Spete pretentii comerciale. Decizia 1564/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1564/2008
Ședința publică din 27 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța Președintele secției
JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
-
GREFIER: -
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamanta - - B, împotriva Sentinței civile nr. 491 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată - INTERNAȚIONAL SRL Z, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul pârâtei intimate - Internațional SRL Z, avocat de la Baroul Cluj, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru - fila 10 din dosar și timbre judiciare în valoare de 5 lei - fila 3 din dosar, precum și că prin însuși memoriul cuprinzând motivele de recurs s-a solicitat, în temeiul art. 242.pr.civ. judecarea cauzei și în lipsă.
Se constată că recursul este formulat și motivat în cadrul termenului procedural, precum și că a fost comunicat cu intimata.
La data de 25 iunie 2008 pârâta - Internațional SRL Zaî nregistrat la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și, totodată, judecarea cauzei în lipsă.
Declară reprezentantul intimatei că nu are cereri sau probe.
Curtea, găsind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul cu privire la recursul formulat.
Reprezentantul pârâtei intimate - Internațional SRL Z solicită respingerea recursului ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea în totalitate a sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă, pe care le susține, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.491 din 6 martie 2008 pronunțată în dosarul nr-, a fost respinsă ca fiind prescrisă acțiunea reclamantei împotriva pârâtei Internațional SRL privind obligarea pârâtei la plata sumei de 240.223 lei reprezentând despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art.3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, termenul de prescripție este de 3 ani și că în conformitate cu art. 7 din același act normativ, termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
Tribunalul a reținut că dreptul la acțiune s-a născut în patrimoniul societății reclamante în cursul anului 1996, astfel că dreptul material la acțiune este prescris deoarece acțiunea a fost depusă la registratura instanței la data de 16 ianuarie 2008 termenul de prescripție fiind în mod evident depășit.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivare, recurenta a arătat că acă excepția prescripției dreptului la acțiune, deși ridicată din oficiu de către instanță, era pusă în discuția părților, nu se ajungea la soluția criticată.
Consideră recurenta că procedând la ridicarea din oficiu a excepției și la soluționarea ei în aceeași ședință, în lipsa reclamantei, a fost pusă în imposibilitatea de a se apăra.
Mai arată că actele existente la dosarul cauzei impun a se avea în vedere nu numai cele două texte legale pe care și-a întemeiat instanța sentința, ci și prevederile art. 8 din același act normativ, în conformitate cucare prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite printr-o faptă ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Iar în speță cuantumul pagubei s-a aflat din Nota întocmită la data de 21 martie 2001, ca urmare a controlului efectuat în actele contabile ale Internațional de către Direcția Controlului Financiar Fiscal Z, acte la care nu puteau avea acces.
Ulterior, datele rezultate din acest control, au fost preluate în Rechizitoriul din 17 decembrie 2001, filele 10 și 11, paguba totalizând 216.480.775 lei, care prin actualizare la acea dată, s-a apreciat că depășește 2 miliarde lei.
Având în vedere că în cauză a existat o cercetare penală, inclusiv judecătorească, după care iarăși Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJa continuat urmărirea penală, până la finalizarea prin Ordonanța din 02.02.2006, cursul prescripției început la 21.03.2001,afost întrerupt în acest interval de timp. De la data de 02.02.2006aînceput să-curgă un nou termen de prescripție, care a fost întrerupt cu acțiunea ce face obiectul procesului de față.
Prin întâmpinarea formulată pârâta Internațional SRL a solicitat respingerea recursului și menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond.
În motivare s-a susținut, în esență, temeinicia și legalitatea hotărârii atacate.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Cu privire la criticile încălcării dreptului la apărare, Curtea reține că instanța de fond nu avea nici o obligație în sensul informării recurentei reclamante despre excepția ridicată din oficiu, deoarece excepția a fost pusă în discuție, reclamanta lipsind de la ședința publică de judecată.
Art. 3 din Decretul nr. 167/1958 prevede că termenul de prescripție este de 3 ani și începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune (art. 7 din același act normativ).
În mod corect a reținut prima instanță că dreptul la acțiune s-a născut în patrimoniul societății reclamante în cursul anului 1996, astfel încât dreptul material la acțiune este prescris deoarece acțiunea a fost introdusă în 2008.
Apărarea recurentei potrivit căreia în cauză a existat o cercetare penală, inclusiv judecătorească, după care iarăși Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJa continuat urmărirea penală, până la finalizarea prin Ordonanța din 02.02.2006, împrejurări care ar fi întrerupt cursul prescripției început la 21.03.2001, și că de la data de 02.02.2006 început să-curgă un nou termen de prescripție, nu poate fi primită deoarece o astfel de cauză de întrerupere nu este prevăzută de lege, iar un reclamant diligent putea introduce acțiunea cu toate că exista o cercetare penală. Prin urmare, termenul de prescripție început la 21.03.2001, după chiar susținerile reclamantei recurente, a fost depășit.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1. pr. civ. Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta - - împotriva Sentinței civile nr. 491 din 6 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
- - - - - pt. -
în semnează
VICEPREȘEDINTELE
CURȚII DE APEL,
GREFIER
Pt.
în semenază PRIM GREFIER,
Red.
Dact./2 EX./02.07.2008.
jud.fond:
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
