Spete pretentii comerciale. Decizia 242/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA Operator 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA NR. 242/

Ședința publică din 24.11.2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Buta

JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de creditoarea - T SRL, împotriva sentinței civile nr. 289/PI/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu debitorii - SRL T și FARM I SRL T, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică pentru creditoare administratorul societății asistat de av., iar pentru debitoare av. -.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care apelanta depune certificat de înregistrare mențiuni privind fuziunea prin absorbție a - T SRL la - SA B și solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, învederând că - T SRL nu mai are personalitate juridică, iar, conform contractului cadru încheiat de părți, litigiile se soluționează la instanțele de la sediul reclamantei.

Mai depune la dosar reprezentantul apelantei copia nr. 11287/2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dos. nr-, într-o altă cauză, purtată între aceleași părți, pentru alte debite, în care s-a reținut ca fiind legal îndeplinită procedura prealabilă efectuată în condiții similare celei din prezentul dosar.

Reprezentantul pârâtei consideră că o astfel de cerere este inadmisibilă, arătând că prin absorbția - T SRL de către - SA B, aceasta din urmă a preluat de drept calitatea pe care o avea societatea absorbită.

Reprezentantul apelantei arată că față de aspectul că în prima instanță în calitate de reclamantă creditoare a stat - T SRL, iar competența de soluționare a cauzei a revenit de drept Tribunalului Timiș, în apel această reclamantă a fost absorbită de către - SA B, iar competența de soluționare a apelului revine Curții de Apel București.

Reprezentantul intimatelor arată că prin absorbție, - SA B, a preluat drepturile și obligațiile societății absorbite.

În deliberare, raportat la art. 294.proc.civ. cu aplicarea art. 158.proc.civ. având în vedere că suntem în calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri pronunțate de Tribunalul Timiș, Curtea se consideră investită legal cu soluționarea cauzei și respinge cererea de declinare a competenței teritoriale în favoarea Curții de Apel București. Se reține că, într-adevăr societatea absorbantă preia drepturile și obligațiile reclamantei precum și poziția procesuală a acesteia, iar la data sesizării instanței de fond, aceasta era competentă teritorial să soluționeze cauza.

Reprezentantul pârâtei solicită suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile în cauza ce are drept obiect anularea contractelor comerciale cu nr. 404/2005 și nr. 484/2005 încheiate între SRL și - T SRL, depunând și o cerere scrisă în acest sens, din care 1 ex. se comunică reprezentantului apelantei, învederând că a formulat cerere de chemare în judecată având ca obiect anularea contractelor menționate (în dosar nr-) întrucât semnăturile conținute de acestea nu aparțin administratorului societății, menționată a fi reprezentat societatea la negocierea și semnarea acestora, reclamanta înțelegând să uzeze de acte semnate în fals și în alte spețe similare.

Învederează instanței faptul că într-o speță similară Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis cererea de suspendare.

Reprezentantul apelantei se opune admiterii acestei cereri, învederând că intimatele nu au ridicat în fața primei instanțe aspectul că s-ar fi semnat contractele în fals, că acestea au ridicat marfa dar nu au achitat prețul.

Deliberând asupra cererii de suspendare, Curtea apreciază că cererea reclamantei se întemeiază pe numeroasele facturi acceptate de către pârâtă, iar contractele în baza cărora s-a formulat acțiunea sunt 484/2005 și 25/2006. Ca urmare, nu există o dependență între cauze de natură a dispune suspendarea judecării prezentei cauze, în apel, nulitatea actelor nefiind invocată și la fond.

De aceea, față de disp. art. 244 pct.1 Cpc va respinge cererea de suspendare.

Reprezentantul apelantei depune răspuns la întâmpinare, din care 1 ex. îl comunică reprezentantului apelantei care nu solicită termen pentru aos tudia.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.

Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș avându-se în vedere și concluziile scrise, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatelor, solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 289/PI/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a admis excepția prematurității și s-a respins acțiunea formulată de creditoarea - T SRL, in contradictoriu cu pârâta - SRL T, cu punct de lucru FARM I SRL

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, reclamanta - T SRL a chemat în judecată pârâții - SRL și FARM I SRL, ca prin sentința ce se va pronunța Tribunalul să oblige pârâtele la plata penalităților contractuale în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului achitat, penalități calculate la data scadenței fiecărei facturi până la data achitării cu întârziere a acestora, având valoarea totală de 103.925,97 lei conform calculului din anexa 1 cererii de chemare în judecată și datorate în condițiile contractuale stipulate, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că în mod nejustificat s-a refuzat plata contravalorii facturilor la medicamente, sumele datorate fiind achitate cu întârziere.

Din actele dosarului Tribunalul a reținut că reclamanta a anexat la dosar contractele de vânzare-cumpărare, facturi fiscale, acte și documente prin care își menține pretențiile.

În întâmpinare pârâtele invocă faptul că s-au depășit sumele contractate la nivelul tuturor Farmaciilor, părțile au efectuat înțelegeri privind cumpărări mai mari, debitul nu este exigibil decât din 01.01.2008, ulterior pârâtele au solicitat respingerea acțiunii ca prematur introdusă.

S-a reținut că reclamanta contrar prev. art. 720 ind. 1.pr.civilă nu a îndeplinit legal procedura concilierii directe, întrucât procesul verbal de conciliere directă se referă la alte sume decât cele specificate în petitul acțiunii respectiv 304.007,17 RON debit și 58.940, 71 RON penalități de întârziere și la alte facturi care nu se regăsesc în contabilitate, astfel încât nefiind îndeplinite cerințele legale din art. 720 ind. 1.pr.civilă, acțiunea reclamantei este prematur introdusă și va fi respinsă pe cale de consecință.

Față de cele expuse, Tribunalul conform art. 969, 970, 1073, 1066 cod civil și art. 720 ind. 1.pr.civilă coroborat cu art. 270.pr.civilă a respins acțiunea reclamantei în toate capetele de cerere formulate ca fiind pre matur introdusă având în vedere și concluziile scrise ale pârâtelor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta - T SRL, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul încuviințării către reclamantă a penalităților de întârziere calculate conform contractelor încheiate, în cuantum de 103.925,97 lei.

În motivare se arată că între reclamanta apelantă - T SRL și pârâta intimată - SRL, punct de lucru Farm I SRL s-a derulat de-a lungul timpului o relație contractuală având ca obiect vânzarea-cumpărarea de produse farmaceutice, în conformitate cu contractele comerciale nr. 484 din 10.03.2005 respectiv nr. 25 din 10.01.2006, încheiate pe o perioadă de 24 de luni, că reclamanta apelantă și-a executat până la momentul introducerii acțiunii principale toate obligațiile comerciale față de pârâta intimată - SRL, punct de lucru Farm I SRL, livrând toate comenzile la termen în cantitățile și sortimentele comandate de către aceasta, că pârâta intimată a refuzat nemotivat achitarea contravalorii facturilor emise de către reclamanta apelantă și acceptate în totalitate de pârâta intimată prin semnarea și ștampilarea acestora la primire, conform termenului de achitare stipulat în contractele comerciale încheiate și semnate între părți cu nr. 484 din 10.03.-2005, respectiv nr. 25 din 10.01.2006.

Se arată că în mod eronat instanța de fond a reținut în sarcina reclamantei apelante excepția prematurității introducerii acțiunii - situație care vine în contradictorialitate totală cu faptul că între părți a fost semnat un proces-verbal de conciliere, despre a cărei vorbire face instanța de fond în motivarea sentinței pronunțate, însă ceea ce nu a dorit instanța să menționeze este faptul că acest proces verbal de conciliere s-a încheiat la nivel de grup "Grup al farmaciilor " valoarea estimată de părți pe Grup fiind cea descrisă în procesul verbal, mai mult, pârâta intimată făcând acest lucru (respectiv, semnând procesul verbal de conciliere nu a făcut altceva decât să-și recunoască atât debitele cât și penalități ce urma să le plătească conform clauzelor contractelor stipulate mai sus), așadar în opinia apelantei au fost îndeplinite prevederile art. 720 ind.1 proc.civ. însă pârâta intimată nici după acest proces-verbal nu și-a achitat debitele restante, stare de fapt ce a dus la promovarea acțiunii principale de către reclamanta apelantă.

Mai mult, instanța de fond a respins ca fiind inadmisibilă proba privind efectuarea unei expertize tehnice în dosarul cauzei "pe motiv că valoarea contractelor a fost una cu mult depășită, respectiv 5.000 Ron", condiții în care pârâta intimată, atât prin întâmpinare cât și prin susținerile referitoare la faptul că "termenul de scadență nu ar fi fost calculat de reclamantă la 150 zile așa după cum a fost înțelegerea contractuală între părți", situație nedovedită sub nici un aspect procedural, instanța a respins acțiunea reclamantei.

În drept invocă prevederile art. 282-298.proc.civ.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta intimată - SRL, punct de lucru Farm I SRL a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legată și temeinică.

În motivare se arată că prima instanță a stabilit judicios și a respins cererea de chemare în judecată a reclamantei întrucât aceasta nu a respectat prevederile art. 720 ind.1 și urm. proc.civ. care stabilește imperativ că în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte, scop în care "va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină aceasta". Este de datoria reclamantului să determine cadrul procesual, să stabilească exact care sunt pretențiile sale împotriva pârâtului și, fiind vorba de o cerere evaluabilă în bani, cuantumul acestora și, mai ales, temeiul și modul de calcul.

Or, reclamanta a depus doar un proces-verbal de conciliere prin care părțile stabilesc un nou termen pentru plata facturilor scadente, însă prin cererea de conciliere directă, apelanta a solicitat un alt cuantum al penalităților de întârziere, calculând un termen de plată pentru fiecare factură de 150 zile, solicitând penalități de întârziere numai din a 151 zi.

Ulterior, prin cererea de chemare în judecată a solicitat însă plata penalităților de întârziere din a 91 zi de la data emiterii facturii, printre facturile pentru care se solicită plata penalităților de întârziere numărându-se și facturi care nu au fost cuprinse în cererea de conciliere directă, apelanta făcându-se astfel vinovată de a nu fi îndeplinit obligațiile impuse de art. 720 ind.1 și urm. proc.civ. drept pentru care instanța de fond a respins corect cererea de chemare în judecată ca fiind prematur introdusă.

Mai mult, arată pârâta intimată, în data de 17.09.2008 i-a parvenit din partea reclamantei o nouă cerere de conciliere directă prin care aceasta solicită plata unei sume de 106.496,71 lei cu titlu de penalități de întârziere, aceasta fiind o altă sumă decât cea solicitată în cererea de chemare în judecată respinsă de instanță, și în cererea de conciliere prealabilă din urmă cu un an, invocând alte temeiuri pentru calculul penalităților, recunoscând implicit că nu a efectuat concilierea prealabilă prevăzută de art. 720 ind.1 și urm. proc.civ. și temeinicia hotărârii pronunțate de Tribunalul Timiș.

Pe fond, intimata arată că prin semnarea procesului verbal de conciliere din data de 09.10.2007 părțile au stabilit prorogarea termenului de plată al facturilor neachitate în acel moment până la sfârșitul lunii 2007, întrucât comandase cantități mult mai mari de marfă decât cele avute în vedere la semnarea contractelor de către părți (spre exemplu Contractul nr. 536/2007 stabilea ca valoare anuală suma de 5.000 lei), iar Casa de Asigurări de Sănătate T, principalul contractant al pârâtei intimate, plătește medicamentele la termene mai mari decât cele impuse de - T SRL. De altfel, reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată privind plata penalităților abia în data de 18 februarie 2008, confirmând astfel prorogarea termenului contractuală de plată.

În ceea ce privește unele susțineri ale apelantei, cum că procesul verbal de conciliere a fost încheiat la nivel de grup de farmacii, ori că nu i-ar fi fost admisă expertiza în cauză întrucât nu a calculat corect cuantumul penalităților, intimata consideră că acestea sunt lipsite de temei real.

Mai mult, contractul nr. 25/2006 invocat de reclamantă în susținerea pretențiilor sale a fost încheiat cu 2 pe care a chemat-o în judecată într-un alt proces aflat în prezent în apel la Curtea de APEL TIMIȘOARA (Dosar nr-), iar de contractul nr. 484/2005, societatea intimată nu are cunoștință, intimata precizând că în alte cauze similare deschide de către apelantă împotriva altor societăți comerciale farmaceutice, s-a deschis procedura falsului întrucât semnătura conținută pe contract nu era cea a administratorului menționat că ar fi reprezentat societatea la încheierea contractului.

Raportându-se la art. 7.6. din Contractul nr. 536/2007, reclamanta ar fi trebuit să factureze separat penalitățile de întârziere, ceea ce nu a făcut, apoi să convoace la conciliere directă și abia ulterior să introducă cererea de chemare în judecată.

În ceea ce privește solicitarea apelantei de a se completa probele administrate și a schimba în totalitate hotărârea atacată, intimata apreciază că aceasta ar fi putut cel mult solicita, în temeiul art. 297.proc.civ. retrimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept invocă dispozițiile art. 282-298 și 720 ind.1 și urm. proc.civ. art. 969, 970, 1128.civ.

Reclamanta apelantă - T SRL a depus la dosar precizări la motivele de apel, prin care învederează în fapt, că la dosarul cauzei a depus înscrisul intitulat "Proces-verbal de conciliere directă" semnat și ștampilat de către consilierul juridic al societății pârâte precum și de reprezentanții societății intimate, înscris necontestat de către pârâtă, în care se menționează "Prezentul proces-verbal se va anexa la acțiunea reclamantei, făcând dovada îndeplinirii condițiilor art. 720 indice 1 alin.1 Cod procedură civilă".

De asemenea, tot în cuprinsul procesului-verbal de conciliere întocmit de către părți, se menționează "Părțile confirmă că și-au comunicat reciproc copiile actelor probatorii de care înțeleg să se folosească în proces".

În ce privește situația de drept, reclamanta apelantă arată că legiuitorul, prin promovarea textului de lege invocat, a stabilit foarte clar și a obligat reclamantul, ca în scopul concilierii "să se întâlnească cu cealaltă parte", deci demersul concilierii trebuie să fie unul efectiv, nu formal.

De asemenea, tot legiuitorul menționează că rezultatul concilierii se consemnează într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți.

Prin Decizia nr. 828/10.02.2005, Tribunalul Bucureștia stabilit că potrivit dispozițiilor art. 7201alin. (1) proc.civ. în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, se consideră îndeplinită procedura dacă pârâta care s-a prezentat la conciliere, nu a formulat obiecțiuni sau contestat procesul-verbal.

Prin Decizia nr. 348/26.01.2005, Curtea de Apel București, a stabilit că într-o speță similară, prin respingerea acțiunii ca prematură, se consideră că se încalcă prevederile art. 109 alin.(2) și art. 7201.proc.civ. întrucât prevederile privind efectuarea concilierii prealabile sunt obligatorii, în schimb termenele, condițiile, locul, mijloacele și modalitățile de manifestare a voinței părților, cât și conținutul concret al înscrisurilor sunt recomandate de art. 7201începând cu alin. (2) și nu reprezintă condiții cerute imperios de lege.

Reclamanta apelantă arată că efectuarea procedurii de conciliere prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată, nu este o cerință imperativă a legii, nefiind în toate cazurile sancționată cu respingerea cererii de chemare în judecată, sens în care amintește câteva decizii ale instanțelor supreme care, de-a lungul timpului au statuat că nerespectarea prevederilor art. 720/1 proc.civ. nu atrage respingerea acțiunii în judecată ca prematur introdusă sau ca inadmisibilă și anume: Tribunalul O l t, prin Decizia nr. 66/2004 a statuat că "legea nu prevede o sancțiune a neîndeplinirii concilierii prealabile care să dea caracter imperativ normei aplicate". În concluzie, "nerespectarea unora dintre prevederile art. 720/1 proc.civ. nu atrage automat nulitatea concilierii ci numai dacă partea dovedește o vătămare" (Decizia 348/2005 - a Secției comerciale ).

Explicația detaliată o oferă tot care, prin Decizia nr. 3184/03.09.2004 statuează că "Rațiunea concilierii prealabile prevăzute de art. 720/1 proc.civ. este aceea de a simplifica și degreva judecățile având ca obiect pretenții de natură bănească, pretenții ce pot fi soluționate pe cale amiabilă și într-un termen scurt.

Această rațiune este practic realizată și atunci când încercarea de conciliere a reclamantei cu cealaltă parte a avut loc în cadrul unei alte proceduri sau când procedura concilierii a fost îndeplinită după introducerea cererii de chemare în judecată, deoarece esențial este ca părțile, prin voința lor, exprimată neechivoc, să stăruie pentru a rezolva litigiul".

În concluzie, dacă pârâta dintr-un litigiu comercial nu dovedește existența vreunui prejudiciu, iar reclamanta dovedește că a depus diligențe în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, instanța trebuie să decidă respingerea excepției prematurității introducerii cererii de chemare în judecată, în cazul în care pârâta o va invoca.

Cu privire la calitatea - SA, se învederează că începând cu data de 01.10.2008 a devenit efectivă fuziunea prin absorbție a - - T SRL în calitate de societate absorbită, de către - SA, în calitate de societate absorbantă, fuziune în urma căreia personalitatea juridică a societății absorbite a încetat, toate drepturile și obligațiile acesteia fiind preluate de - SA

Pârâta intimată - SRL T, a depus întâmpinare la motivele de apel prin care solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii prime instanțe ca fiind legală și temeinică, arătând totodată netemeinicia susținerilor apelantei formulate prin înscrisul intitulat "precizări la motivele de apel".

În ceea ce privește îndeplinirea procedurii de conciliere prealabilă, intimata arată că prin cererea de conciliere directă, reclamanta a solicitat achitarea debitului restant, dar și suma de 58.940,71 lei cu titlu de penalități de întârziere, invocând în susținerea pretențiilor sale contractul nr. 484/2005 și contractul nr. 536/2007, prin cererea de chemare în judecată solicită penalități de întârziere în cuantum de 103.925,97 lei în temeiul contractelor nr. 484/2005, 25/2006 și 536/2007, iar prin cererea de conciliere directă expediată în septembrie 2008 solicită penalități de întârziere în temeiul contractelor din 2006, 2997, dar și a prevederilor unilaterale înscrise pe factură.

Având în vedere prevederile imperative ale art. 720 ind.1 proc.civ. reclamanta trebuie să comunice exact pretențiile sale, temeiul legal și toate actele pe care se întemeiază acestea. Or, în lumina alineatului anterior, însăși reclamanta apelantă este în dubiu asupra temeiului legal și faptic al pretențiilor sale neîntemeiate.

De asemenea, prin procesul-verbal de conciliere depus în cauză reclamanta a renunțat la a solicita penalități de întârziere - așa cum rezultă clar din cuprinsul procesului-verbal de conciliere - întrucât realizaseră achiziții mult mai mari decât cele stipulate în contract, prorogând termenul de plată al tuturor facturilor restante la data de 09.10.2007 până la sfârșitul lunii 2007, ceea ce echivalează cu o novație a obligației inițiale.

Faptul că în cuprinsul procesului verbal de conciliere se face vorbire de plata unei sume de 247.000 lei la nivelul tuturor farmaciilor din grup reprezintă un alt argument în susținerea prorogării termenului de plată până la sfârșitul lunii 2007, întrucât reclamanta calculase că la data încheierii procesului verbal de conciliere trebuia achitată la nivelul tuturor celor patru societăți comerciale menționate (, Pro-Pharm) o sumă de 247.000 lei lunar pentru a fi la zi cu plata facturilor restante până la sfârșitul lunii 2007, nedorind să se prevaleze de prorogarea termenului de plată și să achite întregul debit restant în luna fără a efectua plățile lunare.

După cum se poate observa din cuprinsul alineatelor 2 și 4 ale art. 729 ind.1 proc.civ. legiuitorul a reglementat cu precizie până și termenele în care trebuie să aibă loc procedura concilierii prealabile, tocmai pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea.

Din modul în care reclamanta apelantă a înțeles să își conceapă acțiunea, inclusiv prin solicitarea efectuării unei expertize contabile, rezultă că nici ea însăși nu cunoaște exact cuantumul penalităților de întârziere și nici înscrisurile care le-ar putea justifica, însă dorește să obțină o hotărâre judecătorească prin care să o oblige pe pârâta intimată la plata unor sume nedatorate și, mai ales, neîntemeiate.

În ceea ce privește calitatea - SA B de a sta în instanță ca apelantă în locul - T SRL, ca societate absorbantă, pârâta intimată consideră că respectiva soluție nu poate fi primită întrucât reprezentantul apelantei nu a depus în instanță hotărârea pronunțată de către judecătorul delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerțului, precum și publicarea în Monitorul Oficial a acesteia.

Analizând apelul declarat, din prisma criticilor formulate, în limitele investirii, raportat la disp. art. 295 și urm. Cpc, Curtea constată că acesta este fondat.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei și din susținerile pârâtei rezultă că între reclamanta apelantă - T SRL și pârâta intimată - SRL, punct de lucru Farm I SRL s-a derulat de-a lungul timpului o relație contractuală având ca obiect vânzarea-cumpărarea de produse farmaceutice, în conformitate cu contractele comerciale nr. 484 din 10.03.2005 respectiv nr. 25 din 10.01.2006, încheiate pe o perioadă de 24 de luni, că reclamanta apelantă și-a executat până la momentul introducerii acțiunii principale toate obligațiile comerciale față de pârâta intimată - SRL, punct de lucru Farm I SRL, livrând toate comenzile la termen în cantitățile și sortimentele comandate de către aceasta, că pârâta intimată a refuzat nemotivat achitarea contravalorii facturilor emise de către reclamanta apelantă și acceptate în totalitate de pârâta intimată prin semnarea și ștampilarea acestora la primire, conform termenului de achitare stipulat în contractele comerciale încheiate și semnate între părți cu nr. 484 din 10.03.-2005, respectiv nr. 25 din 10.01.2006.

Cauza a fost soluționată de prima instanță pe excepția prematurității introducerii acțiunii.

Cu toate acestea, între părți a fost semnat un proces-verbal de conciliere, s-a încheiat la nivel de grup "al farmaciilor " valoarea estimată de părți pe Grup fiind cea descrisă în procesul verbal, mai mult, pârâta intimată semnând procesul verbal de conciliere, fapt care echivalează cu recunoașterea înștiințării asupra debitelor și penalităților acolo stipulate.

Față de aceste aspecte, rezultă că au fost îndeplinite prevederile art. 720 ind.1 proc.civ. însă pârâta intimată nici după acest proces-verbal nu și-a achitat debitele restante, stare de fapt ce a dus la promovarea acțiunii principale de către reclamanta apelantă.

Susținerile pârâtei referitoare la un calcul diferit al penalităților, prorogarea termenului de plată al debitului sunt chestiuni ce țin de analiza pe fond a cuantumului și realității, scadenței și certitudinii sumelor ce se pretind a fi datorate, aspecte ce nu pot fi analizate în această fază procesuală.

În plus, intimata - SRL recunoaște că mai primit încă o cerere de conciliere ( 11) deci scopul acestei proceduri prealabile, acela de a încunoștința debitorul despre pretențiile creditorului, a fost atins în speța dedusă judecății.

Față de aceste aspecte de fapt și de drept incidente în cauză, Curtea apreciază că litigiul trebuia să fie soluționat pe fond și nu pe excepție, astfel că, pentru a asigura rejudecarea procesului în condiții echitabile și pentru a nu îngrădi accesul niciuneia dintre părți la fiecare cale de atac prevăzute de lege, va admite apelul declarat de reclamanta - T SRL împotriva sentinței civile nr. 289/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu intimatele - SRL.

În baza disp. art. 297 alin. 1 Cpc, văzând că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, va desființa sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de reclamanta - T SRL, cu sediul procedural ales la Cabinet Individual avocat din T,--9, jud. T, împotriva sentinței civile nr. 289/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu intimatele - SRL, cu sediul în T,-,.6, jud. T, punct de lucru - Farm I SRL cu sediul în T, Bv. 16 2. nr.53, jud.

Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 24.11 2008

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

RED. /17.12.2008

TEHNORED.//5 EX/18.12.2008

PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ

JUDECĂTOR:

Se comunică 3 ex. - - T SRL

- - SRL

- Farm I SRL - punct de lucru

Președinte:Anca Buta
Judecători:Anca Buta, Florin Moțiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 242/2008. Curtea de Apel Timisoara