Spete pretentii comerciale. Decizia 165/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.165
Ședința publică din data de 16 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTOR 2: Tănăsică Elena
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de pârâta COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR -, cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței nr. 489 din data de 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta- -C, cu sediul în C,-, județ D și chemata în garanție - -, cu sediul în B, sector 1,-.
Apelul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 400,00 lei, conform chitanței fiscale nr.-/26.05.2008 și timbru judiciar în valoare totală de 2 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanta-pârâtă - de Transport Feroviar - P, reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, conform împuterniciri avocațiale depusă la dosar, intimata-reclamantă - - C reprezentată de avocat din cadrul Baroului D, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2008 depusă la fila 25 dosar și intimata chemată în garanție - - reprezentată de consilier juridic potrivit delegației de reprezentare depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei - - B, după care:
Consilier juridic pentru intimata-chemată în garanție solicită rectificarea încheierii de ședință din data de 2 septembrie 2008, în sensul că întâmpinarea depusă de partea pe care o reprezintă a fost depusă la acel termen, declară că alte cereri nu mai are de formulat, solicitând cuvântul în dezbaterea apelului.
Curtea rectifică încheierea din 2 septembrie 2008, în sensul că la acea dată a depus întâmpinare intimata-chemată în garanție - - B și acordă cuvântul părților.
Avocat solicită instanței completarea probatoriilor cu un supliment de interogatoriu intimatei-reclamante - - și interogatoriu pentru intimata-chemată în garanție - - B, precum și o expertiză tehnică de specialitate care să aibă ca obiectiv aprecierea asupra stării tehnice a locomotivelor din momentul semnării contractului dintre apelantă și chemata în garanție și până în prezent, întrucât expertiza efectuată în cauză nu a lămurit situația de fapt, instanța de fond apreciind în considerente și dispozitiv că prejudiciul reprezintă daune interese. Depune note scrise la dosar privind completarea și refacerea probatoriilor.
Avocat pentru intimata-reclamantă solicită respingerea cererii privind completarea probatoriului, în dosar fiind toate actele doveditoare pe baza cărora instanța de fond a pronunțat în mod corect hotărârea ce este atacată.
Consilier juridic pentru intimata chemată în garanție solicită respingerea cererii de completare a probatoriilor, nefiind utile și pertinente cauzei.
Curtea urmează să se pronunțe asupra probatoriilor solicitate odată cu fondul, analizând actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea apelului.
Apărătorul apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a soluției instanței de fond, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata-reclamantă solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Consilier juridic pentru intimata-chemată în garanție solicită respingerea apelului, ca neîntemeiat, menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova ca temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr- reclamanta - - Cac hemat în judecată pe pârâta de Transport -RT Feroviar P, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la ridicarea unui număr de patru locomotive despre care pârâta afirma că ar fi în proprietatea sa și care se află abandonate în incinta societății reclamante încă de la data de 28.08.2002, precum și obligarea pârâtei la plata sumei de 102.490,42 lei reprezentând taxe de staționare a locomotivelor respective, calculate până la data de 01.06.2006.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că locomotivele respective au fost abandonate de fosta proprietară a acestora, Națională de Ferate CFR - B, încă din data de 28.08.2002.
S-a mai arătat că fosta proprietară a încunoștințat cu întârziere, la 17.07.2006, despre faptul că noul proprietar al locomotivelor este pârâta din prezenta cauză, situație în care s-a adresat pârâtei, însă aceasta nu s-a prezentat nici până în prezent să-i ridice locomotivele ce ocupau ilegal căile ferate uzinale ale reclamantei.
Reclamanta a mai precizat că pentru faptul că aceste locomotive staționează de mult timp pe terenul proprietatea sa, i-au fost aduse prejudicii imense, motiv pentru care a solicitat obligarea pârâtei la restituirea contravalorii taxei de staționare pentru aceste bunuri.
În conformitate cu dispozițiile art. 115.pr.civilă pârâta a formulat întâmpinare, invocând pe această cale excepția de necompetență materială a instanței în raport de prevederile art. 2 alin.1 pr.civ. Totodată, s-a susținut că, în urma achiziționării unui număr de locomotive de la CFR -, pârâta a constatat că o parte dintre acestea se aflau situate în incinta societății reclamante și se aflau într-o stare avansată de deteriorare, iar seriile ce serveau la identificarea acestora erau șterse, astfel că nu se putea aprecia dacă erau cele achiziționate de pârâtă.
Tot pe calea întâmpinării, pârâta a solicitat introducerea în cauză a - B, în temeiul dispozițiilor art. 57.pr.civilă, întrucât aceasta ar putea avea aceleași pretenții ca și reclamanta în privința primului capăt de cerere.
Prin sentința nr. 1107/7.02.2007 Judecătoria Ploieștia admis excepția invocată de pârâtă și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin.1 lit.a pr.civilă.
Prin cererea depusă la dosar la data de 24.10.2007 pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a - - în temeiul prevederilor art. 60 și următoarele pr.civilă, susținând că cele patru locomotive în litigiu au fost dobândite de la această societate în urma licitației organizate de aceasta. A precizat pârâta că, potrivit contractului, și-a respectat obligația de plată a prețului, însă chemata în garanție nu a dat curs obligației sale menționată în art. 6 din contract, respectiv de a preda locomotivele și de a efectua recepția la locul de garare. S-a mai susținut că pârâta a fost în imposibilitate de a prelua bunurile achiziționate, deoarece locomotivele au fost descompletate pe perioada cât s-au aflat în custodia reclamantei.
Prin sentința nr. 489 din 21 aprilie 2008 Tribunalul Prahovaa admis acțiunea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâta de Transport -, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, în contradictoriu cu - CFR -, fiind obligată pârâta să ridice cele 4 locomotive proprietatea sa de pe terenul proprietatea reclamantei și să-i plătească acesteia suma de 102.490,42 lei c/val lipsă folosință, de asemenea a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 3897,3 lei și chematei în garanție suma de 104,7 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pentru nepreluarea locomotivelor, culpa îi revine în exclusivitate pârâtei, în calitate de actual proprietar, care era obligat potrivit dispozițiilor caietului de sarcini și ale contractului de vânzare-cumpărare, să preia bunurile achiziționate în starea în care se aflau.
Prin urmare, s-a constatat că acțiunea formulată este întemeiată, în sensul că reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu prin staționarea locomotivelor în incinta sa, prejudiciu reprezentând lipsa de folosință a spațiului în care au fost depozitate cele 4 locomotive în temeiul dispozițiilor art. 483 civ. și care a fost evaluată la suma de 102.490,42 lei.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, tribunalul a constatat că predarea bunurilor nu s-a efectuat din culpa pârâtei care a refuzat nejustificat ridicarea locomotivelor, iar nu din culpa vânzătorului, care și-a îndeplinit obligațiile asumate în contract.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta de Transport Feroviar - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de judecată nu a apreciat corect probatoriile din prezenta cauză, respectiv proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză contabilă și a modificat în totalitate pretențiile solicitate de către reclamantă în sensul că suma solicitată prin factura nr.1062/03.07.2006, reprezentând contravaloare taxă staționare, instanța a calificat- drept "prejudiciu pentru lipsa de folosință a terenului proprietarului", încălcând astfel principiile fundamentale ale dreptului procesual civil.
În continuare se susține că instanța de fond a schimbat limitele cadrului procesual fixat de părți încă de la începutul judecății, lucru care este inadmisibil, depășind limitele rolului său activ și pronunțând o hotărâre contradictorie, lipsită de temei legal.
Reclamanta în mod unilateral a calculat valoarea prejudiciului suferit prin staționarea locomotivelor pârâtei în incinta societății - -
S-a mai susținut că prima instanță nu a înțeles situația de fapt, în sensul că acele locomotive nu au fost abandonate de către reclamantă în incinta societății - - C, ci ele nu au putut fi ridicate din locul unde se aflau, întrucât starea lor tehnică nu permitea accesul acestora pe infrastructura feroviară publică. Aceste locomotive prezentau o serie de subansamble lipsă, fiind practic imposibilă deplasarea în condiții de siguranță.
Se arată totodată că societatea reclamantă este cea care a procedat la descompletarea pieselor aflate pe locomotivele pârâtei, întrucât acestea se aflau depozitate în incinta societății reclamantei. În ciuda faptului că - B - a emis numeroase adrese societății CFR - în vederea completării pieselor lipsă, pentru ca locomotivele să fie ridicate din incinta - -, această societate nu a dat curs acestor solicitări.
De asemenea, în ciuda acestor precizări făcute de singurul organ competent să se pronunțe asupra stării tehnice și a circulației pe calea ferată, respectiv, instanța de judecată nu a luat în considerare faptul că obligarea pârâtei la ridicarea locomotivelor de la locul unde se afla este imposibil de realizat, întrucât această operațiune ar putea avea consecințe deosebit de grave asupra circulației feroviare.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta - - C ca nelegală și netemeinică. De asemenea, se solicită obligarea intimatei-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatele au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat susținând, în esență, că sentința apelată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, concluzionând că pentru nepreluarea celor patru locomotive culpa revine în exclusivitate pârâtei-apelante în calitate de proprietară a locomotivelor.
Justificarea de către pârâtă a refuzului de a ridica cele patru locomotive prin invocarea stării tehnice precare a acestora, nu are nici un temei juridic, ținând cont că vânzarea locomotivelor s-a realizat în urma unei licitații ce a fost anunțată printr-un comunicat de presă emis de Bursa Română de Mărfuri -, licitație la baza căreia a stat un caiet de sarcini și o evaluare în care erau consemnate clar lipsurile respectivelor locomotive.
Pârâta cunoștea exact starea tehnică a respectivelor bunuri în momentul în care a decis să participe la licitație, astfel încât, aceasta nu poate pretinde să fie exonerată de răspunderea de a-și îndeplini obligațiile contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu societatea vânzătoare, ca urmare a licitației organizate, chiar dacă nu a fost de acord cu predarea invocând imposibilitatea transportului pe căile ferate.
Faptul că între intimata-reclamantă și apelantă nu există relații contractuale cu privire la cele patru locomotive nu o exonerează pe aceasta de obligația de a plăti contravaloarea prejudiciului creat reclamantei prin imposibilitatea acesteia de a folosi
liniile de cale ferată pe care sunt garate locomotivele proprietatea pârâtei.
Instanța de fond a stabilit corect raporturile juridice dintre părți, raportat la situația de fapt reținută și obligarea proprietarului de a ridica locomotivele din locul de depozitare precum și acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei reprezentând taxe de staționare.
Cu privire la starea tehnică a locomotivelor și imposibilitatea de deplasării acestora invocate de apelantă se reține că intimata - - nu are nicio obligație în acest sens, între părți neexistând raporturi contractuale, iar potrivit contractului încheiat între pârâta-apelantă și chemata în garanție, locomotivele urma să fie preluate de la locurile în care erau garate, în condițiile în care se aflau, preluarea și transportul fiind în sarcina cumpărătorului.
Între apelantă și chemata în garanție s-a mai purtat un litigiu având ca obiect obligarea CFR - la predarea locomotivelor din contractul de vânzare-cumpărare nr. 9/77 din 10.08.2004, iar prin sentința nr. 4801 din 23.11.2005, Tribunalul București, Secția a VI a Comercială a respins cererea formulată de B -, ca neîntemeiată, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 1598/02.05/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În raportul de evaluare a locomotivelor au fost consemnate lipsurile de la fiecare locomotivă, iar în comunicatul de presă al s-a menționat expres că aceasta se preiau de la locurile în care sunt garate și în condițiile în care se află cumpărătorul cunoscând starea tehnică a fiecărei locomotive, fiind de acord cu participarea la licitație și, totodată, cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare prin care a devenit proprietarul locomotivei.
Potrivit dispozițiilor art.1295 Cod civil, proprietatea este de drept strămutată la cumpărător îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului, deși lucrul încă nu se va fi predat și prețul încă nu se va fi numărat, iar, potrivit dispozițiilor art. 971 Cod civil, odată cu transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului vândut se transmit și riscurile de la vânzător la cumpărător.
Faptul că reprezentanții pârâtei au refuzat în nenumărate rânduri semnarea procesului-verbal de predare-primire nu-i mai poate fi imputabil societății CFR, acest aspect fiind soluționat irevocabil între părți.
În cauză nu se impune nici refacerea, nici completarea probelor, întrucât instanța de fond a administrat suficiente probe din care rezultă cu certitudine obligația pârâtei-apelante în calitate de proprietar al bunurilor, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 9/77 din 10.08.2004, de a-și ridica locomotivele, precum și de a despăgubi pe pârâta - - pentru prejudiciul cauzat din culpa sa, reprezentând taxa de staționare.
Reținând că sentința apelată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 296.pr.civilă va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtaCOMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR -,cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței nr. 489 din data de 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta- -C, cu sediul în C,-, județ D și chemata în garanție - -, cu sediul în B, sector 1,-, ca nefondat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2008.
Președinte, Judecător,
G - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
5 ex./1.10.2008
f-- Tribunalul Prahova
--
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena
