Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 1374/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1374/R-COM
Ședința publică din 16 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
JUDECĂTOR 2: Andreea Tabacu
JUDECĂTOR 3: Constantina Duțescu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței nr. 1474 din 16noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercialăși de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți CEC BANK SA, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, cu sediul în B,-, sector 3 și - SRL, cu sediul în Râmnicu V, - B.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru recurenta-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, potrivit chitanței nr.- din 14.12.2009 (fila 12 din dosar) și timbrul judiciar în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, prin serviciul registratură, la data de 15.12.2009 s-a depus dovada achitării taxei de timbru de către recurenta-reclamantă.
Apărătorul recurentei-reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra sa.
Apărătorul recurentei-reclamante, având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate iar pe fond admiterea cererii de ordonanță președențială. Consideră că instanța de fond era îndreptățită a considera că în speță sunt întrunite în mod cumulativ condițiile cerute de art. 581 cod.pr.civ. Există la dosar facturi cu minus, deci suma nu este imputabilă societății pe care o reprezintă.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
La data de 28.10.2009, reclamanta - "" SRL Rm. Vac hemat în judecată pe pârâtele "CEC BANK" SA, Banca Națională a României și - " " SRL, pentru ca, pe cale de ordonanță președințială, să se dispună suspendarea măsurii înscrierii în Fișierul Național al Biletelor la Ordin () a incidentului de plăți, produs cu biletul la ordin 3AH, nr.-, introdus la plată de pârâta societate, la data de 22.10.2009, până la soluționarea acțiunii de fond, având ca obiect anularea actului, ce face obiectul dosarului nr-.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta susține că, a convenit cu pârâta " " SRL să-i livreze mărfuri, iar cu titlu de garanție, i-a predat biletul la ordin ce face obiectul dosarului; marfa nu a corespuns cerințelor sale; pârâta a ștornat facturile de livrare și cu toate acestea, a introdus la plată, cu rea-credință biletul la ordin, pe care îl completase cu suma de 8325 lei și cum, lipsea disponibilul din contul său, de la "CEC BANK", a fost refuzată plata și s-a dispus, înscrierea incidentului bancar în
Subliniază că măsura, îi provoacă pagube ireparabile, câtă vreme a fost de bună-credință și nu-i datorează pârâtei nici o plată.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că, nu a ștornat facturile, ci le-a evidențiat în contabilitate, cu suma înscrisă în biletul la ordin pe care ulterior, l-a utilizat cu bună-credință.
Prin Sentința nr.1474/16.11.2009, Tribunalul Vâlceaa respins cererea formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî în această modalitate, în considerente, a reținut următoarele:
Din probele administrate, tribunalul a constatat că reclamanta nu contestă regularitatea formală a biletului la ordin și nici faptul lipsei disponibilului în momentul prezentării la plată.
Potrivit art. 2 din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR, constituie incident de plată major, incidentul determinat de faptul că, biletul la ordin a fost refuzat din lipsă parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen.
Potrivit art. 13 din același act normativ, în cazul în care o persoană declarantă - bancă, în calitate de bancă trasă, a trasului sau a subscriitorului, a decis refuzul la plată al cecului, cambiei sau biletului la ordin, aceasta are obligația ca, cel târziu în ziua bancară următoare zilei refuzului, să transmită la Centrala Incidentelor de Plăți o cerere de înscriere a refuzului bancar.
În speță, constatând regularitatea formală a biletului la ordin, adică faptul că, titlul de credit, conține toate datele prevăzute de Legea nr. 58/1934, specifice biletului la ordin, precum și lipsa disponibilului în cont, banca era obligată să transmită cererea de înregistrare a refuzului de plată.
Datorită caracterului formal complet și autonom al obligației cambiale, adică faptul că, datoria se naște chiar din titlu, desprinsă de raportul fundamental care i-a dat naștere, banca nu este ținută să verifice raportul fundamental dintre părți înainte de raportarea incidentului de plată, acest aspect depășind limitele procedurii înscrierii incidentului.
Față de aceste considerente de fapt, tribunalul a constatat că aparența de drept concretizată în regularitatea formală a operațiunilor de raportare a incidentului de plată, relevă faptul că, banca a respectat dispozițiile actului normativ susmenționat care obligă la raportarea acestor incidente.
Este adevărat că înscrierea incidentului, provoacă prejudicii reclamantei, însă acest aspect, nu este suficient pentru admiterea unei ordonanțe președințiale, dacă nu se dovedește, cel puțin în aparență, culpa pârâtei în producerea prejudiciului.
Împotriva acestei soluții, reclamanta a formulat recurs în termen legal, invocând critici de nelegalitate, încadrabile în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
- instanța de fond, nu a avut în vedere faptul că, în realitate "- " " SRL, nu deține nici un fel de creanță împotriva sa.
- " " SRL, nu și-a executat obligația de livrare a mărfurilor, în conformitate cu ceea ce a comandat, fiind emise facturile nr.-, - și - pentru mărfuri ce nu au corespuns cerințelor și pe care intimata le-a ștornat.
Biletul la ordin, s-a introdus la plată cu rea-credință, sumele nefiind datorate, întrucât marfa se află în continuare pe rafturile intimatei. Biletul la ordin, nu a fost completat de emitent, ci de intimată, fără acoperire legală, reținându-se astfel, în mod greșit situația, de către instanța de fond.
- instanța de fond, nu a analizat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.581 Cod procedură civilă.
Măsura de suspendare a înscrierii incidentului de plată, se impune, întrucât ar suferi un prejudiciu de imagine nedrept, în privința raporturilor cu alte bănci.
Vremelnicia măsurii, a fost argumentată, prin aceea că, înscrierea incidentului de plată, datează o perioadă de un an și chiar mai mare, având menirea să creeze suspiciuni, oricui va consulta baza de date a din cadrul BNR.
Cu privire la pagubele iminente, recurenta a subliniat că, incidența de plată, săvârșită cu rea-credință, o determină să găsească noi garanții imobiliare sau mobiliare, pentru a garanta creditele existente, întrucât biletele la ordin existente, nu mai sunt valabile, fapt care ar presupune pierderi materiale, care în cele din urmă, ar conduce la închiderea activității societății.
Din analiza acestor critici, prin raportare, la probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul, ca fiind nefondat, după cum se va explicita în considerentele ce vor urma.
Astfel, din înscrisurile atașate cauzei, recurenta nu a demonstrat că nu datorează pârâtei sume de bani și că aceasta, a ștornat în integralitate facturile (12 și 14).
De asemenea, trebuia să clarifice raporturile contractuale cu pârâta și de asemenea, regimul de utilizare al biletului la ordin, pe bază de convenție sau să asigure necesarul de plată.
Nu se poate stabili culpa pârâtei, pentru utilizarea biletului la ordin, în condițiile livrării mărfii și nici a băncii care a respectat legea, în momentul constatării, lipsei de disponibil. Recurenta, nu a probat că nu-i datorează pârâtei sume de bani și datorită acestui fapt, nu poate imputa nimănui pierderile sale materiale, prejudiciul de imagine, etc.
Înlăturarea acestor neplăceri, poate interveni, după realizarea plății sau clarificarea relațiilor comerciale prin bună-învoială sau pe cale judecătorească.
Cât privește imposibilitatea utilizării altor bilete la ordin, în raport de alți parteneri comerciali, aceasta nu se justifică, deoarece, măsura din cauză are caracter particular, nu are efect de extindere. Instanța de fond nu putea să analizeze condițiile prevăzute de art.581 Cod procedură civilă, în condițiile în care, recurenta nu și-a probat lipsa culpei sale.
În raport de cele menționate, se poate constata că, instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva Sentinței nr. 1474 din 16 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți CEC BANK SA, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, cu sediul în B,-, sector 3 și - SRL, cu sediul în Râmnicu V, -
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red.
/6 ex/21.12.2009
Jud. fond
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Andreea Tabacu, Constantina Duțescu
