiuni, nu au administrat probe de natură să dovedească aceste afirmații, cu atât mai mult, conform art.3.4 din contract, utilizatorul având obligația să consemneze în scris orice neconcordanțe constată față de condițiile convenite prin nota de constatare.
Ca atare, tribunalul nu a putut reține culpa pârâtei în executarea contractului astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile rezilierii convenționale.
Cu privire la celelalte două capete de cerere, instanța de fond a reținut că acestea sunt accesorii față de primul capăt de cerere, astfel încât respingerea capătului principal atrage și respingerea capetelor accesorii.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, reclamanții, apel înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VI-a Comercială la data de 10.07.2007.
În motivarea apelului declarat, apelanții au arătat că sentința apelată este nemotivată, întrucât instanța de fond, reține, pe de o parte, că bunul trebuie predat utilizatorului în prezența reprezentanților furnizorului și finanțatorului, încheindu-se un proces-verbal care să ateste că bunul corespunde celui dorit de utilizator, iar pe de altă parte, se reține, că potrivit art.3.10 din contract, utilizatorul trebuie să asigure montarea bunului, astfel încât nu poate invoca pactul comisoriu din art.2.6.8 din contract.
Reclamanții au arătat că bunul ce face obiectul leasing-ului nu se montează, fiind un echipament complet, astfel încât clauza 3.10 care face parte dintr-un contract tip nu se aplică.
Totodată, apelanții au arătat că procesul-verbal încheiat și depus la dosarul cauzei, nu este semnat de finanțator și nu face referire la funcționalitatea bunului, acțiunea reclamanților vizând tocmai nefuncționalitatea bunului.
Or, soluția instanței de fond nu face nici o referire la obligația furnizorului de a asigura funcționalitatea bunului, cu atât mai mult cu cât dovada funcționalității trebuie cuprinsă în procesul-verbal de recepție.
Cu privire la obligația apelanților de a consemna defecțiunile bunului, aceștia au arătat că această obligație se putea îndeplini doar după întocmirea procesului-verbal care să consemneze funcționalitatea bunului, și față de care să fie înscrise comparativ eventualele defecțiuni.
Ca atare, au arătat apelanții, cererea de fond este întemeiată atâta timp cât pârâta-intimată nu și-a îndeplinit obligația de a asigura funcționalitatea bunului.
Totodată, s-a arătat că sentința apelată este dată cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond neținând cont de dispozițiile art.1073 Cod civil, care-i dau dreptul unui creditor la îndeplinirea exactă a obligației de către debitor, apelanții-reclamanți nefăcând altceva decât să solicite aplicarea acestui text de lege atunci când au cerut să se asigure funcționalitatea bunului de către intimată.
Apelanții au arătat că, în speță, s-au încălcat și dispozițiile art.1080 Cod civil, întrucât finanțatorul trebuie să depună diligența unui bun proprietar în îndeplinirea drepturilor sale, și în primul rând a obligației de a asigura funcționalitatea bunului.
S-a mai învederat că, față de dispozițiile art.1104 Cod civil, instanța de fond ar fi trebuit să observe lipsa semnăturii furnizorului de pe procesul-verbal de recepție.
La data de 12.10.2007, intimata LEASING a formulat cerere de aderare la apelul declarat de apelanți, solicitând obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, conform înscrisurilor doveditoare anexate acestei cereri.
Prin încheierea din 23.11.2007, instanța de apel a încuviințat apelanților proba cu înscrisuri, respingând proba cu interogatoriu ca nefiind utilă cauzei, și prorogând proba cu expertiza tehnică solicitată de această parte, conform art.292 Cod procedură civilă.
La termenul de astăzi, apelanții au renunțat la administrarea probei cu expertiza tehnică solicitată.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, văzând și dispozițiile art.294 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea reține că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Se reține că, în speță, s-a solicitat de către apelanții-reclamanți constatarea intervenirii rezilierii contractului de leasing nr.4013/20.10.2006, încheiat cu intimata LEASING, în virtutea pactului comisoriu inserat de părți în art.2.6.8 din contract, ca urmare a neîndeplinirii de către intimată a obligației de a asigura folosința bunului dat în leasing, în speță, de a asigura funcționalitatea acestui bun.
Examinând contractul de leasing a cărui executare face obiectul prezentului litigiu, Curtea reține că art.3 din contract, intitulat "Preluarea bunului", prevede drepturile și obligațiile ce revin fiecăreia dintre părțile contractante legate de acest moment al producerii efectelor contractului.
Astfel, conform art.3.4 din contractpredarea-primirea echivalează cu recepția calitativă și cantitativă a bunului, apelanților revenindu-le obligația de a consemna în scris orice neconcordanțe față de Nota de negociere, orice lipsuri sau stricăciuni, iar conform art.3.5 din contract, documentul de predare-primire este Nota de recepție și va fi semnat de reprezentanții furnizorului, finanțatorului și utilizatorului, formând Anexa 6 la contract.
De asemenea, conform art.3.6 din contract utilizatorului îi incumbă obligația de a autoriza persoanele desemnate să facă recepția și primirea produselor în numele său printr-o împuternicire expresă, respectiv Anexa 5 la contract.
Din analiza și interpretarea acestor clauze contractuale, Curtea reține că utilizatorului, în speță apelanții, îi revine obligația contractuală de a asigura recepția calitativă și cantitativă a bunului, constatând eventualele defecțiuni și lipsuri, conform art.3.4 din contract, obligație care se circumscrie noțiunii generale de funcționalitate a bunului dat în leasing. Cu alte cuvinte, utilizatorul, care nu se poate apăra că nu este de specialitate, deoarece art.3.6 îl obligă să întocmească Anexa 5 la contract, autorizând anumite persoane care să facă recepția bunului, are dreptul de a refuza recepția bunului, în cazul în care constată că acesta nu este funcțional, având unele lipsuri sau stricăciuni.
Față de cele reținute anterior, Curtea nu poate reține motivul de apel invocat cu privire la nesemnarea Notei de negociere, Anexa VI la contract de către furnizor, din interpretarea clauzelor contractului prin metoda sistematică și literală, reținând că importantă este semnătura utilizatorului, conform art.3.6 din contract, lui revenindu-i obligația de a face recepția calitativă și cantitativă a bunului, și de a consemna anumite lipsuri sau defecțiuni.
Curtea nu poate reține nici motivul invocat relativ la faptul că Nota de negociere nu face nici o precizare cu privire la funcționalitatea bunului, întrucât o atare mențiune expresă nu este prevăzută de clauzele contractului, respectiv, art.3.4 din contract, conform art.969 Cod civil, pe de o parte, iar pe de altă parte, Nota de negociere respectivă poartă semnătura utilizatorului, ceea ce dovedește o însușire a conținutului acestuia. Mai mult, se face mențiunea expresă, că "bunul corespunde conform cererii" (fila 55 dosarul de apel).
Ca atare, susținerea apelanților, în sensul că pentru a-și îndeplini obligația de a consemna în scris eventualele defecțiuni sau lipsuri trebuie menționat în Nota de negociere - Anexa VI, dacă bunul este sau nu funcțional nu poate fi primită, întrucât contravine chiar regulilor de interpretare a convențiilor și conținutului contractului însuși, față de cele reținute anterior, conform art.969-970 Cod civil.
Pentru aceleași considerente, Curtea nu poate reține nici motivul invocat cu privire la greșita aplicare a legii, în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de dispozițiile art.1073, 1080 și 1104 Cod civil, întrucât textele invocate suntreguli generale aplicabile efectelor obligațiilor, care se analizează în raport cu conținutul contractului dintre părți, ceea ce presupune luarea în considerare și a dispozițiilor art.970 și 977 și următoarele cod civil și respectiv, art.969 Cod civil. Față de succesiunea obligațiilor ce revin părților contractante în procesul de preluare a bunului dat în leasing, Curtea nu poate reține că în speță au fost încălcate dispozițiile art.1073, 1080, 1079 și 1104 Cod civil, întrucât creditorul are dreptul la îndeplinirea întocmai a obligației asumate de debitorul său, obligație care în speță, față de clauzele contractuale inserate în art.3.3, 3.4, 3.5 și 3.6 din contract a fost îndeplinită, neputându-se reține vreo culpă a intimatei în executarea contractului.
Curtea nu poate primi nici susținerea apelanților făcută în fața instanței de apel în sensul că nu a cunoscut cine este furnizorul, semnătura acestuia lipsind de pe Nota de negociere - Anexa VI la contract, față de conținutul procesului-verbal din 20.10.2006 (fila 97 din dosarul de apel), proces-verbal semnat și ștampilat de apelanta
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.296 și următoarele Cod procedură civilă raportat la art.969 și 970 și următoarele Cod civil, Curtea va respinge apelul declarat de și, ca nefondat.
Cu privire la cererea de aderare la apel formulată de intimata LEASING, Curtea reține că aceasta este admisibilă, îndeplinind condițiile impuse de art.293 Cod procedură civilă.
Relativ la temeinicia acestei cereri de apel, Curtea reține că aceasta este fondată, apelanta făcând dovada cheltuielilor de judecată solicitate în fața primei instanțe de fond, prin depunerea contractului de asistență juridică, a facturii fiscale și ordinului de plată în baza căruia s-a achitat această factură fiscală (filele 16-19 din dosarul de apel).
Pentru aceste motive, Curtea va admite cererea de aderare la apel și, în baza art.296 Cod procedură civilă coroborat cu art.274 Cod procedură civilă, va schimba în parte sentința atacată, în sensul că va admite cererea apelantei de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 23.800 lei, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art.1169 Cod civil, Curtea va respinge cererea intimatei-apelante LEASING de completare a cheltuielilor de judecată cu sumele reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport, reținând că o atare cerere a fost for mulată după data pronunțării soluției în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanții și cu sediul și respectiv domiciliul ales în B,-, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.6854 din 18.05.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în contradictoriu cu intimații LEASING cu sediul în C-N,--40, județul C și cu sediul ales în C-N,-, județul C, cu sediul în B, str. -. -, nr.8,.105,.D,.1,.59, sector 2, și cu domiciliul în B,-,.2,.3, sector 2.
Admite cererea de aderare la apel formulată de LEASING
Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că, admite cererea pârâtei LEASING de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 23.800 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.02.2008.
Președinte, Judecător,
Dr. I - - -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 18.02.2008
Tehnored. - 21.02.2008
Nr.ex.: 8
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia CîrnuJudecători:Iulia Cîrnu, Alecsandrina Rădulescu
