Spete pretentii comerciale. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.93/A-
Ședința publică din 07 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Tabacu JUDECĂTOR 2: Gina Achim
- - - JUDECĂTOR 3: Fabiola Ion
- -- - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta - TRANSPORT SRL cu sediul ales la Cabinet Individual Avocat din Pitești, str.- -,.2,.C,.7, județul A, împotriva sentinței comerciale nr.616/C din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta - SA cu sediul în Pitești,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns apelanta-reclamantă reprezentată de avocat și intimata-pârâtă reprezentată de avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 3347 lei potrivit chitanței nr.17504/07.10.2009 (fila 14 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 1 leu.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul intimatei-pârâte depune la dosar întâmpinare ce este comunicată și apărătorului apelantei-reclamante.
Apărătorul apelantei-reclamante solicită atașarea dosarului nr.6968/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești sau o copie a contractului de vânzare-cumpărare în care a fost inserată clauza penală scrisă de mână. De asemenea, solicită proba cu interogatoriu propus a fi luat intimatei-pârâte, iar dacă se va contesta modul de calcul al penalităților va solicita și proba cu expertiză contabilă.
Apărătorul intimatei-pârâte solicită respingerea probatoriului solicitat de apărătorul apelantei-reclamante, precizând că acea copie a contractului provine tot din dosarul apelantei, iar clauza penală nu este însușită de intimata-reclamantă nefiind semnat contractul. Proba cu interogatoriu a fost administrată în prima fază procesuală.
Instanța, față de cererea de probatoriu, apreciază că atașarea dosarului penal nr.6968/P/2007 nu este relevantă soluționării cauzei și nici proba cu interogatoriu față de poziția instanței-pârâte la instanța de fond, în consecință respinge aceste cereri și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat având cuvântul pentru apelanta-reclamantă
- TRANSPORT SRL, susține oral motivele de apel așa cum au fost precizate în scris la dosar, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței tribunalului în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Precizează că nu au fost plătite penalitățile ci doar contravaloarea carburantului, iar plângerea penală a fost făcută pentru calitatea carburantului.
Avocat având cuvântul pentru intimata-pârâtă - SA, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței tribunalului ca fiind legală și temeinică, potrivit concluziilor menționate în întâmpinarea de la dosar. De asemenea, precizează că intimata-pârâtă nu a fost de acord cu contractul și solicită obligarea apelantei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată:
La data de 07.01.2009, reclamanta - " TRANSPORT" SRL Pitești a chemat în judecată pe pârâta - " SA Pitești pentru a fi obligată să-i achite suma de 350.651, 53 lei, cu titlu de penalități de întârziere, precum și cheltuielile de judecată.
În motivare, a arătat că a livrat pârâtei carburanți pe baza de contract, iar aceasta, nu și-a îndeplinit obligația de plată în termen, astfel încât, i-au fost calculate penalități de întârziere de câte 0,5% pentru fiecare zi, din valoarea facturilor, în baza clauzei penale negociate.
Mai arată că, pretențiile sale sunt în sumă de 350.651, 53 lei, sunt calculate începând cu data de 13.12.2008, în baza unui raport de expertiză extrajudiciar.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția de netimbrare și a precizat, că înțelege să se înscrie în fals în privința penultimului alineat al art.4 din contractul de vânzare-cumpărare nr.197/09.03.2005.
A precizat, că nu a semnat și ștampilat clauza de care se prevalează reclamanta.
Prin Sentința comercială nr.616/C/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș,a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, între părți a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărarea nr.197 din 9.03.2005, contract în baza căruia reclamanta a livrat pârâtei produse petroliere, pentru care au fost emise facturile de la filele 5-27 din dosar.
Întrucât aceasta, nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului, reclamanta a solicitat emiterea unei somații de plată, pentru plata contravalorii mărfii, cerere admisă prin Sentința comercială nr. 1130/C/2007.
În ceea ce privește plata penalităților de întârziere, conform art.969 civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Niciuna dintre părți, nu a putut prezenta instanței originalul contractului de vânzare cumpărare, la fila 3 fiind depusă o copie a acestuia.
Pârâta contestă clauza contractuală prin care se obliga la plata unor penalități de întârziere de 0,5% din valoarea facturată.
Instanța a constatat, că la rubrica vânzător-cumpărător, există semnătura și ștampila vânzătorului, cât și semnătura și ștampila cumpărătorului.
La contractul dactilografiat cu litere de tipar, a fost adăugată cu alte caractere și cu scriere de mână clauza privind plata penalităților de întârziere.
Prin răspunsul la interogatoriu, reclamantul a arătat că a semnat singur clauza penală, întrucât a considerat că nu mai este necesară parafarea de către ambele părți a completării.
Instanța a înlăturat această apărare ca nesinceră, apreciind că orice adăugire, ștersătură, modificare, trebuia însușită de ambele părți, iar partea care s-a obligat, nu și-a însușit-
Dacă această clauză, ar fi fost inserată în momentul încheierii contractului, ca o consecință logică, în momentul semnării acestuia, așa cum s-a aplicat ștampila la rubrica cumpărător, ar fi trebuit aplicată și pe această adăugire. În plus, clauzele îndoielnice sunt întotdeauna interpretate în favoarea celui care se obligă.
Împotriva acestei soluții, reclamanta a formulat apel în termen legal, fiind invocate următoarele critici:
- instanța de fond a reținut în mod greșit, că nu a prezentat originalul contractului de vânzare-cumpărare, având drept consecință, contradicția între considerentele Încheierii din data de 06.05.2009 și ale sentinței;
- instanța de fond, nu și-a exercitat rolul activ, în conformitate cu prevederile art.129 alin.5 Cod procedură civilă, în sensul că, nu a obligat-o pe pârâtă, să depună contractul de vânzare-cumpărare în original sau o copie a acestuia.
A mai susținut totodată, că instanța de fond a respins greșit cererea privind atașarea dosarului penal.
- instanța de fond, a respins acțiunea, în temeiul art.1169 Cod civil, pe considerentul că, nu s-a probat existența clauzei penale, deși sarcina de a proba cererea revenea intimatei, întrucât a fost îndeplinită condiția multiplului exemplar la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, și a făcut dovada existenței unor raporturi contractuale cu intimata, livrarea produselor petroliere, întârzierea la plată și existența clauzei penale.
Apreciază că, intimata trebuia să probeze, că a adăugat clauza penală, după semnarea contractului de vânzare-cumpărare.
- instanța de fond, nu s-a pronunțat asupra cererii de înscriere în fals, formulată de intimată și nu a urmat procedura reglementată de art.180-185 Cod procedură civilă.
Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat, instanța apreciază apelul ca fiind nefondat, după cum se va detalia în considerentele ce vor urma.
Astfel, stabilirea faptului, că originalul contractului de vânzare-cumpărare, prezentat de apelantă, este identic copiei din dosar, cu prezența doar a ștampilei acesteia, precum și reținerea în sentință, că părțile, nu au prezentat originalul contractului de vânzare-cumpărare, nu dă naștere la interpretări contradictorii, întrucât instanța, s-a referit la două situații diferite, respectiv: în Încheiere, a comparat originalul apelantei cu adăugiri, iar în sentință, s-a referit la convenția inițială, fără a avea inserată clauza penală, cu alte cuvinte, instanța de fond a considerat, că apelanta, a adăugat clauza penală după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, dar a considerat, că și apelanta, trebuia să aibă o convenție, fără această clauză-penală.
Cu privire la a doua critică, apelanta trebuia să precizeze, modalitatea legală prin care instanța putea să o oblige pe intimată să depună contractul de vânzare-cumpărare, câtă vreme, aceasta a precizat, că nu-l mai deține și că dispune doar de o copie, de la partea adversă.
Cu privire la atașarea dosarului penal, instanța de fond, a apreciat în mod corect inutilitatea probei, în condițiile în care, dosarul nu cuprinde înscrisul din cauză și s-a depus soluția pronunțată de parchet.
De altfel, și apelanta avea acces la dosarul de la parchet și putea să xeroxeze toate actele de care avea nevoie.
Instanța de fond, nu a încălcat dispozițiile art.129 alin.5 Cod procedură civilă, în ceea ce privește exercitarea rolului său activ.
În privința celei de-a treia critici, se va preciza că dispozițiile art.1169 Cod civil, impun într-adevăr ca "cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească". Prin urmare, sarcina probei, este în sarcina reclamantei, însă dovezile nu se fac în privința raporturilor contractuale, livrarea mărfii, etc, deoarece, acestea nu erau contestate și existau facturi, ci în privința convenției părților asupra penalităților de întârziere.
Dacă ar fi existat acordul ambelor părți, în acest sens, adăugarea cu scris manual a acestei clauze, trebuia însoțită de semnăturile și ștampilele ambelor părți.
Pe înscris însă, se află doar ștampila apelantei și, cu toate că, părțile pretind că desfășoară relații comerciale de mai mulți ani, nu există precedentul plății acestor penalități de întârziere, o eventuală procedură de conciliere, etc.
Nici cea de-a patra critică nu este fondată, deoarece, neaplicarea procedurii de înscriere în fals, s-a datorat faptului că, instanța de fond, nu a încuviințat această probă, apreciind-o ca fiind nepertinentă și neconcludentă, în mod corect. În ceea ce o privește pe apelantă, se poate constata, că nu are interes în susținerea acestei cereri, câtă vreme, nu a pretins proba și că, înlăturarea probei, nu este de natură să o vatăme.
Instanța de fond, a fost investită cu o acțiune în pretenții, iar probele administrate, au fost suficiente pentru aflarea adevărului.
Față de cele menționate, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, se va respinge apelul, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta - TRANSPORT SRL cu sediul ales la Cabinet Individual Avocat din Pitești, str.- -,.2,.C,.7, județul A, împotriva Sentinței comerciale nr.616/C din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta - "" SA cu sediul în Pitești,-, județul
Obligă apelanta să plătească suma de 1.200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
/12.oct.2009
Red.
/4 ex/20.10.2009
Jud.fond
Președinte:Andreea TabacuJudecători:Andreea Tabacu, Gina Achim, Fabiola Ion
