Spete contestatie la executare comercial. Decizia 748/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.748R
Ședința publică de la 14 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
JUDECĂTOR 2: Mioara Badea
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta - NOI SA, împotriva sentinței comerciale nr.601/04.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns, recurenta, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar și intimata, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, respingerea contestației debitoarei, admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței și trimiterea cauzei pentru rejudecare judecătorului sindic în vederea continuării procedurii.
Consideră incidente în cauză prevederile art.304 pct.7 și 9.pr.civ. deoarece sentința de fond nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, încălcându-se și disp.art.261 alin.1 pct.5 pr.civ. Mai mult decât atât sentința recurată cuprinde doar susținerile prescurtate ale părților, judecătorul sindic apreciind doar că intimata nu este în insolvență, întrucât recurenta nu a lămurit care este natura litigiului. Pretențiile recurentei decurg dintr-un contract care cuprindea două operațiuni juridice, un contract de antrepriză și un contract de închiriere. Sub pretextul unor continue amenajări debitoarea a folosit spațiul în interes propriu, respectiv a instalat birouri și a desfășurat activități înregistrând spațiul la registrul comerțului ca punct de lucru, ocazie cu care a adus în acest spațiu mobilier și alte bunuri. A notificat debitoarea și s-a emis factură reprezentând contravaloarea de depozitare și pază a bunurilor. Recurenta a primit din partea debitoarei, în ziua când trebuia să aibă loc concilierea o notificare și un refuz de plată a facturii. Debitoarea a recunoscut prin mai multe înscrisuri faptul că a depozitat mobilier și alte bunuri în incinta spațiului ocupat abuziv. Creanța este certă, deoarece rezultă dintr-un contract, este lichidă deoarece modalitatea de calcul a creanței s-a comunicat debitoarei și este exigibilă, deoarece data scadentă era în cinci zile de la emiterea facturii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, să se constate că intimata nu este în insolvență. Precizează că recurenta nu are o creanță certă, lichidă și exigibilă. Contractul în speță face parte dintr-un litigiu separat, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
Recurenta a interzis accesul intimatei în spațiul unde se află depozitate bunurile și nu a dorit să restituie aceste bunuri, chiar dată intimata a insistat pentru acest lucru. Intimata a refuzat în mod expres la plată factura emisă de recurentă deoarece această sumă este aleatorie care nu are nici o acoperire legală și în care nu se precizează modul de calcul al acesteia. De asemenea, prin înscrisurile depuse la dosar a demonstrat faptul că intimata deține lichidități în conturi atât la data depunerii cererii de chemare în judecată cât și la zi. În concluzie nu se pune problema insolvenței ci a unui refuz expres la plată a facturii emise de către recurentă. Culpa aparține recurentei care nu a dorit restituirea bunurilor. Arată că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.601/4.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a vii-a Comercială s-a admis contestația debitoarei - SRL și s-a respins ca neîntemeiată cererea introductivă formulată de reclamanta-creditoare - Noi SA, cererea având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare pentru o creanță în sumă de 41.669,39 lei.
În motivarea sentinței se reține că debitoarea a refuzat plata facturii invocată de creditoare în dovedirea creanței, motivul fiind lipsa unei baze legale de calcul sau a unui temei contractual.
Din extrasele de cont depuse la dosar de către debitoare a reieșit că aceasta are suficiente disponibilități bănești pentru acoperirea creanței creditoarei, astfel că fiind răsturnată prezumția de insolvență, a fost respinsă cererea de deschidere a procedurii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea care a solicitat ca în urma admiterii recursului și a modificării sentinței, să se admită cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.7 și 9.proc.civ. Recurenta susține în primul rând că hotărârea este nemotivată, iar în al doilea rând că pretențiile de depozitare și pază înscrise în factura neachitată de către debitoare au o natură contractuală și anume contractul de antrepriză și închiriere încheiat între cele două părți. Se învederează că sub pretextul unor continue amenajări, debitoarea a folosit în mod nelegal spațiul în interes propriu, respectiv a depozitat cu rea-credință diverse obiecte de mobilier și alte bunuri pe care în mod constant a refuzat să le ridice, motiv pentru care a fost emisă factura în valoare de 41.669,39 lei pentru contravaloare pază în perioada 1.12.2006 - 30.04.2008.
Recurenta mai arată că debitoarea a acceptat în mod tacit facturarea acestor servicii de depozitare și pază bunuri deoarece a refuzat să elibereze spațiul atunci când a fost somată, precum și din mențiunile procesului-verbal încheiat la data de 8.08.2005.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu motivarea că la data de 2.08.2005 creditoarea i-a interzis în mod abuziv accesul în spațiul închiriat și a refuzat în mod expres plata facturii care nu are nici o bază contractuală sau legală. Intimata a subliniat că nu se află în stare de insolvență. Au fost depuse la dosar extrase de cont ale debitoarei.
Analizând sentința atacată, Curtea constată recursul ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței, constată a fi neîntemeiată deoarece debitoarea a refuzat expres plata facturii invocate de recurenta-creditoare și totodată a răsturnat prezumția de insolvență prin extrasele de cont depuse la dosar și care atestă existența de lichidități suficiente pentru plata creanței.
Astfel, prin adresa nr.1151/26.05.2008 (17 ) debitoarea a comunicat recurentei-creditoare că refuză plata facturii emisă în data de 22.04.2008. La fila 51 din dosarul instanței de fond a fost depus extrasul de cont al debitoarei din data de 30.09.2008 care arată că aceasta deține în cont un sold disponibil în cuantum de 296.777,68 lei. Așadar, debitoarea a dovedit că deține suficiente lichidități pentru plata creanței față de recurenta-creditoare, ceea ce înseamnă că în mod corect a reținut prima instanță faptul că simpla neplată la scadență a datoriilor nu este o dovadă suficientă ci mai trebuie probată și incapacitatea de plată, respectiv lipsa lichidităților pentru admiterea unei cereri de declanșare a procedurii insolvenței.
În concluzie, în conformitate cu dispozițiile art.3 pct.1 din legea nr.85/2006 și art.312 alin.1 proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței nr.601/4.02.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - NOI SA, împotriva sentinței comerciale nr.601/04.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Cosmin Horia
I
Grefier,
Red.Jud. - 9.06.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Mioara Badea, Cosmin Horia