Spete procedura insolventei. Decizia 1684/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 1684/
Ședința publică din 17.12.2009
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 3: Dorin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea - Courier SRL împotriva sentinței civile nr. 699/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. în reprezentarea debitoarei intimate, lipsă fiind creditoarea recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin registratura instanței, debitoarea intimată a depus întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta debitoarei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 699/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a admis contestația, s-a respins cererea formulată de creditoarea - Courier SRL B pentru deschiderea procedurii insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2006 împotriva debitoarei - SRL T și a obligat creditoarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei către debitoare.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut în primul rând, că din actele contabile și extrasele de cont depuse la dosar, rezultă că societatea chemată în judecată, deține suficient disponibil pentru achitarea datoriilor sale exigibile, astfel că nu se poate reține în ceea ce o privește existența stării de insolvență, strict necesară pentru ai fi aplicabile disp. L 85/2006.
În al doilea rând din celelalte probe anexate rezultă că relațiile comerciale dintre părți sunt complexe, s-au desfășurat de-a lungul unei perioade mai mari de timp, au generat și o serie de neînțelegeri și prejudicii care nu pot fi stabilite pe calea procedurii speciale prev. de Legea insolvenței, care instituie o procedură concursuală având ca scop plata pasivului debitorului aflat în stare de insolvență, și nu o alternativă la îndemâna creditorilor care solicită direct deschiderea procedurii, bazându-se pe prezumția de încetare a plăților de către debitorii lor, ocolind calea de drept comun privind judecata pentru stabilirea unei creanțe crete, lichide și exigibile și cea a executării silite pentru executarea pretențiilor.
Măsura deschiderii acestei proceduri este una extremă și nu poate fi luată cât timp societatea nu este într-o stare evidentă de încetare de plăți.
Pentru aceste considerente, judecătorul sindic a constatat că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru deschiderea față de debitoare a procedurii insolvenței, astfel a admis contestația acesteia și, în consecință, respins cererea introductivă.
În baza art. 274.pr.civ. judecătorul sindic a obligat creditoarea la plata sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial, conform chitanței seria B nr. 36/14.04.2009, către debitoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea - Courier SRL B, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, respectiv admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
În motivare a arătat că este incident motivul de casare prev. de art. 304 pct.5 întrucât hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea formelor de procedură, creditoarea nefiind citată iar contestația debitoarei nefiindu-i comunicată.
Cu privire la admiterea recursului și modificarea sentinței s-a invocat motivul de recurs prev. de art. 304 pct.9 deoarece prima instanță a dat hotărârea sa cu aplicarea greșită a legii, în special cu referire la calificarea creanței invocate de creditoare ca fiind în afara atributelor ce privesc caracterul cert, lichid și exigibil al acesteia. Sub acest cuprins s-a arătat că prima instanță trebuia doar să constate existența creanței certă, lichidă și exigibilă mai mari de 10.000 lei, iar nu să facă verificări asupra incidenței acestor atribute
În cauză a formulat întâmpinare debitoarea - SRL T solicitând respingerea recursului ca nefundat, arătând că debitoarea nu se află în încetare de plăți, dimpotrivă având suficient disponibil pentru a-și achita datoriile, iar pe de altă parte creanța invocată de creditoare nu este certă, lichidă și exigibilă deoarece între părți există neînțelegeri datorate neexecutării obligațiilor contractuala în mod corespunzător de către creditoare, ceea ce rezultă din corespondența purtată între părți și din adresa de conciliere pentru fiecare factură înaintată de către debitoare creditoarei.
Examinând recursul astfel promovat prin prisma motivelor invocate și potrivit prev.art. 304 pct. 5 și 9, respectiv prin luarea în considerare a apărărilor formulate de debitoare prin întâmpinare, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat pentru motivele ce succed.
Critica vizând necitarea creditoarei de către prima instanță și necomunicarea contestației formulate de debitoare nu poate fi primită din moment ce la data de 23.03.2009 această creditoare trimite la dosarul cauzei adresa prin care înștiințează tribunalul despre completarea taxei judiciare în valoare de 39 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, iar termenul de judecată avea loc la data de 23.04.2009. Obligația de a timbra cu aceste sume i-a fost adusă la cunoștință creditoarei de către tribunal, așa cum rezultă din concepta de citare aflată la fila 2.
Critica vizând faptul pronunțării de către prima instanță asupra caracterului cert, lichid și exigibil al creanței invocate de către creditoare, de asemenea urmează a fi respinsă de către C întrucât în afara calificării acestor atribute ale creanței, judecătorul sindic nu are elemente suficiente pentru a statua asupra stării de insolvență a debitorului și asupra calității de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, astfel cum se dispune prin art.3 pct. 1 și 6 din Legea 85/2006.
În plus, Curtea mai relevă că într-adevăr creanța invocată în cererea de deschidere a procedurii insolvenței fac obiectul excepției de neexecutare ridicată de către debitoare, aceasta apărându-se prin faptul neexecutării de către creditoare a propriilor obligații și a cauzării unor prejudicii. Prin urmare, creanța este litigioasă iar un prim pas în stingerea acestuia se constituie adresa de conciliere directă prev. de 720 ind.1 la care a recurs debitoarea pentru a obține de la creditoarea recurentă respectarea obligațiilor contractuale. În acest sens, este elocvență adresa de conciliere aflată la fila 45-46 din dosarul instanței de fond.
Văzând și prev.art. 274 și apreciind întemeiată cererea pentru cheltuieli de judecată formulată de debitoarea intimată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul creditoarei - Courier SRL împotriva sentinței civile nr. 699/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă creditoarea recurentă la plata sumei de 1500 lei către debitoarea intimată - SRL T, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr.
GREFIER
RED./MB/07.01.2010
TEHNORED. / 06.01.2010
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Cătălin Nicolae Șerban, Dorin
