Spete pretentii comerciale. Decizia 204/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Operator date - 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ -. 204 /
Ședința publică de la data de 15 2009
PREȘEDINTE: Raluca Suciu
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
Grefier - -
Pe rol judecarea declarat de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF, împotriva Sentinței civile nr. 477/PI/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- având ca obiect - pretenții, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta apelantă, prin consilier juridic, care depune delegație la dosar, lipsind intimata pârâtă.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelanta prin consilier juridic depune la dosar certificat ORC privind sediul pârâtei intimate.
Curtea, față de împrejurarea că pricina a fost solicitată la amânări fără discuții, pentru a permite intimatei să se prezinte dispune apelarea cauzei la ordine.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal lipsind părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că apelanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.242 alin. 2.proc.civ. Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin Sentința civilă nr. 477/PI/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a admis în parte cererea formulată de COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF în contradictoriu cu pârâta SC SRL, fiind obligată pârâta față de reclamantă la plata sumei de 9841,44 lei din care, 9.274,54 lei chirie restantă, 318,44 lei contravaloare utilități și 248,46 lei penalități de întârziere aferente utilităților neachitate. S-a respins cererea privind obligarea pârâtei la penalități de întârziere pentru neachitarea chiriei cât și cea de obligare la daune interese. S-a respins cererea de evacuare a pârâtei din spațiu.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Timișa reținut
"Prin contractul de închiriere nr.292/28.12.2005 reclamanta a predat spre folosință pârâtei, spațiul situat în Stația CFR, în suprafață de 18,15 mp, proiect nr. 11590 pct.26 având ca destinație " birou comisionar vamal", în schimbul plății unei chirii. Reclamanta solicită atât plata chiriei restante cât și a penalităților de întârziere aferente acestora, precum și obligarea la plata valorii utilităților restante și a penalităților calculate la acestea. Deși la art.13 din contract se menționează că penalitățile pot depăși valoarea cuantificată a creanței, instanța constată că reclamanta nu a produs nici o dovadă din care să rezulte data la care au fost efectuate plățile ( prin ordine de plată sau altă modalitate) care să justifice penalitățile exorbitante solicitate, prezentând doar contracte, facturi fiscale nesemnate și neparafate de pârâtă precum și calculele proprii ce vizează aceste penalități. De asemenea, cu toate că art. 25 din contract prevede că locatarul datorează daune interese pentru perioada ocupării bunului după încetarea contractului din culpa sa, daune care echivalează cu dublul chiriei lunare și TVA, nu au fost produse probe din care să rezulte răspunderea contractuală a locatarului, respectiv culpa acestuia, astfel că, se va respinge cererea de obligare a pârâtei la 70.940,04 lei daune interese ca nedovedite, existând chiar suspiciune în legătură cu pasivitatea manifestată de pârâtă față de valoarea sumelor solicitate prin acțiune.
Totodată, nu s-a făcut dovada dacă locatara mai ocupă spațiul sau nu, și nu s-a solicitat rezilierea contractului de închiriere, ceea ce presupune că acesta este în ființă, cererea de evacuare fiind neîntemeiată, urmează a se respinge."
Împotriva acestei sentințe a declarat "recurs" reclamanta, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul admiterii în totalitate a acțiunii.
A arătat recurenta că, în mod greșit s-a respins cererea de acordare a penalităților, cât timp acestea au fost calculate de reclamantă în temeiul art. 13 contract; nu se putea face dovada vreunei date de plată a debitului, în condițiile în care pârâta nu a achitat decât garanția pentru luna aprilie 2006, neachitând chiria pentru niciuna din cele 12 luni. În ce privește răspunderea contractuală a pârâtei, aceasta rezultă din prevederile art. 16 lit. h Contract, pârâta având obligația de predare a spațiului la expirarea termenului de închiriere; nepredarea determină aplicarea art. 25 din Contract, pârâta datorând daune-interese pe perioada ocupării spațiului, după încetarea contractului. În mod greșit s-a respins capătul de cerere privind evacuarea, pârâta nici până în prezent nepredând spațiul și împiedicând astfel scoaterea la licitație a spațiului.
În drept, recurenta reclamantă a indicat dispozițiile art. 299, 304 pct. 9, 304 ind. 1.proc.civ. contractul nr.292/2005.
La termenul din 10.11.2009, față de dispozițiile art. 282 alin. 1.proc.civ. și în raport de valoarea obiectului litigiului s-a recalificat calea de atac exercitată ca fiind apel.
Examinând apelul declarat de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF prin raportare la dispozițiile art. 295.proc.civ. Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Astfel cum în mod corect a reținut prima instanță, părțile se află în raporturi contractuale configurate de contractul de închiriere nr.292/28.12.2005 având ca obiect spațiul situat în stația CFR în suprafață de 18,15 mp, cu destinația de birou comisionar vamal. Potrivit art. 8 Contract, termenul închirierii a fost agreat la 1 an, începând cu 28.12.2005 și până la 27.12.2006; totodată, părțile au convenit, conform art. 11 Contract, renegocierea anuală a chiriei. Potrivit art. 23 lit. a, contractul încetează la "expirarea perioadei de valabilitate pentru care a fost încheiat", iar partea care invocă încetarea contractului este obligată a notifica această cauză de încetare cu 15 zile înainte de data la care urmează să-și producă efectele. Totodată, rezilierea contractului, permisă conform alin. 3 lit. c din art. 23 în cazul neachitării obligațiilor financiare în termen de 30 de zile de la data scadenței, intervine de plin drept, începând cu data notificării, fără a fi necesară o hotărâre judecătorească.
În ce privește clauzele penale agreate de părți, Curtea reține că pârâta chiriaș și-a asumat, conform art. 9 Contract, obligația de plată a chiriei lunare de 15 euro/mp, plătibili în lei la cursul "valutar" al monedei din ziua emiterii facturii, precum și obligația de plată a utilităților, facturile emise de către locator în aceste condiții fiind scadente în ziua de 15 lunii pentru care se face facturarea - art. 10 Contract. La art. 12 Contract, părțile au stabilit modalitatea de comunicare a facturilor, în sensul obligației chiriașului de a proceda la ridicarea acestora de la șeful stației CF, fiind prevăzut expres că, neridicarea nu exonerează de plată. Potrivit art. 13, pentru neplata la termen a facturilor se percep penalități de 0,5% pe zi întârziere calculate la suma datorară, până la data achitării, penalitățile putând depăși cuantumul debitului principal.
Potrivit art. 25 alin. 1 Contract, dacă locatarul continuă să ocupe spațiul după încetarea contractului, din culpa sa, datorează daune egale cu dublul chiriei lunare și TVA aferent pentru fiecare lună sau fracțiune de lună de ocupare a spațiului după încetarea contractului.
Prin cererea introductivă de instanță reclamanta locator a solicitat obligarea pârâtei la plata chiriei și utilităților facturate, pretinzând totodată aplicarea clauzelor penale prevăzute de art. 13 Contract, în ce privește neexecutarea obligației de decontare la termen a facturilor, și a celei inserate la art. 25 Contract, pentru neexecutarea la termen a obligației de predare a spațiului, despăgubiri apreciate la 10.02.2009.
În ceea ce privește decontarea cu întârziere a facturilor, înlăturarea aplicării clauzei penale de către prima instanță nu se justifică, nefiind necesare probe suplimentare în susținerea cererii de acordare a penalităților, cât timp facturile emise de locator, în executarea contractului, nu au fost contestate și mai mult, din corespondența părților rezultă că pârâta a recunoscut debitul la data de 15.11.2006 (8).
În ce privește însă plata sumei de 70.940,00 lei în temeiul art. 25 Contract, se observă că prin această clauză părțile au evaluat anticipat despăgubirile pentru lipsirea de folosință, or aceasta înseamnă împiedicarea locatorului de a intra în spațiu ulterior expirării termenului contractual, nicidecum neîndeplinirea formalităților de predare-primire. A accepta teza reclamantei în sensul obligării pârâtei la despăgubiri pentru lipsirea de folosință, calculate până la data de 10 februarie 2009, în condițiile în care, potrivit propriilor evidențe ale reclamantei, pârâta a părăsit spațiul în 2007 (astfel cum rezultă din corespondența internă a reclamantei - adresa înregistrată sub nr.279/16 ianuarie 2007,. 18), ar însemna valorificarea propriei pasivități a locatorului, ce nu a făcut demersuri pentru intrarea în posesia spațiului până la data de 17.03.2009, deși a considerat că, contractul a încetat la 27 2006, conform clauzelor contractuale, iar pârâta părăsise spațiul anterior datei de 10 ianuarie 2007.
Totodată, față de această situație de fapt ce rezultă chiar din înscrisurile depuse de reclamantă, nu poate fi primită cererea de evacuare a pârâtei, pârâta neocupând spațiul din care se solicită evacuarea.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile art. 296. pr. civ. urmează a admite apelul și a schimba în parte sentința apelată, în sensul obligării pârâtei și la plata penalităților datorate ca urmare a neachitării chiriei, în cuantum de 41.997,25 lei, păstrând dispozițiile primei instanțe în ce privește respingerea ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind evacuarea pârâtei și acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosință, în cuantum de 70.940,04 lei.
Față de dispozițiile art. 274-276.proc.civ. urmează a se reține obligația de plată a cheltuielilor de judecată avansate de către reclamantă aferente pretențiilor admise, în cuantum de 2.652,00 lei, reprezentând diferență taxă de timbru primă instanță și taxe de timbru apel, aferente pretențiilor admise suplimentar, în cuantum de 41.997,25 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF, cu sediul în T, BD. 16 2. -. 2, JUD. T, împotriva Sentinței civile nr. 477/PI/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- având ca obiect - pretenții, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL, cu sediul în A, STR. - -.28, JUD..
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Obligă pârâta și la plata sumei de 41.997,25 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâta și la plata sumei de 2.652,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red. - 25.01.2010
Thred. -4 ex - 28.01.2010
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
Judecător: DOINA RIZAC
Președinte:Raluca SuciuJudecători:Raluca Suciu, Maria Ofelia Gavrilescu
