Spete dizolvare societate comerciala. Decizia 552/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 552
Ședința publică de la 09.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Mihăianu
JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean I -
JUDECĂTOR 3: Aurică Avram
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de către recurenta, împotriva sentinței comerciale nr. 12471/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul Oficiul Național al Registrului Comerțului.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că, prin Serviciul Registratură, recurenta a depus la dosar chitanța nr. -/18.03.2009, prin care a făcut proba achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit prin rezoluția de primire a dosarului, precum și un timbru judiciar de 0,15 lei, iar intimatul a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare.
Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, iar ambele părți au solicitat judecata cauzei și în eventualitatea lipsei lor de la dezbateri, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține, spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, la data de 26.09.2008, Oficiul Național al Registrului Comerțului a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună dizolvarea
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că societatea pârâtă nu a depus la. situațiile financiare aferente anilor 2004, 2005 și 2006.
În drept, s-au invocat prevederile art. 237 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.
Prin sentința comercială nr. 12471/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, cererea a fost admisă și s-a dispus dizolvarea
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că societatea pârâtă nu a depus la. situațiile financiare aferente anilor 2004, 2005 și 2006, astfel încât a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 237 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 31/1990, republicată, potrivit cărora, la cererea oricărei persoane interesate, precum și a, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății când aceasta nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, solicitând modificarea sa, în sensul respingerii cererii.
În motivare, recurenta a arătat că nu a avut activitate începând din anul 2004 și că a depus la. declarațiile privind lipsa de activitate.
Prin întâmpinare, intimatul a susținut că recurenta și-a îndeplinit obligația legală de depunere a situațiilor financiare aferente anilor 2004, 2005 și 2006, prin înregistrarea la. a cererilor nr. 75159, 75229 și 75185, toate din data de 18.02.2009.
Analizând actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 237 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 31/1990, republicată, la cererea oricărei persoane interesate, precum și a, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății când aceasta nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului.
Împrejurarea că societatea recurentă a înregistrat la. declarațiile referitoare la lipsa activității, aferente perioadei 2004-2008, nu o exonerează de obligația de efectuare a situațiilor financiare, deoarece, potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, societățile comerciale au obligația să întocmească situații financiare anuale, inclusiv în situația fuziunii, divizării sau încetării activității acestora, în condițiile legii.
Mai departe, art. 34 din aceeași lege stabilește obligația persoanelor juridice care organizează contabilitatea în partidă dublă, de a publica, potrivit prevederilor legale, situațiile financiare anuale.
Ordinul 917/28.06.2005 al Ministrului Finanțelor Publice definește, în art. 1 alin. 2, termenul publicare prin "depunerea documentelor prevăzute de lege la oficiul registrului comerțului și afișarea unor indicatori care au caracter public, în modalitatea prevăzută de această instituție, respectiv publicarea pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului a indicatorilor respectivi, sau eliberarea la cerere de copii certificate de pe situațiile financiare anuale complete, raportul administratorilor și raportul de audit/comisiei de cenzori".
Este adevărat că Ordinul menționat mai sus a fost abrogat prin Ordinul nr. 2374/12.12.2007 al Ministrului Economiei și Finanțelor, însă Curtea subliniază că art. V din Ordinul nr. 2374/12.12.2007 prevede că acesta se aplică începând cu exercițiul financiar 2007.
Cum sancțiunea dizolvării recurentei, aplicată prin sentința atacată, a fost dată în considerarea neîndeplinirii de către această societate a obligației de depunere la. a situațiilor financiare aferente anilor 2004, 2005 și 2006, reținând și că, așa cum s-a arătat mai sus, acestea trebuiau întocmite, chiar și în ipoteza încetării activității, Curtea constată că prevederile Ordinului nr. 917/2005 sunt aplicabile speței, iar publicarea situațiilor financiare trebuia efectuată prin depunerea lor la. așa încât, în condițiile neîndeplinirii acestei obligații, în mod legal prima instanță a făcut aplicarea art. 237 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.
În acest context, trebuie subliniat că recunoașterea intimatului, manifestată prin întâmpinare, nu se coroborează cu celelalte probe ce au fost administrate de către recurentă, de vreme ce cererile nr. 75159, 75229 și 75185, înregistrate la. la data de 18.02.2009 nu relevă depunerea situațiilor financiare aferente anilor 2004, 2005 și 2006, ci doar a declarațiilor privind lipsa de activitate, fapt care, așa cum s-a arătat mai sus, nu o exonerează pe recurentă de obligația depunerii situațiilor financiare.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că prima instanță a pronunțat o sentință legală și temeinică, a cărei confirmare se impune, motivele invocate de către recurentă nejustificând o casare sau o modificare a acesteia, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. 1.proc.civ. va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta, împotriva sentinței comerciale nr. 12471/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - I - - -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /2 ex./14.04.2009
Jud. fond -
Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:Cosmin MihăianuJudecători:Cosmin Mihăianu, Iulia Prelipcean, Aurică Avram
