Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2/
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta SC SRL împotriva încheierilor din 22.09.2008 și din 10.07.2008, pronunțate de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și intervenienții intimați, și, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pentru pârâta recurentă avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 08.01.2009, întâmpinare formulată de către reclamanții intimați, din care un exemplar se comunică reprezentantului recurentei.
Curtea lasă cauza la a doua strigare la sfârșitul ședinței de judecată, cauza fiind apelată la ora 12,00, pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâtei recurente să ia la cunoștință de conținutul întâmpinării comunicate.
La reapelarea cauzei s-a prezentat pentru pârâta recurentă avocat, Curtea constatând că reclamanții intimați, nu s-au prezentat în instanță la termenul de azi și nu au fost formulate alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei arată că își menține concluziile puse la termenul anterior de judecată, cu precizarea că acțiunea este formulată în baza Legii nr. 114/1996 și se referă strict la raporturile obligaționale dintre părți, motivarea fiind pe acțiune în revendicare, iar acțiunea în revendicare a fost formulată pe art. 480 Cod civil, astfel că sunt temeiuri juridice diferite și nu există legătură între cele 2 acțiuni. Arată că decizia depusă este identică cu prezenta cauză, că acțiunea în revendicare nu poate fi folosită ca mijloc juridic de apărare al dreptului său, că dreptul de a cere evacuarea nu poate influența raporturile obligaționale din acest dosar, în ceea ce privește drepturile locative. Arată că dosarul având ca obiect evacuare a avut termen în data de 09.01.2009 pentru evaluarea obiectului în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru, a competenței de soluționare a cauzei și a căilor de atac, iar abia apoi se va trece la administrarea probatoriului unde se va efectua o expertiză cu 10 obiective de stabilit, astfel că soluționarea acelei cauze va. Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea încheierilor recurate, respingerea cererii de suspendare și continuarea judecății, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea din 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins cererea de repunere pe rol a cauzei; a menținut măsura suspendării judecării cererii în evacuare până la soluționarea executorie a acțiunii în revendicare imobiliară și a respins cererea de sancționare a pârâtei SC SRL A cu amenda prevăzută de art. 1081, alin. 1, pct. 1 cod procedură civilă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că prin cererea formulată și înregistrată la data de 21.08.2008, pârâta SC SRL Aaf ormulat cerere de repunere pe rol a cauzei privind evacuarea sa din imobilul situat în mun. A,-, respectiv din pivnița aferentă apartamentului nr. 1, cerere formulată de reclamanții, și.
În motivarea scrisă a cererii pârâta a considerat că suspendarea s-a făcut în condiții de nelegalitate, procedura de citare fiind viciată cu pârâta.
În motivele expuse oral s-a solicitat continuarea judecății acțiunii în evacuare formulată de reclamanți împotriva sa, deoarece consideră că măsura suspendării nu este oportună câtă vreme a dovedit că deține spațiul din litigiu în temeiul unui titlu legal de proprietate, dobândit prin cumpărare. Apreciază că măsura suspendării, fiind o măsură facultativă, nu trebuie impusă de către instanță dacă părțile cer judecata și că acțiunea în revendicare nu face decât să prelungească în mod nejustificat acțiunea de față și nu are un rol atât de determinant față de acțiunea de față pentru a fi justificată suspendarea, dimpotrivă, consideră fără relevanță pentru această cauză judecata acțiunii în revendicare. Mai arată că, în situația în care situația juridică a imobilului pe care îl deține s-ar schimba, reclamanții au deschisă calea unei noi acțiuni în evacuare.
Tribunalul a constatat că reclamanții, în scris sau verbal au solicitat suspendarea judecății, în baza dispozițiilor art. 244, alin. 1, pct. 1 cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în revendicare, susținerile acestora fiind redate de asemenea, în preambul.
Analizând susținerile părților, prima instanță a constatat că acțiunea în evacuarea pârâtei promovată de reclamanți a fost disjunsă de soluționarea acțiunii în revendicare, pe baza considerentelor sentinței comerciale nr. 296/04.03.2008, pronunțată în acest dosar, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului cu privire la disjungere, declinare de competență și respingerea unor excepții.
Atât reclamanții, cât și pârâta pretind un drept de proprietate asupra pivniței în suprafață de 144 mp aferentă apartamentului nr. 1 din A,-, pivnița fiind în folosința pârâtei în acest moment.
Și reclamanții și pârâta au depus la dosar dovezi privind dreptul de proprietate, reclamanții pentru imobilul situat în mun. A,-, pârâta pentru imobilul situat în mun. A,-, cele două imobile fiind învecinate, pivnița aflându-se la subsolul celor două imobile.
În trecut, pivnița aferentă imobilului situat la nr. 6 avut destinație comercială fiind pivniță de vinuri, în prezent aici funcționând un restaurant care aparține pârâtei. Problema care a iscat conflictul vine din partea autorităților administrative, respectiv statul român prin fostul său administrator SC SA, firma care se ocupa de administrarea fondului locativ al statului și care a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu pârâta pentru întregul spațiu deținut, inclusiv pivnița din litigiu, ignorând un act adițional prin care reducea suprafața închiriată. Totuși, în fapt, pârâta folosește acest spațiu, fără ca din probele administrate deja în dosar să rezulte dacă folosește întreaga suprafață de 144.
Din acest motiv a fost pornită acțiunea în revendicare, întru-cât este necesar să se cunoască exact care este întinderea dreptului de proprietate pentru fiecare dintre părți.
Tribunalul Arada menționat faptul că, aparent, așa cum se prezintă spațiul în acest moment, nu se poate face nicio afirmație cu privire la deținerea nelegală a spațiului de către oricare dintre părțile litigiului.
Având în vedere că doar acțiunea în revendicare poate să lămurească aspectele mai sus menționate, instanța apreciază că este imposibil ca în acest moment să se pronunțe o soluție temeinică în cererea de evacuare a pârâtei din spațiul în litigiu, motiv pentru care, deși recunoaște caracterul facultativ al prevederilor art. 244, alin. 1, punctul 1 cod procedură civilă, apreciază că este imperios necesar să se cunoască soluția în acțiunea în revendicare și, în baza dispozițiilor legale mai sus citate, va dispune suspendarea judecății, până la soluționarea acestei acțiuni având ca obiect revendicarea imobiliară.
În privința celorlalte critici ale pârâtei, instanța de fond a constatat că soluționarea propunerii de suspendare a judecății a fost făcută în condiții de legalitate, la fila 74 din dosar existând dovada îndeplinirii procedurii de citare cu pârâta, agentul procedural G afișând citația pe ușa principală a desiului, deoarece nu a găsit acolo nici-o persoană căreia sa-i înmâneze citația, fiind astfel îndeplinite cerințele art. 921 cod procedură civilă, lipsa de comunicare dintre client și avocatul său nefiind imputabilă instanței.
Prin încheierea din 10.07.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada suspendat judecarea cererii în evacuare până la soluționarea executorie a acțiunii în revendicare imobiliară, reținând că nu este soluționată acțiunea în revendicare imobiliară privind imobilul în litigiu și apreciind că cererea în evacuare nu se poate soluționa până în momentul în care se cunoaște cu exactitate întinderea dreptului de proprietate al fiecăreia din părțile în litigiu.
Împotriva acestor încheieri a declarat recurs pârâta SC SRL A, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând casarea acestor încheieri numai cu privire la măsura suspendării și trimiterea dosarului la Tribunalul Arad pentru continuarea judecății în acțiunea de evacuare.
În motivarea recursului, s-a arătat că la 02.04.2008 a formulat recurs împotriva măsuri suspendării judecății acțiunii de evacuare dispuse prin sentința civilă nr. 296/04.03.2008, iar Curtea de Apel Timișoaraa admis recursul său prin decizia nr. 441/22.05.2008, în baza primului motiv ce a constat în luarea măsurii suspendării din oficiu, fără să fi fost pusă în discuția părților.
În rejudecare, prin cele 2 încheieri, Tribunalul Arada dispus din nou, în baza art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, suspendarea judecății acțiunii de evacuare, apreciind că "este imperios necesar să se cunoască soluția în acțiunea în revendicare" pentru a se pronunța o soluție temeinică în cererea de evacuare.
Pârâta recurentă a invocat prevederile art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, menționând că acțiunea în evacuare este specifică raporturilor juridice de locațiune, ce sunt raporturi de obligații, care au ca efect transmiterea unui bun pe un timp determinat în schimbul plății unei sume de bani. Arată că între reclamanți și pârâtă nu au existat și nu există raporturi de obligații derivate din locațiune, acest fapt explicând de ce motivarea acțiunii în evacuare se face pentru o acțiune în revendicare, în sensul că reclamanții sunt proprietarii imobilului, iar pârâta îl ocupă fără nici un titlu.
Recurenta consideră că reclamanții își pot apăra pretinsul drept de proprietate exclusiv pe calea acțiunii în revendicare, acțiune care dacă s-ar admite ar duce la predarea posesiei bunului, fiind o acțiune reală, considerând că între cele 2 acțiuni, de evacuare și în revendicare, nu există interdependență și determinare.
Se mai arată că într-un caz similar, soluționat prin decizia nr. 2102/17.03.2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "dreptul de proprietate nu poate fi apărat decât pe calea acțiunii în revendicare, nicidecum pe calea acțiunii în evacuare". Se arată că acțiunea în evacuare se află pe rolul instanței din 30.11.2006 și este în stare de judecată, iar acțiunea în revendicare încă nu a ajuns la Tribunalul Arad. De asemenea, consideră că măsura suspendării nu are suport legal în art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă.
Reclamanții intimați, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, nefondat si nelegal, cu menținerea încheierilor pronunțate de prima instanța, privind suspendarea soluționării cererii de evacuare pana la soluționarea acțiunii in revendicare.
În motivare s-a arătat că pârâta critica atât considerentele încheierii din data de 10 iulie 2008, cât si cele cuprinse in încheierea din 22 septembrie 2008, prin care s-a dispus suspendarea judecații acțiunii de evacuare pana la soluționarea acțiunii in revendicare; că în speță criticile aduse sânt fără suport legal, deoarece, în mod corect, obiectiv si pertinent prima instanța a considerat ca s-a pornit acțiunea in revendicare pentru a se putea cunoaște care este titularul dreptului de proprietate si care este întinderea acestui drept de proprietate pentru fiecare parte din proces, cu atât mai mult cu cât in discuție sunt imobile diferite, unul situat in A- si unul situat la nr. 6, unde de altfel se afla restaurantul părții adverse.
Pe de alta parte, atât timp cât toate părțile implicate in proces - inclusiv A - doresc câte o soluție temeinica si legala - in acțiunea in revendicare si in cea de evacuare, - atât timp cit doar acțiunea in revendicare poate sa lămurească aspectele complexe rezultate din speța in cauza, este absolut necesar sa fie cunoscuta soluția pronunțata in acțiunea in revendicare, urmând ca ulterior sa fie soluționata si evacuarea.
Intimații reclamanți arată că în momentul promovării acțiunii inițiale de evacuare nu au cunoscut aspectele complexe ale spetei, acestea rezultând doar ulterior pe parcursul desfășurării procesului in prima instanța la Tribunalul Arad - secția comerciala, odată cu depunerea unor seturi de înscrisuri si administrarea unor probe. Arată că nu înțelege motivele părții adverse, cu privire la opoziția față de suspendarea soluționării acțiunii de evacuare pana la soluționarea celei in revendicare, întrucât si aceasta dorește clarificarea stării de fapt si totodată pronunțarea unei sentințe obiective, în concordanța cu situația reala din speța de fata, știut fiind ca aceasta pretinde existenta unui drept de proprietate asupra imobilului situat pe-, reprezentând pivnița de vinuri - transformata ulterior intr-o anexa a restaurantului sau. Ori, toate acestea nu se pot realiza decât după soluționarea acțiunii in revendicare, in care se va stabili cu exactitate care este întinderea dreptului de proprietate pentru fiecare parte implicata in proces. Doar ulterior se poate pune in discuție evacuarea uzurpatorului.
Se mai arată că acțiunea in revendicare se afla pe rolul Judecătoriei Arad, dispunându-se efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, expertul convocând părțile din proces pentru data de 09.01.2009.
Examinând recursul declarat de pârâtă prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 304/1 pr. civ. Curtea va constata că acesta este nefondat, prima instanță pronunțând hotărâri temeinice și legale, conforme cu probele de la dosar.
Potrivit art. 244 pct. 1. pr. civ. instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, iar conform art. 244/1 pr. civ. "asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs.
Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului".
Tribunalul Arada suspendat judecarea cererii în evacuare a pârâtei din prezenta cauză până la soluționarea acțiunii în revendicare imobiliară formulată de reclamanți, reținând că cererea în evacuare nu se poate soluționa până în momentul în care se cunoaște cu exactitate întinderea dreptului de proprietate al fiecăreia din părțile în litigiu.
Soluția de suspendare a judecării procesului este corectă, având în vedere faptul că, până nu se stabilește cu exactitate cine este proprietarul spațiului în litigiu, nu se poate discuta evacuarea pârâtei din acest spațiu. În acest sens, atât reclamanții, cât și pârâta pretind un drept de proprietate asupra pivniței în suprafață de 144 mp aferentă apartamentului nr. 1 din A,-, pivnița fiind în folosința pârâtei în acest moment.
Dealtfel, pârâta recurentă nu este nici prejudiciată prin încheierile recurate în prezenta cauză, având în vedere că a rămas în continuare să folosească spațiul în litigiu, astfel că stabilirea drepturilor părților asupra spațiului în litigiu într-o altă cauză, având ca obiect acțiune în revendicare imobiliară, este de natură să ducă la soluționarea corectă a raporturilor juridice deduse judecății în prezenta cauză.
Așa fiind, întrucât nu există motive de modificare sau casare a sentinței recurate, în baza art. 312. pr. civ. Curtea va respinge recursul declarat de pârâtă împotriva celor două încheieri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SRL A împotriva încheierilor din 22.09.2008 și 10.07.2008, pronunțate de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./23.01.2009
Dact./23.01.2009/2 ex.
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta