Sechestru asigurator. Decizia 809/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 809
Ședința publică de la 21.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Aurică Avram
JUDECĂTOR 2: Cosmin Mihăianu
JUDECĂTOR 3: Iulia Prelipcean I -
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursului declarat de către recurentul, împotriva încheierii date de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în ședința din Camera de Consiliu de la data de 17.03.2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata MEDIA
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul, reprezentat de avocat cu delegație la dosar, Dl. și intimata, reprezentată de avocat cu delegație la dosar, Dl..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, în administrarea probei cu înscrisuri, părțile depun la dosar actele de care înțeleg să se folosească în susținerea, respectiv în combaterea recursului, comunicându-le reciproc.
Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului solicită admiterea recursului și modificarea în tot a încheierii atacate, în sensul respingerii cererii de înființare a sechestrului asigurător, cu cheltuieli de judecată. Arată, în primul rând, că bunul sechestrat nu se află în proprietatea exclusivă a recurentului, ci este un bun comun, dobândit în timpul căsătoriei acestuia. Pe de altă parte, susține că facturile prezentate de către intimată au fost emise ulterior datei la care recurentul a cesionat părțile sociale pe care le deținea la 24 PC
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului, ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, apreciind că recurentul nu a făcut dovada că imobilul sechestrat nu se află în proprietatea sa exclusivă, dar și că în cartea funciară imobilul este întabulat pe numele acestuia. Totodată, mai susține că în mod temeinic și legal prima instanță a constatat ca fiind îndeplinite cerințele art. 591 și urm. proc.civ. referitoare la sechestrul asigurător.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea dată de către Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în ședința din Camera de Consiliu de la 17.03.2009, a fost admisă cererea formulată de reclamanta MEDIA, în contradictoriu cu pârâtul și s-au dispus înființarea sechestrului asigurător asupra imobilului-apartament nr. 53, situat în B,-,. 109 B, sector 2, precum și înscrierea măsurii în cartea funciară.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că pârâtul este asociat în 24 PC, care a încheiat cu reclamanta la data de 28.11.2008 contractul de distribuție nr. 470, în temeiul căruia i-a livrat reclamantei produse și componente electronice în valoare totală de 109.721,71 lei, din care a fost achitată numai suma de 3.054,85 lei. A mai constatat că reclamanta a promovat o acțiune, înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr-, prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 106.666,86 lei.
În acest context, instanța de fond a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile existenței unei acțiuni și a unei creanțe certe, lichide și exigibile constatate printr-un înscris.
A mai luat act că art. 11.3 lit. b) și c) din contract probează calitatea procesuală a pârâtului, cât timp clauza evocată înlătură, drept condiție a executării acestuia, posibilitatea invocării beneficiului de diviziune și de discuțiune, dar și urmărirea prealabilă a debitorului la care este asociat.
De asemenea, prima instanță a mai constatat că bunul asupra căruia se cere instituirea sechestrului asigurător se află în proprietatea pârâtului, situație juridică ce se probează cu un extras de carte funciară.
Reținând și că reclamanta a consemnat o cauțiune de 10% din valoarea creanței urmărite, Tribunalul a apreciat că cererea îndeplinește cerințele de formă și de fond prevăzute de art. 591 și urm. proc.civ. așa încât a admis cererea și a dispus înființarea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs, în termen, solicitând casarea sa și, în urma reținerii spre rejudecare, respingerea cererii de instituire a sechestrului asigurător, ca neîntemeiată.
În motivare, recurentul a arătat că prima instanță a pronunțat încheierea atacată fără să verifice dacă sunt îndeplinite cerințele legale pentru instituirea sechestrului asigurător.
A precizat că dispozițiile art. 591.proc.civ. prevăd posibilitatea instituirii sechestrului asupra bunurilor debitorului, în situația în care creditorul are o creanță constatată prin act scris - fiind necesar, astfel, ca din cuprinsul actului să rezulte obligația de plată născută în sarcina recurentului. Acesta din urmă și-a recunoscut calitatea de asociat și administrator la 24 PC, dar a susținut că aceasta a încetat înainte de promovarea acțiunii de către reclamanta-intimată. În acest context, recurentul a subliniat că prin Hotărârea nr. 1/09.12.2008, Adunarea Generală a Asociaților 24 PC a decis cesionarea de către toți asociații a părților sociale deținute către numitul, dar și revocarea sa din funcția de administrator și preluarea acesteia de către cesionar. În aplicarea Hotărârii, s-a încheiat contractul de cesiune nr. 12390/09.12.2008, iar la aceeași dată, au fost predate documentele societății noului asociat unic. Recurentul a precizat că în registrul comerțului au fost înscrise mențiunile vizând modificarea actului constitutiv. Ca o consecință, a afirmat că noul asociat a preluat și obligațiile asumate anterior de antecesorii săi, întrucât instituirea lor s-a realizat în considerarea calității de asociat, astfel încât este firesc să fie transmise, o dată cu cesiunea părților sociale.
În altă ordine de idei, recurentul a susținut că examinarea atentă a clauzelor contractuale nu relevă faptul că, în calitate de asociat, a înțeles să renunțe la beneficiul de discuțiune, art. 13 pct. a), b) și c) trebuind interpretate separat și în ordinea stipulării lor.
Pe de altă parte, recurentul a susținut că, în parte, facturile de care s-a prevalat intimata fuseseră deja achitate, dar și că, excepție făcând una singură, acestea au fost emise ulterior revocării sale din funcția de administrator.
La data de 24.04.2009, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând actele dosarului, precum și încheierea atacată, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 591 alin. 1 și 2.proc.civ. "Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat acțiune. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță. Același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, o dată cu cererea de sechestru, o cauțiune de J din valoarea reclamată".
Imobilul asupra căruia s-a instituit sechestrul asigurător - respectiv apartamentul nr. 53, situat în B,-,. 109 B, sector 2 - nu este un bun aflat în proprietatea exclusivă a recurentului, ci bun comun al acestuia și al fostei sale soții,.
O asemenea concluzie este dovedită atât prin ordonanța de adjudecare definitivă nr. 6717/26.05.2000 a Judecătoriei Sectorului 2 - prin care apartamentul descris mai sus a fost adjudecat definitiv în favoarea creditorului urmăritor, cât și prin sentința civilă ulterioară, purtând nr. 7882/16.12.2003 prin care aceeași Judecătorie a desfăcut căsătoria încheiată la data de 04.07.1990 între recurent și.
Probele nu relevă că cei doi foști soți ar fi făcut și partajul bunurilor comune.
În acest context, Curtea reține că întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului doar pe numele recurentului nu o poate lipsi pe fosta sa soție de dreptul de coproprietate, în devălmășie, asupra imobilului, de vreme ce dobândirea acestuia s-a făcut în timpul căsătoriei, iar întabularea nu are efect constitutiv de drepturi.
Articolul 596.proc.civ. prevede că valorificarea bunurilor care au fost sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obținut titlul executoriu, când sechestrul asigurător se transformă în sechestru definitiv executoriu.
Așa fiind, regula instituită de lege, potrivit căreia bunurile urmărite silit trebuie să se afle în proprietatea debitorului, este necesar să fie respectată și la momentul adoptării măsurilor asigurătorii - de vreme ce scopul instituirii lor, pe lângă indisponibilizarea temporară a bunurilor, este tocmai eventuala lor valorificare ulterioară.
În acest sens, Curtea subliniază dispozițiile art. 493.proc.civ. care, în alin. 1, prevăd interdicția creditorilor personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș de a urmări partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, precum și obligația creditorilor de a cere mai întâi împărțeala acestora.
De asemenea, art. 33 alin. 1.fam. prevede că bunurile comune ale soților nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți.
Totodată, se cuvine subliniat că, deși în motivele de recurs, nu a fost invocat caracterul de bun comun al bunului sechestrat, cauza a fost examinată sub toate aspectele, în temeiul art. 3041.proc.civ. întrucât încheierea atacată nu este supusă apelului.
Având în vedere aspectele reținute mai sus, Curtea constată că instituirea sechestrului asigurător s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, deoarece au fost sechestrate bunuri ce nu se află în proprietatea exclusivă a recurentului, ci în devălmășie, astfel încât, în temeiul art. 592 și art. 312 alin. 1, 2 și 3, cu aplicarea art. 304 pct. 9.proc.civ. va admite recursul și va modifica în tot încheierea atacată, în sensul că va respinge cererea de înființare a sechestrului asigurător, ca neîntemeiată.
Considerentele expuse mai sus justifică, ele însele, admiterea căii de atac promovate, așa încât celelalte critici invocate prin motivele de recurs nu vor mai fi examinate.
În aplicarea art. 274 alin. 1, rap. la art. 298, cu aplicarea art. 316.proc.civ. intimata urmează să fie obligată la plata către recurent a sumei de 805,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, compuse din taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul, împotriva încheierii date de către Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în ședința din Camera de Consiliu de la data de 17.03.2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata MEDIA și în consecință:
Modifică în tot încheierea dată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în ședința din Camera de Consiliu de la data de 17.03.2009, în dosarul nr-, în sensul că:
Respinge cererea de înființare a sechestrului asigurător, ca neîntemeiată.
Obligă intimata la plata către recurent a sumei de 805,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - I -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /2 ex./17.06.2009
Jud. fond -
Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:Aurică AvramJudecători:Aurică Avram, Cosmin Mihăianu, Iulia Prelipcean
