Spete pretentii comerciale. Decizia 174/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 174/COM
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
Grefier - - -
Pe rol judecarea apelului comercial d eclarat de apelanta reclamantă - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect.1, împotriva Sentinței civile nr. 161/com/23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă - SC SA, cu sediul în C,-, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 01.10.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 8.10.2008, 15.10.2008, 22.10.2008, 28.10.2008, pentru când:
CURTEA,
Asupra apelului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța - Secția Comercială, reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B în contradictoriu cu pârâta SC SA a solicitat, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata următoarelor sume:
- 1.938.365,88 lei cu titlu de dividende datorate pe anul 2005;
- majorări de întârziere în sumă de 568.811,01 lei calculate până la data de 12.04.2007 pentru datorate pe anul 2005;
- dobânzi și penalități calculate pentru plata cu întârziere a dividendelor pe anul 2003 în sumă de 38.436,57 lei calculate până la data de 14.07.2004, dată la care s-au achitat toate datorate;
- dobânzi și penalități de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a dividendelor pe anul 2004 în sumă de 68.268,95 lei până la data de 18.08.2005, dată la care s-au achitat toate datorate;
- la plata penalităților care curg în continuare până la data plății integrale a sumei datorate cu titlu de dividende pe anul 2005, penalități ce urmează a fi calculate în conformitate cu art.3 alin.2 din nr.OG64/2001.
Reclamanta a arătat că în calitate de succesoare legală a Ministerului Economiei și Comerțului, se legitimează procesual activ iar dreptul la dividende este un drept fundamental al acționarului unei societăți comerciale.
Astfel, conform art.67(2) din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale republicată, cu modificările și completările ulterioare, se plătesc acționarilor proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, iar cuantumul și distribuirea dividendelor se stabilește de adunarea generală, odată cu aprobarea bilanțului contabil.
Se susține de reclamantă că în raport de statutul juridic al societății pârâte (societate listată) că legea aplicabilă este nr.OG64/2001, care instituie imperativ un termen de 30 zile de la data depunerii bilanțului contabil de virare a dividendelor în raport de Legea nr.297/2004 privind piața de capital (lege care nu derogă de la actul normativ sus citat, instituind tot un termen de 6 luni).
În concret, prin hotărârea nr.1/2004 Adunarea Generală a Acționarilor din cadrul societății pârâte a aprobat situația financiară a anului 2003, s-a aprobat repartizarea profitului, fixarea dividendelor pe anul 2003 și plata dividendelor către acționari până la data de 22.10.2004. cuvenite acționarului majoritar au fost în valoare de 12.608.509.714 lei.
În mandatul acordat fostului acționar majoritar s-a consemnat faptul că " vor fi virate în termen de 30 zile de la data termenului legal de depunere a bilanțului contabil, iar neachitarea lor atrage perceperea de sancțiuni".
În opinia reclamantei, societatea pârâtă trebuie să plătească aferente anului 2003 în termen de 30 zile de la depunerea bilanțului contabil, termen nerespectat, fapt ce determină calcularea de majorări și dobânzi, respectiv penalități de întârziere.
Astfel, la data de 29.05.2004 pârâta trebuia să plătească aferente anului 2003 însă aceste au fost achitate în mai multe tranșe până la data de 14.07.2004, fapt pentru care până la această dată au fost calculate penalități și dobânzi în sumă de 38.436,57 lei.
Și plata dividendelor acordate pentru anul 2004, respectiv pentru anul 2005 fost efectuată cu întârziere, nefiind respectat termenul imperativ de 30 zile, fapt ce a condus la calculul dobânzilor și a penalităților de întârziere.
Referitor la temeiul legal al penalităților de întârziere s-a invocat art.3 alin.2 din nr.OG64/2001, care statuează că penalitățile și majorările de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a obligațiilor de plată urmează regimul juridic al creanțelor bugetare.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.31/1990 republicată și modificată și nr.OG64/2001.
În dovedirea celor solicitate, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta SC SA C și-a exprimat poziția procesuală în sensul că pretențiile reclamantei sunt întemeiate doar în parte.
Relativ la plata dividendelor aferente anului 2006, pârâta a recunoscut existența unei obligații de plată în cuantum de 1.892.370 lei, în baza unei participații corespunzătoare de 59,62 % din capitalul social,.
Cu privire la condițiile de plată ale dividendelor aferente anului 2005, pârâta a arătat că prin Sentința civilă nr.7110/31.10.2006 a Tribunalului Constanțaa fost anulată în parte Hotărârea Adunării Generale nr.1/26.05.2006 și respinsă cererea de intervenție în nume propriu a Ministerului Economiei și Comerțului prin care a solicitat să se constate că i se cuvin aferente anului 2005 corespunzător unei participații de 69,62224%.
acestei obligații de plată a dividendelor aferente anului 2005 pârâta relevă că recunoaște existența unei obligații de plată având drept obiect majorările de întârziere ce poartă asupra dividendelor însă sub aspectul nivelului acestor penalități, acestea nu pot depăși nivelul dobânzii legale pentru aceeași perioadă așa cum prescrie clauza statutară a art.12 alin.3 lit.a " se distribuie acționarilor proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat. Acestea se distribuie în termen de 6 luni de la data adunării generale a acționarilor de stabilire a dividendelor".
Prin raportare la termenul de 12.04.2007 consideră că datorează penalități pentru o întârziere de 137 de zile.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere pretinse pentru plata dividendelor aferente anului 2003 se arată că Adunarea Generală a Acționarilor SC SA a adoptat hotărârea nr.1/22.04.2004 care a statuat că "repartizarea profitului, fixarea dividendului și plata dividendelor către acționari se face potrivit nr.OUG28/2002, art.114 alin.2 până la data de 22.10.2004.
Ori, împotriva acestei hotărâri, reclamanta nu a formulat acțiune în anulare, astfel că, invocarea unor dispoziții ale mandatului conferit delegaților societății, contravine flagrant disp. art.131 alin.1 și 2 din Legea nr.31/1990.
Consideră astfel că nu datorează penalități întrucât și-a achitat obligațiile de plată la data de 14.07.2004, înainte de curgerea termenului de 6 luni.
Totodată, se mai relevă că însăși Ordonanța de urgență nr.64/2001 trimite la legea specială, respectiv Legea nr.297/2007 (art.1 alin.1) folosindu-se sintagma "dacă prin legi speciale, nu se prevede altfel".
Concluzionând, a apreciat pârâta că, în condițiile în care Hotărârile Adunării Generale a Acționarilor din data de 22.04.2004, respectiv din 20.04.2005 nu au fost contestate penalitățile de întârziere și dobânzile calculate pentru neplata dividendelor nu își găsesc temeiul legal.
În susținerea întâmpinării, pârâta a depus la dosar înscrisuri.
La data de 03.07.2007 reclamanta a formulat precizări la acțiune.
A solicitat, în temeiul art.165 pr.civ. disjungerea cererii de obligare la plata dividendelor aferente anului 2005 și a daunelor interese aferente pentru procentul de 10% din capitalul social până la soluționarea irevocabilă a litigiului ce a avut ca obiect anularea art.2( 1 ) al Hotărârii AGA nr.1/2006.
Prin încheierea de ședință din 31.10.2007 constatându-se îndeplinite condițiile art.244 pct.1 pr.civilă s-a dispus suspendarea soluționării capătului de cerere privind acordarea dividendelor aferente anului 2005, până la soluționarea irevocabilă a Sentinței civile nr.7110/31.10.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială.
S-a apreciat că atât timp cât subiecții litiganți contestă cuantumul participației la structura capitalului social, fapt care determină și cuantumul dividendelor, polemică netranșată juridic se impune sistarea temporară a soluționării acestui capăt de cerere privind acordarea dividendelor aferente anului 2005, precum și a accesoriilor pretinse.
Prin Sentința civilă nr. 161/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost respinsă ca nefondată, acțiunea reclamantei.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că dreptul la dividende este un drept fundamental al acționarului unei societăți comerciale, iar reclamanta are legitimitate procesuală.
A constatat instanța că nu suntem în prezența unei executări tardive indiferent care este caracterul termenului de executare esențial sau neesențial ca reclamanta să fie îndreptățită în a solicita daune interese.
Adunarea Generală a Acționarilor a societății pârâte din 17.04.2003 a adoptat Hotărârea nr.1/22.04.2004 privind repartizarea profitului contabil rămas după deducerea impozitului pe profit sub formă de dividende și plata acestora în termen de cel mult 6 luni de la data Adunării Generale. Astfel, prin dispozițiile art.4 din Hotărârea nr.1 se aprobă "repartizarea profitului, fixarea dividendelor și plata către acționari, conform nr.OUG28/2002, art.114 alin.2, până la data de 22.10.2004.
Temeiul legal al acestei hotărâri l-a constituit art.114 alin.2 din O G nr.28/2002 aprobată prin Legea nr.525/2002, potrivit căruia "o dată cu fixarea dividendelor adunarea generală a acționarilor va stabili și termenul în care acestea se vor plăti acționarilor. Acesta nu va fi mai mare de 6 luni de la data adunării generale a acționarilor de stabilire a dividendelor.
Tot astfel, întruniți în adunarea generală a acționarilor societății la data de 20.04.2005, reprezentanții acționarului majoritar au dispus, alături de ceilalți acționari care au participat la deliberări, cu privire la plata dividendelor aferente anului 2004, ca aceasta să se facă în raport de aceeași normă specială, respectiv art.238 alin.2 din Legea nr.297/2004, în termen de 6 luni de la data ședinței.
Într-adevăr, nr.OG64/2001 derogă de la dispozițiile Legii nr.297/2004 și instituie un termen mai mic decât actul normativ pretins a avea aplicare în speță, însă atât timp cât prin actul de voință societară s-a instituit un termen de 6 luni de plată a dividendelor, obligație îndeplinită de altfel de către pârâtă, nu suntem în prezența unei conduite culpabile.
De altfel, însăși dispozițiile art.1 alin.3 din OG nr.64/2001, text care impune societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar obligația de a vira la instituția publică implicată în termen de 30 zile de la data termenului legal de depunere a bilanțului contabil, trimit la legea specială, folosind sintagma "dar numai dacă prin legi speciale nu se prevede altfel".
Încă o dată a subliniat instanța de fond că atât timp cât actele de voință internă materializate prin hotărâri nu au fost contestate, ele producând efecte juridice, în mod legal societatea pârâtă a procedat la plata dividendelor cuvenite în termen de 6 luni de la data ținerii ședințelor.
Invocarea unor dispoziții ale mandatului conferit reprezentanților reclamantei nu prezintă relevanță și nici nu pot înlătura actul de voință internă care se impune cu forța unei legi acționarilor.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond a redat motive contradictorii, a omis sa se pronunțe cu privire la caracterul normelor juridice incidente cauzei (norme generale, norme speciale) si a trasat o concluzie pe care nu a mai fundamentat-
Astfel, deși instanța de fond motivează soluția sa prin faptul ca OG64/2001, cu modificări si completările ulterioare, de la dispozițiile Legii nr.297/2004, cu modificările si completările ulterioare, in sensul ca instituie un termen de plata a dividendelor mai mic, insa oricum, ceea ce primează este voința societara, in paragraful următor instanța de fond își motivează soluția (in contradicție cu susținerea anterioara) ca, in fapt, nu s-ar aplica nici prevederile nr.OG 64/2001, cu modificările si completările ulterioare, întrucât acestea trimit la legea speciala.
În opinia apelantei, in materie comerciala, Legea nr.31/1990, republicata, privind societățile comerciale, reprezintădreptul comun in materia societăților comerciale, norme de care instanța de fond ar fi trebuit sa raporteze motivarea sentinței atacate.
In raport de cadrul legal care reprezintă dreptul comun in materie, este evident faptul ca exista legi speciale care deroga prin dispozițiile speciale de la cadrul general (Legea nr.31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare), reglementând situații specifice. de aceasta aserțiune, subliniază apelanta faptul ca a fost emisa Legea nr.297/2004, cu modificările si completările ulterioare care reglementează "înființarea și funcționarea piețelor de instrumente financiare, cu instituțiile și operațiunile specifice acestora, precum și a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităților financiare prin intermediul investițiilor în instrumente financiare". Aceasta lege speciala (Legea nr.297/2004) aplicabila societăților comerciale ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața de capital, deroga (derogare expresa după cum se poate observa) de la dispozițiile cuprinse in dreptul comun in materie (in Legea nr.31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare-lege care prevede faptul ca termenul de plata al dividendelor este cel stabilit de adunarea generala a acționarilor sau cel stabilit prin legi speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat) doar in sensul ca:
"Art. 238 (2) Odată cu fixarea dividendelor, adunarea generală a acționarilor va stabili și termenul în care acestea se vor plați acționarilor. Acest termen nu va fi mai mare de 6 luni de la data adunării generale a acționarilor de stabilire a dividendelor.
(3) In cazul în care adunarea generală a acționarilor nu stabilește data plății dividendelor, potrivit alin. (2), acestea se plătesc în termen de maximum 60 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor de stabilire a dividendelor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, data de la împlinirea căreia societatea este de drept în întârziere".
Consideră apelanta că este lesne de observat faptul ca derogarea realizata prin prevederile Legii nr.297/2004, cu modificările si completările ulterioare, privesc doar situația in care adunarea generala a acționarilor (in cadrul unei societăți listate) nu a stabilit termenul de plata al dividendelor, astfel încât acesta va fi de 60 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor de stabilire a dividendelor.
Atât Legea nr.31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare (legea generala), cat si Legea nr.297/2004, cu modificările si completările ulterioare, (legea speciala derogatorie) stabilesc aceeași modalitate de stabilire a termenului de plata a dividendelor, cu adăugarea faptului ca legea speciala stabilește si reglementează situația in care AGA nu a hotărât un termen de plata a dividendelor.
de acest raport cadru general - cadru special, învederează apelanta faptul ca nr.OG64/2001, cu modificările si completările ulterioare, reprezintă oLEGE SPECIALA, in raport de cadrul general reglementator in materie, reprezentat de Legea nr.31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare. Susține ca nr.OG64/2001 reprezintă o lege speciala de cadrul legal general tocmai prin prisma faptului ca aceasta se adresează anumitor destinatari (in speța ea este aplicabila de către societățile naționale, companiile naționale si societățile cu capital integral sau majoritar de stat), cat si prin reglementarea termenului de plata a dividendelor in cadrul societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Este evident, fapt nesesizat de către instanța de fond, faptul ca nr.OG64/2001 este o lege speciala in raport de legea generala reprezentata de Legea nr.31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare, lege speciala prin destinatarii săi si prin normele reglementatoare privitoare la termenul de plata a dividendelor si a sancțiunilor de plata in caz de nerespectare.
In mod greșit instanța de fond motivează hotărârea data si prin prisma faptului ca nr.OG64/2001 reglementează termenul de plata a dividendelor, termen aplicabildaca prin legi speciale nu se prevede altfel, far a a-si întemeia aserțiunea printr-o motivare elocventa.de aceasta motivare data de instanța de judecata, înțelege sa evidențieze apelanta faptul ca, într-adevăr, OG64/2001, cu modificările si completările ulterioare, in raport de destinatarii normelor acestui act normativ, devine cadru general reglementator in ceea ce privește termenul de plata a dividendelor in cazul societăților cu capital integral sau majoritar de stat.
Altfel spus, societățile naționale, companiile naționale si societățile cu capital integral sau majoritar de stat aplica prevederile acestui act normativ numai si numai daca prin legi speciale, acelorași destinatari (care am arătat ca sunt societățile cu capital integral sau majoritar de stat) nu li se aplica un cadru legal special. Cu titlu de exemplu, deși anumite societăți comerciale aveau capital integral sau majoritar de stat, prin legi speciale, profitul net al acestora se repartiza pe alte destinații, ceea ce conduce la concluzia logica cu privire la faptul ca aceste societăți comerciale erau exceptate de la prevederile nr.OG64/2001, cu modificările si completările ulterioare. Astfel, Ordonanța nr.137/2004 referitoare la unele măsuri privind utilizarea profitului Societății Naționale de Transport gaze "" - pentru finanțarea unor obiective majore de investiții, prevede:
"Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 64 /2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prinLegea nr.769/2001, cu modificările ulterioare, Societatea Națională de Transport Gaze "" - va reține și va utiliza sumele datorate Oficiului Participațiilor Statului și în Industrie ca dividende pe anul 2004 pentru finanțarea investițiilor privind modernizarea, precum și dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor, care fac parte din domeniul public al statului, după deducerea impozitului pe dividende.
Art. 2 Prevederile art. 1 se aplică și pentru aferente exercițiului financiar al anului 2003, constituite, cuvenite și nevărsate Oficiului Participațiilor Statului și în Industrie până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență". Prin faptul ca nr.OG137/2004 deroga de la OG nr.64/2001, rezulta fără echivoc raportul dintre norma generala si norma speciala.
O altă critică pe care o reliefează de motivarea instanței de fond, se rezuma la faptul ca, in mod netemeinic si nelegal aceasta afirma faptul ca nu se poate retine culpa societății comerciale in ceea ce privește plata dividendelor in termenul legal prevăzut de nr.OG64/2001, aplicabil in speța de, întrucât acționarii au stabilit ca plata dividendelor sa se realizeze intr-un termen de pana la 6 luni. Aceasta hotărâre a acționarilor poate echivala cu afirmația conform căreia adunarea generala a acționarilor, in fapt, nu a stabilit niciun termen, ci doar limita maxima a acestuia (limita prevăzuta de legea privind societățile comerciale si legea pieței de capital), iar pe de alta parte, in ceea ce privește plata dividendelor cuvenite acționarului majoritar aceasta nu putea fi făcuta, date fiind dispozițiile imperative ale nr.OG64/2001, decât in termenul legal de 30 de zile de la data depunerii bilanțului contabil, termen care se încadrează in termenul limita stabilit de adunarea generala a acționarilor. Oricum, societatea comerciala, dat fiind specificul acționariatului acestei societăți comerciale, avea obligația sa efectueze plata dividendelor in termenul prevăzut de nr.OG64/2001.
În cazul in care in mod aparent ar rezulta un conflict de legi, revine sarcina interpretului autorizat sa stabilească raportul normelor juridice aplicabile spetei, pornind de la general spre special, tocmai pentru a face aplicarea corecta a principiului specialia generalibus derogant .
O altă critică pe care o aduce hotărârii constă în faptul că în mod neîntemeiat, AVAS si-a reconsiderat poziția procesuala in ceea ce privește plata dividendelor si a majorărilor de întârziere aferente anului 2005, arătând ca se impune suspendarea acestui capăt de cerere, insa in dispozitivul sentinței apelate instanța de fond nu a consemnat suspendarea acestui capăt de cerere sau faptul ca nu se mai impune o asemenea suspendare, lăsând nesoluționata sau neconsemnata (funcție de voința instanței de fond neexprimata), atât in drept, cat si in fapt, aceasta cerere de suspendare. Totodată, arată faptul ca AVAS nu a solicitat suspendarea întregului capăt de cerere referitor la plata dividendelor si a majorărilor aferente anului 2005, ci doar a acelora în raport de care exista un alt litigiu între acționarii societății, respectiv pentru corespunzătoare unui procent de 10% din capitalul social transferat Societății Comerciale Fondul Proprietatea
Mai mult, de aceasta situație, arată ca nici nu se mai impunea suspendarea acestui capăt de cerere, întrucât prin Decizia nr. 417/07.02.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a soluționat in mod definitiv si irevocabil diferendul dintre acționarii A si Fondul Proprietatea in sensul anularii art.2 alin.l din hotărârea AGA nr. 1/26.05.2006, fapt ce denota ca aferente anului 2005, in procent de 10% i se cuvin Fondul Proprietatea
AVAS, in cadrul dosarului aflat pe rolul instanței de fond, a solicitat ca intimata sa fie obligata la plata sumelor datorate, insa ținând cont si de situația in care se soluționează in mod definitiv si irevocabil litigiul având ca obiect anularea AGA nr.1/2006, iar Societății Comerciale Fondul Proprietatea i se vor cuveni aferente anului 2005 reprezentând 10% din capitalul social al
În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 si următoarele din Codul d e procedura civila, ale Legii nr.31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr.297/2004, cu modificările si completările ulterioare, ale nr.OG64/2001, cu modificările si completările ulterioare,
Intimata pârâtă legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de apelanta reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Consideră intimata că instanța de fond in mod corect a apreciat probatoriul administrat si a respins acțiunea apelantei - reclamante Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin care se solicita obligarea la plata majorărilor de întârziere, dobânzi si penalități pentru aferente anilor 2003, 2004 si 2005 reținând ca nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1 alin. 3 din nr.OG 64/2001 în raport cu prevederile art. 114 alin. 2 din nr.OUG 28/2002 privind valorile mobiliare, servicii de investiții financiare și piețele reglementate, modificată prin Legea nr. 525/2002, pentru plata dividendelor aferente anilor 2003, 2004, pe de o parte, și a dispozițiilor art. 238 alin. 2 din Legea nr. 297/2007 privind piața de capital pentru plata dividendelor aferente anului 2005, și voința acționarilor, în sensul dispozițiilor Legii nr. 31/1990, materializată prin hotărârile adoptate.
Astfel, în ceea ce privește penalitățile de întârziere pretinse pentru plata dividendelor aferente anului 2003, arată faptul că Adunarea Generală a Acționarilor, întrunită în ședință în data de 22.04.2003, a adoptat Hotărârea nr. 1/22.04.2004 privind repartizarea profitului contabil rămas după deducerea impozitului pe profit sub forma de dividende și plata acestora în termen de cel mult 6 luni de la data Adunării Generale. Astfel, prin dispozițiile art.4 din Hotărârea nr.1, se aprobă "repartizarea profitului, fixarea dividendelor și plata dividendelor către acționari, conform Ordonatei de Urgență nr.28/2002, art. 114 alin.2, până la data de 22.10.2004".
Temeiul legal al acestei hotărâri l-a constituit art.114 alin.2 din Ordonanța de Guvern nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementat, aprobat cu modificări prin legea 525/2002, potrivit căruia " dată cu fixarea dividendelor adunarea generală a acționarilor va stabili și termenul în care acestea se vor plăti acționarilor. Acesta nu va fi mai mare de 6 luni de la data adunării generale a acționarilor de stabilire a dividendelor".
În respectarea dispozițiilor Hotărârii nr. 1/22.04.2004, societatea și-a achitat obligațiile de plată a dividendelor către acționarul majoritar cel mai târziu la data de 14.07.2004, astfel cum recunoaște chiar reclamanta. Deci înainte de curgerea termenului de 6 luni.
Împotriva acestei hotărâri a Adunării Generale a Acționarilor, adoptate inclusiv cu votul reprezentanților acționarului majoritar, acționarul majoritar nu a formulat acțiune în anulare. Astfel, invocarea unor dispoziții ale mandatului conferit delegaților săi, prin cuprinsul cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, contravine flagrant dispozițiilor articolului 131, alineatele 1 și 2/legea 31/1990 și chiar naturii prezentei acțiuni, aspect reținut în mod corect de către instanța de fond iar motivele invocate de către apelanta - reclamantă referitoare la faptul că instanța de fond prin motivarea sentinței pronunțate a redat motive contradictorii și a omis să se pronunțe cu privire la caracterul normelor juridice incidente în cauză, din punctul nostru de vedere aceste susțineri sunt nefondate întrucât instanța în mod corect a reținut faptul că se aplică voința acționarilor exprimată prin hotărârea adoptată.
Tot astfel, întruniți în Adunarea Generală a Acționarilor societății la data de 20.04.2005, reprezentanții acționarului majoritar au dispus, alături de ceilalți acționari care au participat la deliberări, cu privire la plata dividendelor aferente anului 2004, ca aceasta să se facă în raport de aceeași normă specială, respectiv art.238,alin.2/legea 297/2004, în termen de șase luni de la data ședinței.
Textul legal mai sus indicat se poate corobora, spre o judicioasă interpretare, cu dispozițiile art.1, alin.3 din Ordonanța de Guvern nr.64/2001, text care impune societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat obligația de a vira la instituția publică implicată în termen de 30 de zile de la data termenului legal de depunere a bilanțului contabil, dar numai dacă prin legi speciale (așa cum a fost și OUG 28/2002 și așa cum este în prezent legea 297/2004) nu se prevede altfel.
Astfel, cum recunoaște apelanta - reclamanta prin cererea de chemare în judecată plata dividendelor cuvenite acționarului majoritar s-a realizat până la data de 18.08.2005, așadar cu mult înainte de curgerea aceluiași termen de 6 luni prevăzut de Hotărârea nr. 1/20.04.2005, temeiul repartizării profitului contabil al anului fiscal 2004, profit rămas după deducerea impozitului pe profit sub forma de dividende.
În ceea ce privește aferente anului 2005, C în mod corect și-a îndeplinit obligația de plată reprezentând corespunzătoare unei participații de 59,62 % din capitalul social.
Aceste dividende sunt în cuantum de 1.892.370 de lei brut, sumă corespunzătoare unui număr de 347 257 973 de acțiuni.
Precizează faptul că valoarea totală netă a dividendelor la care este îndreptățit acționarul majoritar este de 1 703 172 de lei, sumă achitată în integralitate în conformitate cu prevederile articolului 238 din Legea 297/2004 privind piața de capital și a Hotărârii Adunării Generale nr. 1 /26.05.2006.
Totuși, sub aspectul nivelului penalităților pretinse la plată de către apelanta - reclamantă, ține să arate că, potrivit dispozițiilor articolului 12, alineatul 3, litera a)/Statutul A, astfel cum acesta a fost modificat prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare nr. 3/05.03.2007, prevede că: "(3) Adunarea generală ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult patru luni de la încheierea exercițiului financiar. în afară de dezbaterea altor probleme înscrise pe ordinea de zi, adunarea generală ordinară este obligată:
să discute, să aprobe sau să modifice situațiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administrație și de auditorul financiar, să aprobe repartizarea profitului și să fixeze dividendul. se distribuie acționarilor proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat. Acestea se plătesc în termen de 6 luni de la data adunării generale a acționarilor de stabilire a dividendelor. în caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale."
Prin urmare, pentru perioada cuprinsă între adoptarea Hotărârii nr.3/05.03.2007 și data formulării cererii de chemare în judecată, ca de altfel până la plata integrală a dividendelor nivelul penalităților calculate nu poate depăși nivelul dobânzii legale stabilite pentru aceeași perioadă.
In dovedirea celor susținute a depus înscrisuri, hotărârea nr. 1/22.04.2004 a Adunării Generale a SA;otărârea nr.1/20.04.2005 a Adunării Generale a SA; Hotărârii Adunării Generale nr. 1/26.05.2006.
Examinând apelul prin prisma criticilor aduse, a probelor administrate și în conformitate cu dispozițiile art.295 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea constată că este fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește stabilirea termenului în care reclamanta era îndreptățită să primească plata contravalorii dividendelor, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod greșit că acesta este de 6 luni de la data ținerii ședințelor întrucât a considerat că primează decizia luată prin actul de voință societară, în detrimentul dispozițiilor OG nr.64/2001 care instituie un termen mai scurt decât cel prevăzut de Legea nr.297/2004, avut în vedere la emiterea Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor.
În speță sunt aplicabile dispozițiile art.1 ( 3) din OG nr.64/2001 potrivit căruia societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat au obligația să vireze la instituția publică implicată, definită potrivit art. 3 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare,în termen de 30 de zile de la data termenului legal de depunere a bilanțului contabil, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel.
Dreptul comun în materia societăților comerciale îl reprezintă Legea nr.31/1990 prin care sunt reglementate normele privitoare la înființarea, funcționarea, încetarea unei societăți comerciale.
Prin Legea nr.297/2004 ce reglementează înființarea și funcționarea piețelor de instrumente financiare, cu instituțiile și operațiunile specifice acestora, precum și a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităților financiare prin intermediul investițiilor în instrumente financiare, legiuitorul a înțeles să instituie dispoziții speciale obligatorii pentru societățile admise la tranzacționare, unele dintre acestea fiind derogatorii de la normele prevăzute de Legea nr.31/1990. În acest sens se poate aprecia că Legea nr.297/2004 reprezintă o lege specială în raport cu Legea nr.31/1990.
Ordonanța Guvernului nr. 64 din 30 august 2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome reprezintă un act normativ cu caracter special față de Legea pieței de capital tocmai pentru că se aplică unei categorii speciale de societăți comerciale, respectiv societăților naționale, companiilor naționale, societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și regiilor autonome, societăți ale căror acțiuni pot fi tranzacționate pe o piață reglementată.
În mod greșit a apreciat instanța de fond în sensul că voința acționarilor a fost aceea de a se aplica tuturor același termen de plată a dividendelor prin simplul fapt că în cuprinsul hotărârilor s-a trecut că se va face aplicarea dispozițiilor Legii nr.297/2004 respectiv a OUG nr.28/2002.
Având în vedere că societatea în cauză are capital majoritar de stat, acesteia îi sunt aplicabile, în ceea ce privește plata dividendelor către instituția publică implicată, dispozițiile O nr. 64 din 30 august 2001 astfel ca era de prisos să se treacă în cuprinsul Hotărârii AGA acest aspect. In schimb, dacă instituția publică implicată in calitate de acționar înțelegea sa renunțe la beneficiul acordat de dispozițiile respectivului act normativ, trebuia ca acest aspect sa fie menționat in cuprinsul hotărârii, reprezentanții instituției fiind obligați sa depună mandat special in acest sens.
Prin urmare, Curtea constata ca cuvenite reclamantei pentru anii 2003 și 2004 au fost achitate cu întârziere, fapt pentru care aceasta este îndreptățită să solicite plata de daune interese.
Daunele interese se vor calcula în conformitate cu dispozițiile art.3 alin.2 din OG nr.64/2001, conform cărora, penalitățile și majorările de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a obligațiilor de plată urmează regimul juridic al creanțelor bugetare, în speță prevederile HG nr.64/2004 și ale OG nr.92/2003.
Nu poate fi reținut punctul de vedere al intimatei întrucât dispozițiile art.12 alin.3 lit.a din Statut sunt aplicabile in situatia in cate prin lege speciala nu se dispune altfel.
Având în vedere că intimata parata nu a contestat cuantumul sumelor solicitate de reclamanta drept daune interese, Curtea urmează sa dispună obligarea acesteia la plata sumei de 38.436, 57 lei cu titlu de daune interese aferente plății cu întârziere a dividendelor pentru anul 2003 si la plata sumei de 68.268, 95 lei cu titlu de daune interese aferente plății cu întârziere a dividendelor pentru anul 2004, astfel cum rezulta acestea din modalitatea de calcul prezentata de reclamanta.
In ceea ce privește critica apelantei referitoare la suspendarea soluționării capătului de cerere având ca obiect obligarea la plata dividendelor cuvenite anului 2005 si a majorărilor de întârziere aferente acestora, Curtea urmeaza aoî nlătura, reținând ca rin p. Încheierea din 31.10.2007 instanța a dispus, in temeiul art.244 pct.1 pr.civ. suspendarea soluționării capătului de cerere având ca obiect acordarea dividendelor aferente anului 2005, pana la rămânerea irevocabila a Sentintei civile nr.7110/31.10.2006. Împotriva încheierii de suspendare reclamanta avea dreptul sa formuleze recurs, in mod separat, potrivit art.244/1 pr.civ. In calea de atac a apelului, instanța nu poate analiza daca suspendarea judecării respectivului capăt de cerere s-a dispus in mod legal si nici nu poate analiza daca se mai impune menținerea suspendării sau repunerea cauzei pe rol. Dupa cum am arătat, asupra legalității măsurii suspendării este competenta sa se pronunțe instanța de recurs iar asupra repunerii cauzei pe rol se pronunța instanța de fond, in calea de atac a apelului, Curtea nu se poate pronunța pentru prima data asupra acestui capăt de cerere.
In raport de considerentele expuse mai sus Curtea urmează ca în temeiul art.296 Cod procedură civilă să admită apelul, sa schimbe în tot hotărârea apelată în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 38.436, 57 lei cu titlu de daune interese aferente plății cu întârziere a dividendelor pentru anul 2003 si a sumei de 68.268, 95 lei cu titlu de daune interese aferente plății cu întârziere a dividendelor pentru anul 2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul comercial dclarat de apelanta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect.1, împotriva Sentinței civile nr. 161/com/23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, cu sediul în C,-.
Schimbă în tot hotărârea apelată în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume:
- 38.436, 57 lei cu titlu de daune interese aferente plății cu întârziere a dividendelor pentru anul 2003;
- 68.268, 95 lei cu titlu de daune interese aferente plății cu întârziere a dividendelor pentru anul 2004.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședințapublicăastăzi, 28 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Jud.fond
tehnored.dec.jud. - -
4 ex./11.12.2008
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban
