Spete pretentii comerciale. Decizia 442/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.442
Ședința Publică de la 23.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Aurică
GREFIER -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC INTERNATIONAL SRL, împotriva sentinței comerciale nr.13274 din 4.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații reclamanți, reprezentați de avocat dl., lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care se învederează că recurenta a depus la dosar, prin Serviciul Registratură: chitanță de achitare a taxei judiciare de timbru în sumă de 1494 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei, stabilite prin rezoluția de primire a recursului; înscrisuri în susținerea recursului și cerere privind judecarea recursului și în lipsă potrivit art.242 alin.2 proc.civ.
Curtea din oficiu, pune în discuție calea de atac promovată.
Apărătorul intimaților arată că obiectul cererii de chemare în judecată a fost restrâns la plata sumei de 15.000 Euro și, drept urmare, calea de atac este recursul.
Curtea potrivit art.2821proc.civ. apreciază calea de atac promovată ca fiind recurs cum de altfel, a fost corect intitulată.
Intimații reclamanți, prin apărător, au arătat că nu mai au alte cereri de formulat și înscrisuri noi de solicitat.
La solicitarea Curții, apărătorul intimaților reclamanți precizează că nu are cunoștință ca sentința comercială nr.15330 din 19.12.2007, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI a Comercială, în dosarul nr- să fi fost atacată de pârâta SC INTERNAȚIONAL SRL iar sub acest aspect, apreciază că sarcina probei îi revenea recurentei pârâte.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri noi de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimații reclamanți, prin apărător, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, ca fiind legală și temeinică, urmând se constata din actele aflate la dosar, că nu s-a făcut dovada existenței unui drept de retenție stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă; au mai arătat intimații reclamanți, prin apărător, că își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe calea unei acțiuni distincte.
CURTEA
Prin cererea formulată în data de 02.08.2007 la Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, și au chemat în judecată pârâta SC INTERNATIONAL SRL solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata de daune interese constând în contravaloarea lipsei de folosință a imobilului proprietatea reclamanților situat în B,-, sector 3, calculate de la 04.04.2007 și până la predarea efectivă a imobilului și estimate provizoriu la suma de 15000 Euro/lună, echivalentul a 47679 lei/lună la cursul BNR din 02.08.2007, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința comercială nr.13398 pronunțată la 15.11.2007 în dosarul - Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3
Prin sentința civilă nr.181 pronunțată la 10.01.2008 în dosarul -, Judecătoria Sectorului 3 Baa dmis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, Secția Comercială. De asemenea, constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul cauzei pentru soluționarea acestuia la Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Prin sentința comercială nr.50 pronunțată la 10.03.2008 în dosarul nr.- Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, soluționând conflictul negativ de competență, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, Secția Comercială.
Prin cererea precizatoare formulată la 25.09.2008 reclamanții, și au arătat că mama lor, reclamanta a decedat și că sunt moștenitorii acesteia. De asemenea prin cererea precizatoare formulată la 04.12.2008 reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15000 Euro, în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plății, cu titlu de daune interese reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru imobilul situat la adresa menționată, calculate pe perioada 04.04.2007 - 15.05.2007.
Prin sentința comercială nr.13274 pronunțată la 04.12.2008 în dosarul - Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a admis acțiunea astfel cum a fost precizată, și a obligat pârâta la plata sumei de 15000 Euro în echivalentul în lei la cursul oficial al BNR din data plății, reprezentând contravaloarea lipsei folosinței imobilului situat la adresa menționată în cererea de chemare în judecată, restituit prin Dispoziția Primarului General al Municipiului B nr.7313/16.01.2007, pentru perioada 04.04.2007 - 04.05.2007 precum și la plata sumei de 2.206 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut, în principal, că imobilul în cauză, cu excepția a două apartamente, a fost restituit reclamanților prin dispoziția Primarului General al Municipiului B nr.7313/16.01.2007. De la data punerii în posesie, 28.07.2007, conform protocolului de predare-primire încheiat cu - contractul de închiriere în baza căruia pârâta deținea imobilul încheiat cu Iaî ncetat potrivit art.5 din dispoziția menționată și, în consecință, pârâta ocupat în continuare imobilul fără titlu legal, iar reclamanții sunt îndreptățiți să pretindă contravaloarea lipsei de folosință a imobilului cu titlu de daune-interese.
Perioada pentru care sunt datorate aceste daune interese este cuprinsă între 04.04.2007 - 04.05.2007, conform modului de calcul precizat expres de către reclamanți, perioadă anterioară datei soluționării prin sentința 15330/2007, în dosarul - al aceleiași instanțe, a unei alte cereri a reclamanților, de evacuare a pârâtei din imobil. Cuantumul contravalorii lipsei de folosință a fost stabilit la valoarea chiriei din contractele de închiriere ale Primăriei existente anterior retrocedării imobilului pentru zona respectivă.
Apărarea pârâtei în sensul că refuză părăsirea imobilului pentru că are pretenții proprii pretinse prin cererea reconvențională formulată în dosarul -, referitoare la contravaloarea investițiilor efectuate în imobil și în baza cărora a solicitat un drept de retenție nu poate fi primită deoarece aceste aspecte nu au fost probate printr-o hotărâre judecătorească. De altfel pârâta își poate valorifica pretențiile respective cu respectarea art.1169 Cod civil, recurgând inclusiv la măsura cumpărării.
Pe parcursul judecății reclamanta decedat, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, iar litigiul a continuat cu ceilalți reclamanți moștenitori.
Împotriva acestei sentințe comerciale pârâta SC International SRL a declarat recurs, timbrat și în termen legal, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii reclamanților ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență că la judecata în primă instanță a făcut dovada litigiului dedus spre judecată în dosarul -, în care a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat un drept de retenție asupra imobilului până la achitarea de către reclamanți a contravalorii investițiilor pe care le-a efectuat, aspecte care nu au fost contestate nici de reclamanți. Cu toate acestea tribunalul a considerat necesară o hotărâre judecătorească pentru dovedirea solicitării dreptului de retenție, hotărâre care se va depune la dosar. Respingerea cererii privind dreptul de retenție a intervenit ulterior perioadei pentru care s-au admis pretențiile reclamanților în cauză, iar cererea privind dreptul de retenție a fost formulat chiar la 04.04.2007. Dacă ar fi evacuat imobilul în acea perioadă implicit ar fi renunțat și la dreptul de retenție și cât timp acesta era dedus judecății recurenta avea dreptul să păstreze posesia imobilului până la soluționarea definitivă a cauzei. Soluția de respingere a solicitării privind dreptul de retenție nu are relevanță asupra considerentelor hotărârii recurate.
În susținerea recursului s-au depus la dosar înscrisuri din dosarul -, la care recurenta a făcut referire.
Față de acestea, analizând actele și lucrările dosarului cauzei Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit considerentelor sentinței atacate, tribunalul a reținut că nu au fost probate printr-o hotărâre judecătorească aspectele invocate în apărare de pârâtă, referitoare la nepărăsirea imobilului față de pretențiile invocate prin cererea reconvențională formulată în dosarul - și la dreptul de retenție solicitat până la plata acestora, iar nu, astfel cum pretinde recurenta, aspectul privind existența cererii privind dreptul de retenție.
Deținerea fără titlu a imobilului de către recurent, de natură să justifice pentru reclamanți contravaloarea lipsei de folosință a început odată cu încetarea de drept a contractului de închiriere.
Simpla formulare și existența pe rolul instanței a cererii privind dreptul de retenție nu este în măsură să confere recurentei un titlu, dreptul de a deține în continuare imobilul. Aceasta decât în măsura în care ar interveni admiterea acestei cereri printr-o hotărâre judecătorească. În cauză pârâta nu a fost în măsură ca, la judecata în primă instanță să facă dovada că ar fi obținut un drept de retenție printr-o hotărâre judecătorească pronunțată în dosarul -. Dimpotrivă, prin sentința comercială 15330/19.12.2007 prin care s-a soluționat acea cauză în primă instanță, rămasă definitivă și irevocabilă, cererea reconvențională a pârâtei, inclusiv capătul de cerere privind dreptul de retenție, a fost ulterior respinsă ca neîntemeiată.
În consecință, reținând că în raport cu motivele de recurs formulate, sentința atacată este temeinică și legală, Curtea în baza art.312 alin.1 pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă SC INTERNATIONAL SRL, împotriva sentinței comerciale nr.13274 din 4.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Tribunalul București - Secția VI- Comercială
Președinte:
Președinte:Alina Sekely PopaJudecători:Alina Sekely Popa, Cristina Scheaua, Aurică