Spete pretentii comerciale. Decizia 83/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 83
Ședința publică din data de 22 mai 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Teodor Nițu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de pârâta -
Asigurări SA, cu sediul în B,--48, sector 1, prin sucursala B, cu sediul în B, str. -, nr. 42, jud. B împotriva sentinței nr. 18 din data de 13 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamanta - de Vinuri SA, cu sediul în com., jud.
Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 3.053.00 lei,potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 4 lei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta-pârâtă - Asigurări SA, prin Sucursala B, reprezentată de consilier juridic și intimata- reclamantă - de Vinuri SA, reprezentată de avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,
Părțile, având cuvântul prin apărătorii lor, menționează că nu au cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea apelului.
Curtea, luând act că părțile nu au cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelanta-pârâtă, solicită completarea probelor administrate la instanța de fond cu efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, probă ce a fost respinsă de instanța de fond,fără nicio motivare.
Apreciază că, în cauză, pentru rezolvarea unor neclarități legate de modul de producere a accidentului și avariile produse, era necesară efectuarea unei expertize-specialitatea auto,însă, prin refuzul instanței de a încuviința această probă, pârâta s-a aflat în imposibilitatea de a-și proba susținerile formulate prin întâmpinare.
Instanța de fond a soluționat cauza fără să țină cont de înscrisurile aflate la dosarul cauzei și, mai ales, fără să dispună efectuarea unei expertize auto care să stabilească de ce sistemele de siguranță activă și pasivă a autoturismului nu au funcționat, să stabilească care este valoarea reparației autoturismului și, în special, care este valoarea maximă a despăgubirii,
Expertiza ar fi stabilit modul de realizare al accidentului, în contradictoriu chiar si cu expertiza extrajudiciară depusă de pârâtă și din care rezultă că accidentul nu s-a produs așa cum a mentionat reclamanta.
De asemenea, instanța de fond a omis să țină seama de anumite înscrisuri aflate la dosarul cauzei, înscrisuri care puteau să lămurească modul în care s-a produs accidentul,respectiv adresa primită de la - Auto SRL, care comunica faptul că autoturismul în cauză este dotat cu senzori de prezență, în scaune, care transmit informația calculatorului de airbag pentru ca acesta să decidă dacă este cazul să detoneze airbag-ul trepetele 1 si 2.
În opinia sa, faptul că instanța fondului nu a motivat cererea prin care pârâta solicita administrarea probei cu expertiză, echivalează cu nepronunțare asupra fondului.
Hotărârea este nelegală, nefiind făcută nicio dovadă asupra existenței prejudiciului, a modului de producere a acestuia, precum și întinderea acestuia, suma de despăgubit la care s-a oprit instanța rezultând dintr-un înscris cu aceeași valoare probatorie ca și raportul de expertiză efectuat de către pârâtă, raport de expertiză pe care instanța fondului l-a apreciat ca fiind subiectiv,
De asemenea, hotărârea este pronunțată fără cercetarea fondului pricinii, ci numai pe baza simplelor afirmații făcute de reclamantă.
Solicită,în principal, completarea probatoriilor cu efectuarea unei expertize auto, precum și administrarea altor probe pe care instanța le va considera necesare, iar în subsidiar, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
Avocat, având cuvântul pentru pârâtă, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
Motivele de apel cuprind o singură critică adusă sentinței apelate, respectiv faptul că instanța fondului nu a admis efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, fapt ce ar echivala cu o nepronunțare asupra fondului, și nu ar fi motivat, nici în fapt și nici în drept, respingerea acestei probe.
În mod corect instanța fondului a apreciat că față de înscrisurile depuse la dosar, o astfel de probă nu este concludentă și utilă cauzei. O expertiză de specialitate la un an de la producerea evenimentului rutier nu mai poate fi efectuată, deoarece stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului se face după urmele de frânare, derapare, răstunare, ori,aceste urme nu mai există.
Cu privire la expertiza extrajudiciară depusă de către pârâtă, în mod corect
instanța fondului a înlăturat-o, deoarece nu îi este opozabilă reclamantei, iar, pe de altă parte, chiar expertul, prin raportul de expertiză întocmit la trei luni de la producerea accidentului, stipulează că pentru stabilirea dinamicii au fost folosite fotografii de la dosarul de daune existent la sediul apelantei, iar starea autoturismului a fost de asemenea, stabilit după fotografiile din dosarul de daună
Solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău la nr-,
reclamanta - de Vinuri SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele - Asigurări SA - Sucursala B și - Asigurări SA B, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să fie obligată prima pârâtă la plata sumei de 311.901,04 lei reprezentând contravaloarea reparației la autoturismul proprietatea sa, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în data de 6.04.2008, în timp ce conducea autoturismul proprietatea sa cu număr de înmatriculare BZ.19. angajatul său nu a adaptat viteza la condițiile de carosabil umed, a pierdut controlul volanului și a intrat într-o râpă. Evenimentul rutier s-a produs din culpa conducătorului auto, așa cum rezultă din procesul verbal întocmit de către Serviciul Poliției Rutiere.
Deși s-a adresat societății de asigurări pentru plata despăgubirilor, aceasta a refuzat arătând reclamanta că în mod nejustificat pârâta a pretins că accidentul nu s-a produs în condițiile declarate de conducătorul auto, fapt rezultat din conținutul unei expertize tehnice extrajudiciare.
Reclamanta a mai arătat că această poziție a societății de asigurări este lipsită de fundament logic, refuzând pur și simplu să plătească daunele, din constatările agentului de poliție și din declarația conducătorului auto rezultând indubitabil că avarierea a avut loc la locul și în condițiile declarate de șofer.
În dovedirea cererii s-au depus la dosar procesul verbal seria - nr. - din 6.04.2008, adresa nr. 2546 din 18.08.2008 Asigurări SA, polița de asigurare și contractul de asigurare, convocarea în vederea îndeplinirii procedurii prealabile, devizul de reparații de la service-ul autorizat, dovada achitării taxei de timbru.
La primul termen de judecată, reclamanta și-a completat acțiunea în sensul că a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 404.850 lei cu titlu de daune, sumă ce reprezintă valoarea asigurată a autoturismului Mercedes S 320 conform poliței nr. -/28.05.2007, apreciind că autoturismul a fost avariat în totalitate, depunând în acest sens la dosar copia unui înscris din 14.05.2008 prin care un reprezentant al pârâtei comunică unității service că în cauză este vorba de o daună totală și că se impune a nu se începe reparația (fila 83 dosar).
Pârâta - Asigurări SA Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat suspendarea cauzei în temeiul art.244 pct.2 Cod procedură civilă, întrucât împotriva făptuitorului există o plângere penală.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că în urma efectuării unei expertize tehnice extrajudiciare efectuată de către un expert tehnic criminalist s-a constatat că accidentul a fost "regizat" în vederea încasării contravalorii primei de asigurare. Această situație rezultă și din aceea că asiguratul a refuzat să însoțească expertul la locul evenimentului rutier, din analiza dinamicii accidentului în raport de topografia locului, din avariile autoturismului și din circumstanțele producerii acestuia rezultând că accidentul nu se putea produce în condițiile declarate, fiind inexplicabilă
lipsa de deschidere a airbag-urilor precum și lipsa vătămărilor corporale ale conducătorului auto.
În susținerea întâmpinării, pârâta a depus la dosar planșe fotografice, adresa nr. 2704/P din 08.08.2008 a IPJ B, certificatul de înmatriculare a autoturismului, avizarea de daune auto, adresa nr. 8608 din 4.06.2008, precum și procesul verbal încheiat la sediul asiguratorului, raportul de expertiză tehnică extrajudiciară.
Cu privire la cercetările penale efectuate în cauză privind evenimentul rutier din data de 6.04.2008, instanța a reținut că Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzăua confirmat propunerea organelor de poliție de a nu se începe urmărirea penală față de pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 215 alin1-3 Cod penal cu aplicarea art.33 Cod penal cât și pentru săvârșirea infr. prev. de art.292 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit."a" Cod penal, întrucât faptele nu există, ordonanță rămasă definitivă, astfel încât nu s-a impus suspendarea cauzei.
În ceea ce privește cererea pârâtei de a se efectua în cauză o expertiză tehnică de specialitate, instanța a apreciat că față de înscrisurile depuse la dosar această probă nu este concludentă, avându-se în vedere și data la care s-a petrecut evenimentul rutier.
Prin sentința nr. 18 din 13 ianuarie 2009, Tribunalul Buzău a admis în parte acțiunea reclamantei, obligând pârâta - Asigurări SA la plata sumei de 311.901,04 lei cu titlu de despăgubiri, obligând-o totodată, la plata sumei de 6.306 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxă de timbru, proporțional cu valoarea admisă a pretențiilor.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, așa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal seria - nr. - întocmit de către lucrătorul de poliție din cadrul Postului de Poliție, accidentul s-a produs ca urmare a neadaptării vitezei la condițiile de carosabil umed, situație în care șoferul a pierdut controlul volanului, a părăsit partea carosabilă și a intrat într-o râpă.
Cu privire la acest eveniment rutier, s-au efectuat în cauză și cercetări penale iar, prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, rămasă definitivă, s-a confirmat propunerea organelor de poliție de a nu se începe urmărirea penală față de pentru săvârșirea infr. prev.de art. 215 alin1-3 Cod penal cu aplicarea art.33 Cod penal cât și pentru săvârșirea infr. prev. de art.292 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit."a" Cod penal, întrucât faptele nu există.
Instanța a respins susținerea pârâtei în sensul că accidentul a fost "regizat" în vederea încasării contravalorii primei de asigurare, întrucât această situație de fapt nu a fost dovedită, expertiza tehnică invocată în cauză fiind extrajudiciară și întocmită la solicitarea pârâtei, fiind astfel considerată ca subiectivă.
În situația în care atât procesul verbal întocmit de organele de poliție și care a confirmat o anumită situație de fapt, cât și rezoluția de neîncepere a urmăririi penale au rămas irevocabile, instanța a reținut că situația de fapt privind evenimentul rutier este cea care rezultă din cercetările efectuate de către organele de poliție, neputând fi răsturnată printr-o expertiză tehnică extrajudiciară.
În temeiul acestei situații de fapt,tribunalul a constatat că polița de asigurare
auto-casco nr.- din 28.05.2008, având ca obiect asigurarea autoturismului
marca Mercedes S 320 CDI cu număr de înmatriculare BZ.19. urmează să își producă efectele, iar în condițiile în care asiguratul și-a respectat obligația de plată a primelor și asigurătorului îi revine obligația corelativă de plată a despăgubirilor, în condițiile stabilite prin contract.
Astfel, conform dispozițiilor art. 35 din contractul părților, despăgubirea nu poate depăși suma la care s-a făcut asigurarea, nici cuantumul pagubei și nici valoarea reală a autovehiculului la data producerii riscului asigurat.
În cauză, reține instanța fondului, evaluarea pagubelor s-a făcut în baza procesului verbal de constatare întocmit de către reprezentantul asiguratorului conform art. 31 din contractul părților, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, respectiv avizarea de daune auto întocmită în dosarul de daună CA - (filele 44-47 dosar), contravaloarea reparațiilor fiind în sumă de 311.901,84 lei, conform evaluărilor efectuate în același dosar de daune (filele 14-27 dosar).
Instanța a apreciat că nu poate fi reținută susținerea ulterioară a pârâtei în sensul că dauna autoturismului a fost totală, deoarece constatările inițiale întocmite de reprezentantul asiguratorului au fost consemnate prin înscrisurile despre care s-a făcut vorbire (filele 44-47 dosar), în ceea ce privește dauna totală neexistând decât numai o adresă a reprezentantului asiguratorului către service de a nu se începe reparația, fără ca această situație de fapt, respectiv dauna totală să fie consemnată printr-un înscris emanând de la asigurator.
Pentru existența unei daune totale, conform art.46 din contractul părților, ar fi trebuit ca autovehiculul să fie avariat în măsura în care costul reparațiilor estimate pe bază de deviz antecalcul,însumate cu eventualele costuri de transportare ale autovehiculului și ale măsurilor de limitare a pagubelor să fie egale sau să depășească suma asigurată.
În cauză suma asigurată este de 404.850 lei, iar devizul antecalcul este de 311.901,84 lei, reclamanta nefăcând în niciun fel dovada cuantumului eventualelor costuri de transport și ale măsurilor de limitare a pagubelor și dacă acestea însumate cu devizul antecalcul depășesc sau sunt egale cu suma de 404.850 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând completarea probatoriilor cu efectuarea unei expertize tehnice specialitatea-auto, precum și alte probe pe care instanța le va considera utile cauzei.
În subsidiar, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Apelanta-pârâtă consideră că instanța fondului i-a încălcat dreptul la apărare, drept consfințit prin art. 24 din Constituție.
Derularea procesului civil, inclusiv etapa încuviințării, administrării și aprecierii probelor este guvernat de mai multe principii, printre care principiul egalității armelor, principiul contradictorialității, principii ce se circumscriu noțiunii de proces echitabil.
Instanța fondului, arată apelanta, și-a format opinia pe baza intimei convingeri, deoarece a refuzat încuviințarea oricărei probe care ar fi putut conduce la
elucidarea pricinii sub toate aspectele.
Pentru rezolvarea unor neclarități legate de modul de producere a accidentului și avariile produse, era necesară efectuarea unei expertize-specialitatea auto, însă, prin refuzul instanței de a încuviința această probă, pârâta s-a aflat în imposibilitatea de a-și proba susținerile formulate prin întâmpinare.
Efectuarea unei expertize auto era necesară pentru se stabili de ce sistemele de siguranță activă și pasivă ale autoturismului nu au funcționat, să stabilească care este valoarea reparației autoturismului și, în special, care este valoarea maximă a despăgubirii. Expertiza ar fi stabilit modul de realizare al accidentului, în contradictoriu chiar și cu expertiza extrajudiciară depusă de pârâtă, expertiză din care rezultă că accidentul nu s-a produs așa cum a menționat reclamanta.
În opinia sa, faptul că instanța fondului nu a motivat cererea prin care pârâta solicita administrarea probei cu expertiză, echivalează cu nepronunțare asupra fondului.
De asemenea, instanța de fond a omis să țină seama de anumite înscrisuri aflate la dosarul cauzei, înscrisuri care puteau să lămurească modul în care s-a produs accidentul, respectiv adresa primită de la - Auto SRL, care comunica faptul că autoturismul în cauză este dotat cu senzori de prezentă în scaune care transmit informația calculatorului de airbag pentru ca acesta să decidă dacă este cazul să detoneze airbag-ul trepetele 1 si 2.
În cauză, susține apelanta, nu fost făcută nicio dovadă asupra existenței prejudiciului, a modului de producere a acestuia, precum și întinderea acestuia, suma de despăgubit la care s-a oprit instanța rezultând dintr-un înscris cu aceeași valoare probatorie ca si raportul de expertiză efectuat de către pârâtă, raport de expertiză pe care instanța fondului l-a apreciat ca fiind subiectiv.
De asemenea, hotărârea este pronunțată fără cercetarea fondului pricinii, ci numai pe baza simplelor afirmații făcute de reclamantă.
Înscrisul aflat la fila 83 din dosarul de fond este un document aflat în proprietatea - Asiguzrări SA, ajuns în posesia reclamantei fără acordul apelantei,acesta fiind de fapt o discuție pe mail și care nu poate fi avută în vedere la soluționarea cauzei, nefiind probă în conformitate cu Codul d e procedură civilă.
Analizând motivele de apel, în raport cu sentința pronunțată, precum și legislația incidentă în cauză, cât și probele administrate se constată că apelul nu este întemeiat pentru următoarele aspecte:
Instanța de fond a apreciat în mod just și legal cauza dedusă judecății, existența reală a accidentului de cirulație în care a fost implicat autoturismul intzimatei-reclamante.
În mod just prima instanță a apreciat că nu se impune efectuarea unei expertize tehnice judiciare care nu era concludentă și pertinentă atât timp cât existau înscrisuri de unde rezulta cu certitudine situația de fapt a producerii accidentului rutier.
Referitor la expertiza extrajudiciară, la care apelanta-pârâtă face vorbire, prima instanță în mod temeinic a înlăturat-o, fiind subiectivă și neavând relevanță juridică ca probă procesual civilă.
Astfel, a rezultat cert faptul că în speță conducătorul auto, angajatul
reclamantei, nu a adaptat viteza la condițiile de carosabil umed și a pierdut controlul autoturismului, aspect ce reiese din procesul-verbal de contravenție seria - nr. - din 6.04.2008.
De asemnenea, din conținutul rezoluției parchetului, rezultă că după 4 zile de la producerea accidentului s-a efectuat o cercetare la fața locului, în prezența unui reprezentant al apelantei și s-a constatat în râpa respectivă existența unor fragmente din caroseria auto și s-a constatat că mai mulți prezentau urme de lovire sau erau doborâți.
Se poate observa că expertiza tehnică extrajudiciară a fost efectuată la mai mult de 3 luni de la producerea accidentului rutier și nu s-a ținut seama de starea drumului și de condițiile atmosferice, rezultând astfel faptul că accidentul avut loc în condițiile declarate de conducătorul auto, precum și declarațiile martorilor, așa încât refuzul la plată al despăgubirilor, manifestată de apelantă, nu are justificare.
Chiar din punct de vedere tehnic este greu de realizat expertiză de specialitate, după aproximativ un an de la producerea evenimentului rutier, mai ales că stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculuilui se face după urmele de frânare, derapare, răsturnare, starea epavei auto ori, aceste urme nu mai există.
De asemenea, nu mai există nici anumite probe și indicii criminalistice, respectiv particule de pământ, peliculă de vopsea, cioburi de sticlă, fragmente de sticlă sau plastic, bucăți din caroserie, urme de ulei.
Oricum, determinarea dinamicii accidentului presupune o prezentare a derulării evenimentului rutier care are la bază aceleași înscrisuri și probe avute în vedere de ancheta penală efectuată, concluziile expertizei nu ar avea o relevanță deosebită.
Întrucât sentința atacată este legală și temeinică, instanța urmează a respinge ca nefondat apelul în baza art. 296 Cod proc. civ.
Apelanta fiind în culpă procesuală civilă, în baza art. 274-276 Cod proc. civ. va fi obligată să plătească intimatei suma de 1500 lei onorariu de avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată din apel.
Văzând că apelul a fost legal timbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta - Asigurări SA,cu sediul
în B,--48, sector 1, prin sucursala B, cu sediul în B, str. -, nr. 42, jud. B împotriva sentinței nr. 18 din data de 13 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamanta - de Vinuri SA, cu sediul în com., jud. B, ca nefondat.
Obligă apelanta să plătească intimatei suma de 1500 lei onorariu de avocat,
cu titlu de cheltuieli de judecată din apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 mai 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
red NT
dact MC
4 ex/05.06.2009
- Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Teodor Nițu
