Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 222/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 222

Ședința publică de la 9 februarie 2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mioara Badea

JUDECĂTOR 2: Liliana Crîngașu

JUDECĂTOR 3: Aurică Avram

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul împotriva sentinței comerciale nr.13384/ 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în contradictoriu cu intimata SC FINANCIAR MUNTENIA SA.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul prin avocat cu delegația de substituire, și intimata prin avocat și cu împuternicirea avocațială nr.- /2009.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Părțile prin apărători având cuvântul învederează că nu mai au cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Recurentul prin avocat solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială. Apreciază că hotărârea primei instanțe este nelegală întrucât s-au îndeplinit cele trei condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale respectiv, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, conform art.581 pr.civ. ceea ce justifică măsura suspendării. Cheltuielile de judecată le va solicita pe calea unei acțiuni separate.

Intimata prin avocat solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Susține că nu este îndeplinită condiția urgenței, care este o condiție esențială pentru admisibilitatea ordonanței președințiale, motiv pentru care nu sunt aplicabile dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. De asemenea nu se poate vorbi de un prejudiciu iminent care nu mai putea fi reparat, întrucât recurentul trebuia să solicite suspendarea executării Hot.AGEA, imediat după adoptarea acesteia și nu la data publicării în Mai susține că nu este îndeplinită nici condiția aparenței votului, legea societăților comerciale instituie posibilitatea acordării unor drepturi de vot plurale. Solicită cheltuieli de judecată și depune concluzii scrise și doctrină raportat la aparența dreptului de vot.

CURTEA

Asupra cererii de recurs de față,

Deliberând constată că, prin sentința comercială nr.13384/19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC FINANCIAR MUNTENIA SA B ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență că, nu s-a probat condiția urgenței și a eventualului prejudiciu pe care reclamantul l-ar fi suferit, respectiv, aparența dreptului în favoarea reclamantului.

Împotriva sentinței precitate a formulat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și admiterea cererii de ordonanță președințială cum a fost formulată.

După o scurtă prezentare a situației de fapt, se dezvoltă motivele de recurs cu trimitere la incidența în speță și a dispozițiilor art.304/1 pr.civ.

De asemenea recurentul consideră hotărârea nelegală sub aspectul aprecierii de către prima instanță ca fiind neîndeplinite cele trei condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale. În concret, recurentul consideră că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motivul de recurs fiind prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.

Se apreciază că în cauză, au fost întrunite condițiile prev. de art.581 pr.civ, ceea ce justifică măsura suspendării.

În privința urgenței - iminența prejudiciului patrimoniului, recurentul în esență susține că, urmare modificării art.6.2 din actul constitutiv prin Hot. AGEA în discuție s-a dublat ponderea votului acționarilor care au calitatea de salariați, administratori și directori, în raport cu ceilalți acționari, recurentul fiind astfel prejudiciat sub aspectul dreptului de vot întrucât, voința sa nu va avea aceeași valoare în cadrul Generale care preced, afectând valoarea în sine a acțiunilor emise inițial în aceleași condiții, în situația în care această pondere nu reflectă în mod fidel participarea la capitalul social al societății.

Recurentul invocă iminența prejudiciului său sub aspectul beneficiilor financiare conferite de acțiunile deținute întrucât de bunul mers al societății depinde valoarea eventualelor dividende aferente acțiunilor deținute iar, voința sa a fost afectată în privința acestor aspecte, fiindu-i redusă la J ponderea voinței sale.

În fine, chiar dacă între timp s-au produs unele efecte ale respectivei hotărâri, nu este de natură să conducă la concluzia că nu este îndeplinită condiția urgenței. Oricum Hot.AGEA din 9.12.2008 a fost publicată în Monitorul Oficial în aprilie 2009.

Și participarea recurentului la AGA ulterioară nu presupune că nu mai poate solicita suspendarea efectelor respectivei hotărâri și prin urmare încetarea stării ce îl prejudiciază pe acesta cu fiecare AGA. Ba chiar prin aceste participări și demersuri întreprinse recurentul a încercat remedierea efectelor modificării art.6.2 din actul constitutiv dar, propunerea de a se reveni la forma inițială a art.6.2 precitat de pe ordinea de zi din 08.10.2009 s-a respins de acționarii majoritari în condițiile modificării art.6.2 sus-arătat.

Și în ipoteza admiterii acțiunii în anulare a Hot.AGA, interesele acționarilor vor fi afectate iremediabil.

În privința neprejudecării fondului-aparența dreptului, recurentul susține că i-ar fi favorabil întrucât s-au încălcat norme legale imperative care reglementează principiul egalității titlurilor și a proporționalității dreptului de vot cu numărul de acțiuni deținute.

În concret, se face trimitere la prevederile art.95, 96, 101 alin.2 din Legea 31/1990 republicată și modificată care nu prevăd posibilitatea votului multiplu.

În privința vremelniciei, recurentul arată că a solicitat suspendarea executării Hotărârii AGEA din 09.12.2008 până la soluționarea irevocabilă a cererii privind constatarea nulității parțiale a hotărârii în discuție.

Ca probe s-au propus înscrisuri.

În drept se invocă dispozițiile art.133 din Legea 31/1990 rap. la art.304 pct.9 și 304/1 pr.civ. art.582 pr.civ.

Ulterior, recurentul a precizat motivele de recurs în raport de comunicarea sentinței recurate.

De fapt, recurentul se limitează la formularea unor critici în privința urgenței - iminența prejudiciului patrimoniului și a neprejudecării fondului - aparența dreptului fără a mai relua și condiția vremelniciei.

Altfel, criticile formulate doar pe cele două puncte precitate, vizează aspecte expuse și în motivele de recurs inițiale.

În plus, recurentul adaptează aceste critici în raport de reținerile instanței de fond.

În acest context, recurentul arată că un acționar majoritar poate cere suspendarea unei AGEA care îl prejudiciază și că, îndeplinirea condiției urgenței, respectiv iminența prejudiciului trebuia analizată în raport de dreptul care se pretinde a fi prejudiciat, respectiv, dreptul său de vot conferit de cele 1073 acțiuni, relevant fiind dacă acel drept poate fi sau nu exercitat în mod corespunzător, este sau nu încălcat.

În fine indiferent de faptul dacă deciziile luate în cadrul AGA au sau nu efect pozitiv asupra societății, relevant este faptul că la luarea acestora s-a nesocotit dreptul de vot al recurentului.

Recurentul susține că prin încercările de remediere a situației survenite nu a rămas în pasivitate și că în urma eșecului acestora a formulat acțiune în Justiție.

Cererea a fost timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și cu 0,15 lei timbru judiciar.

Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului apreciind că nu a fost îndeplinită condiția urgenței și nu există aparența dreptului în favoarea recurentului și deci nu sunt incidente în speță disp. art.304 pct.9 pr.civ.

După o scurtă prezentare a situației de fapt, intimata expune argumentele de drept pentru care nu sunt îndeplinite condițiile privind urgența și eventualul prejudiciu provocat recurentului.

Se susține că recurentul a formulat cererea de față după 9 luni și 12 zile de la adoptarea AGA din 9.12.2008 și după 5 luni de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial la 31.12.2008. Deci nu ar exista nici urgență și nici prejudiciu. În fine, recurentul nu a arătat în ce constau prejudiciile aduse în mod iremediabil prin Hotărârea AGEA din 09.12.2008 rezumându-se la afirmații de ordin general. Altfel la 9.12.2008, recurentul a exprimat un vot "pentru" în privința majorității punctelor de pe ordinea de zi, fiind deci de acord cu aceasta, nefiind în nici un fel prejudiciat.

În fine, votul multiplu ar rezulta din prev. art.101 alin.1 din Legea 31/1990.

Intimata a depus concluzii scrise și note de ședință privind cheltuielile de judecată cu dovezile anexate.

Recurenta a depus copie - extras după lucrarea "Societățile comerciale pe acțiuni" autor.

Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză Curtea reține că recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos.

La data de 9.12.2008 s-a adoptat Hotărârea AGEA SC FINANCIAR Muntenia SA (vezi filele 37 și următoarele din dosarul de fond).

Această hotărâre a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a nr.1984/6.IV.2009 (vezi fila 35 și urm. dosar fond).

Printre cele hotărâte în ședința AGEA din 9.12.2008 a fost și modificarea punctului 6.2 din actul constitutiv, atribuind dreptul la 2 voturi pentru fiecare acțiune deținută salariaților, administratorilor sau directorilor și un drept de vot pentru fiecare acțiune deținută persoanelor care nu sunt salariați ai SA sau la una la care aceasta este salariat majoritar.

Ulterior acestei adunări (AGEA), s-au mai ținut și altele. Dacă la AGEA din 8/9.12.2010 recurentul nu a participat la celelalte adunări ulterioare după cum relevă probele a luat parte.

Recurentul nu a atacat hotărârea AGEA din 9.12.2010 după publicarea acesteia în Monitorul Oficial la 6.04.2009, procedând la promovarea acțiunii în justiție de-abia la 21.09.2009, când a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a hotărârii AGEA din 09.12.2008 și la 12.11.2009 când, pe cale de ordonanță președințială s-a solicitat suspendarea executării efectelor Hotărârii AGEA SC Financiar Muntenia SA din 9.12.2008.

Este adevărat că legea permite ca odată cu intentarea acțiunii în anulare să se poată solicita pe cale de ordonanță președințială suspendarea executării hotărârii atacate dar, în speță nu s-a intentat acțiune în anulare solicitându-se constatarea nulității absolute parțiale a hotărârii AGEA din 9.12.2010, situație în care dreptul la acțiune este imprescriptibil.

Din această perspectivă condiția urgenței este imposibil de îndeplinit.

Practic legiuitorul a avut în vedere suspendarea executării efectelor hotărârii atacate pe cale de ordonanță președințială pentru cazul intentării acțiunii în anulare întrucât, o atare acțiune trebuie intentată în termen de 15 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Ori, în atare situație pot fi îndeplinite condițiile prev. de ordonanța președințială printre care și urgența.

În fine, dincolo de acest aspect rezultat din dispozițiile art.132 alin.2 și 133 alin.1 din Legea nr.31/1990 republicată și modificată Curtea reține că probele nu relevă urgența măsurii raportată la momentul promovării cererii de ordonanță președințială.

În concret, nu s-a probat că prin modificarea art.6.2 din actul constitutiv al SC SA dreptul reclamantului de vot s-a redus față de același drept avut anterior modificării în așa fel încât se află într-o poziție minoritară diferită în sens negativ de cea avută până la modificarea art.6.2 și că poziția sa inițială nu ar fi permis acționarilor majoritari să hotărască așa cum li s-a creat posibilitatea după modificarea art.6.2.

Curtea apreciază că, recurentul oricum avea o poziție minoritară. Cât despre analiza faptului că dreptul conferit de cele 1073 de acțiuni poate fi sau nu exercitat în mod corespunzător de recurent este sau nu încălcat, este o chestiune rezervată analizei instanței de fond.

În privința prejudiciului recurentul emite ipoteze dar nu probează în concret ce prejudiciu i s-a adus în mod efectiv sau i s-ar aduce. Așa cum bine a reținut instanța de fond, acest prejudiciu este cel mult unul eventual dar, numai prin analiza fondului cauzei se va putea aprecia asupra acestuia.

Împrejurarea că recurentul nu a atacat hotărârea în litigiu în termenul prevăzut pentru acțiunea în anulare, nu înseamnă că a stat în pasivitate ci, doar în temeiul principiului disponibilității a ales momentul când să formuleze acțiune în justiție și în ce temei legal respectiv, art.132 alin.3 din Legea 31/1990.

În privința neprejudecării fondului Curtea reține doar că, față de prevederile art.101 alin.1 din Legea 31/1990 republicată și modificată aparența de drept nu operează în favoarea recurentului. Analiza că incidența disp. art.101 alin.1 din Legea 31/1990 este sau nu legală rămâne rezervată aprecierii instanței de fond.

Cât despre celelalte dispoziții legale invocate de recurentă nu sunt incidente în speță și analiza lor ar fi de prisos.

Pentru aceste considerente de fapt și de drept Curtea va confirma soluția instanței de fond și în temeiul art.312 (1) pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.

În privința cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat solicitat de intimată, Curtea văzând art.274 pr.civ. și constatând că suma de -,2 RON este nepotrivit de mare, litigiul fiind neevaluabil și presupunând doar două termene, la termenul din 12.01.2010 intimata depunând întâmpinare iar la termenul din 9.02.2010 cauza soluționându-se, se va micșora onorariul de avocat la suma de 50.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul împotriva sentinței comerciale nr.13384/ 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata SC FINANCIAR MUNTENIA SA.

Obligă recurentul către intimată la plata sumei de 50.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 09.02.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Jud.dr.

GREFIER,

Red.Jud.dr. - 15.02.2010

Tehnored. - 16.02.2010

2 ex.

Fond - Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte:

Președinte:Mioara Badea
Judecători:Mioara Badea, Liliana Crîngașu, Aurică Avram

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 222/2010. Curtea de Apel Bucuresti