Spete pretentii comerciale. Decizia 66/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.66
Ședința Publică de la 4.02.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Țilimpea
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind, pronunțarea cererii de apel, formulată de apelanta - -, împotriva sentinței comerciale nr.6941 din 21.05.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 28.01.2008, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce constituie parte integrantă din prezenta decizie când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 4.02.2008.
CURTEA
Asupra apelului de față.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială sub nr.1506 din 18 martie 2005, reclamanta - -, a solicitat în contradictoriu cu pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - B, obligarea acesteia la plata sumei de 44722,67 USD, despăgubiri, reprezentând speze și comisioane bancare încasate de pârâtă în mod nejustificat pentru scrisoarea de garanție bancară de bună execuție a contractului încheiat de - - la data de 1.VI.1984 cu firma /TEAS Turcia și contragaranția emisă de, în prezent BCR - ambele rămase fără obiect, plata dobânzii legale de 6% pe an, în valoare de 6170,41 USD potrivit G nr.9/2000, pretențiile fiind în cuantum de 50893 USD.
Pârâta BCR a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că în baza art.15 din G 18/2004 așa cum a fost modificată prin G nr.85/2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B se în drepturile și obligațiile BCR și reprezintă statul în calitate de garant în toate procesele și cererile cu care sunt sau vor fi investite instanțele judecătorești ori arbitrale în legătură cu angajamentele, daunele directe sau indirecte, precum și orice alte obligații sau pretenții prezente sau viitoare izvorâte din activitatea desfășurată de - până la data radierii acesteia din Registrul Comerțului.
Prin sentința comercială nr.5180 din 22.XI.2005 s-a respins acțiunea reclamantei față de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B ca neîntemeiată, reținându-se că în contractele încheiate cu contractorul general și cu beneficiarul, părțile au stipulat o clauză conform căreia, legea care generează drepturile și obligațiile asumate de părți, inclusiv obligația de garanție/contragaranție, este cea, litigiile izvorâte între părți fiind de competența jurisdicției turcești.
Prin încheierea din 20 septembrie 2005 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BCR și s-a dispus scoaterea acesteia din cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, care a susținut că pretențiile sale nu atrag competența instanțelor turcești, înțelegând să se îndrepte împotriva unor persoane juridice române, în temeiul Convenției nr.-/1999.
Prin decizia comercială nr.425/19 septembrie 2006, s-a admis apelul declarat de - - B, în contradictoriu cu intimatele pârâte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și BCR - B, s-a desființat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că în mod nelegal s-a dispus scoaterea din cauză a BCR, apreciindu-se că aceasta nu ar avea calitate procesuală pasivă.
S-a mai reținut de asemenea că nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei, astfel că sunt incidente dispozițiile art.297 alin.1 Cod pr.civilă
Rejudecând cauza în fond după casare, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a pronunțat sentința comercială nr.6941 din 21 mai 2007, în dosarul nr- prin care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a, a respins acțiunea reclamantei față de S ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a respins acțiunea față de BCR ca neîntemeiată.
S-a reținut că potrivit disp. art.1.13 din Convenția nr.-/1999, independent de data valabilității prevăzută în garanții, obligațiile clientului față de bancă, decurgând din scrisorile de garanții și contragaranții emise, încetează numai în cazul restituirii originalelor de către beneficiari sau la primirea acordului expres al beneficiarilor, cu privire la încetarea obligațiilor băncii față de beneficiari.
Împotriva sentinței comerciale nr.6941 din 21.05.2007 a Tribunalului București Secția a VI-a Comercială a formulat apel în termen, legal timbrat, reclamanta - - B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin criticile formulate, apelanta susține în esență, următoarele:
Instanța de fond a apreciat greșit că potrivit cererii de angajament nr.02259/23.VII.1984, pentru emiterea scrisorii de garanție/contragaranție bancară, - - va suporta comisioanele bancare ocazionate de emiterea garanției/contragaranției, întrucât pentru perioada 16.03.2002 -16.03.2005 când i s-a debitat contul de BCR, garanția devenise nulă și fără obiect, încă din luna noiembrie 1988.
-Nu se poate reține că după data la care scrisoarea de garanție a devenit nulă și fără obiect, ea să constituie izvor de obligații de plată a sumelor reprezentând speze și comisioane bancare în sarcina Ordonatorului.
În mod greșit a reținut instanța că prin existența cererii de executare a garanției, s-a anihilat prevederea obligativității restituirii garanției, încălcându-se prevederile art.1.13 din.
Instanța de fond a reținut în mod greșit că angajamentul apelantei încetează numai după încheierea protocolului de acceptare finală dar nu mai mult de 12 luni de la acceptarea provizorie deoarece s-a ignorat din textul garanției sintagma "exceptând cazul menționat mai sus".
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată față de intimata-pârâtă BCR, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinare, intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B solicită în conformitate cu art.296 alin.1 Cod pr.civilă, respingerea apelului ca nefondat.
Intimata BCR, prin întâmpinare invocă excepția lipsei calității procesuale pasive și solicită respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără legitimitate procesuală, iar pe fond solicită respingerea apelului ca nefondat.
Apelul este întemeiat și se va admite în baza art.296 Cod pr.civilă, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată, apelanta reclamantă a solicitat obligarea intimatei-pârâte BCR - B la plata sumei de 44722,67 USD reprezentând speze și comisioane bancare încasate nejustificat pentru scrisoarea de garanție bancară de bună execuție a contractului încheiat de - - B la 1 iunie 1984 cu firma /TEAS emisă de Ankara în favoarea beneficiarului /TEAS și contragaranția emisă de, în prezent BCR, ambele rămase fără obiect, plus plata dobânzii legale de 6% pe an, în valoare de 6170,41 USD, calculate potrivit G nr.9/2000.
La 3.02.1984 între apelantă, subcontractor și Turcia, contractor general, s-a încheiat un contract pentru livrarea unei părți din echipamentele necesare realizării sistemului de transport în cadrul obiectivului Plant în favoarea beneficiarului Turcia (fila 8 dosar nr-).
În baza acestui contract, la 1.VI.1984 apelanta a încheiat direct cu beneficiarul un contract prin care au fost stabilite relațiile părților cu privire la livrarea echipamentelor necesare executării lucrărilor, cu precizarea că livrările și plățile urmează a fi efectuate direct între aceste părți.
Perioada de garanție a echipamentelor livrate a fost stabilită la 12 luni de la punerea în operare, dar nu mai mult de 20 de luni de la data ultimei livrări 30.XI.1988, iar la data expirării garanției echipamentului livrat, apelanta s- adresat băncii turce în vederea restituirii scrisorilor de garanție bancară.
Garanțiile au fost emise de -, obligațiile acesteia, la data radierii din Registrul Comerțului a, fiind preluate de BCR - 21.1999.
La 21.IV.1999 între apelantă și a fost încheiată Convenția () nr.-, Convenție preluată de BCR - B, după radierea.
Potrivit dispozițiilor art.1.8 din această Convenție "diminuarea angajamentului de plată asumat de bancă din scrisorile de garanție bancară și contragaranție va avea loc integral la expirarea valabilității.
Potrivit art.1.8 din, deoarece termenul de valabilitate al garanției în litigiu a expirat, și întrucât nu a fost prelungită valabilitatea acesteia, intimata pârâtă BCR - - nu mai are un temei pentru încasarea spezelor și comisioanelor bancare.
Întrucât beneficiarul garanției nu a întocmit nici o formalitate de executare silită pentru executarea garanției bancare, atât apelanta cât și intimata BCR - - B au ieșit din obligație, și cu toate acestea, fără temei legal, toate acestea, fără temei legal, intimata BCR - a condiționat să încaseze speze și comisioane bancare pentru o garanție ieșită din valabilitate, încălcându-se prevederile.
Dispozițiile art.113 din, reglementează încetarea obligațiilor asumate de ordonator (apelanta reclamantă) iar potrivit disp. art.969 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, având libertatea de a reglementa raporturile dintre ele, cu singura restricție, de a nu aduce atingere ordinii publice sau bunelor moravuri.
Instanța de fond a ignorat faptul că la 12.2004, beneficiarul a solicitat executarea garanției pe care BCR - a refuzat să o execute, pentru faptul că cererea de executare nu era însoțită de acte doveditoare a neîndeplinirii obligației contractuale pentru care a garanția fusese emisă, și a înlocuit prev. art.3 de sub. art.1.13, în sensul că obligațiile ordonatorului încetează odată cu formularea cererii de executare a garanției bancare de către beneficiar, șinude executarea ei.
Față de disp. art.1.13 din, în mod greșit a reținut instanța că singura modalitate de încetare a obligațiilor apelantei față de bancă este încheierea Protocolului de acceptare provizorie a recepției, interpretare care excede convenției părților și încalcă dispozițiile art.969 Cod civil.
Instanța a înlăturat voința părților exprimată în art.1.13 din, considerând că singura modalitate de încetare a obligațiilor ordonatorului față de bancă încetează la prezentarea Protocolului de acceptare provizorie.
Plata comisioanelor și a spezelor bancare la o garanție expirată conduce la o îmbogățire fără justă cauză a BCR.
În consecință, constatându-se că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea reclamantei, Curtea va admite apelul, va schimba în parte sentința atacată și pe fond va admite acțiunea reclamantei - Export - B față de pârâta BCR - B pe care o va obliga la plata sumei de 41722,67 USD, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății, sumă ce reprezintă speze și comisioane încasate nejustificat și la dobânda legală de 6% pe an în valoare de 6170,41 USD, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
În temeiul art.274 pr.civ va obliga pârâta BCR - - B și la plata sumei de 5540 lei cheltuieli de judecată fond și apel.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
de timbru au fost legal achitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - - cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.6941 din 21.05.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - cu sediul în B,-, sector 3 și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B cu sediul în B,--11, sector 1.
Schimbă în parte sentința atacată în pe fond admite acțiunea reclamantei - - față de pârâta BCR - B pe care o obligă la plata sumei de 41722,67 USD, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, plus dobânda legală de 6% pe an, în valoare de 6170,41 USD, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, plus 5540 lei cheltuieli de judecată (fond și apel).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică din 4.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. Jud.GȚ - 19.02.2008
Tehnored. - 22.02.2008
5 ex.
Președinte:Georgeta ȚilimpeaJudecători:Georgeta Țilimpea, Cristina Scheaua