Spete procedura insolventei. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.606R
Ședința publică de la 21.04.2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăila
JUDECĂTOR 2: Mioara Badea
JUDECĂTOR 3: Mihaela Ioana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, împotriva sentinței comerciale nr.4929/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare și intimatele-creditoare M prin lichidator judiciar C, DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere că recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 pr.civ. constatând cauza în stare de judecată o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului cu care a fost învestită, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.4929/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosar nr-, judecătorul sindic a constatat că întrucât comitetul creditorilor este o entitate distinctă în raport cu adunarea creditorilor, pentru adoptarea deciziilor nu se poate vota prin corespondență prin aplicarea prin analogie a dispozițiilor art.14 alin.2 din Legea nr.85/2006.
Astfel, a respins cererea de autorizare a comitetului în vederea formulării unei cereri întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, iar ulterior, în temeiul art.131 din aceeași lege, a luat măsura închiderii procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL, a dispus radierea societății din Registrul Comerțului și plata onorariului de lichidator.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice Sector 2, solicitând casarea hotărârii atacate, pe care a considerat-o nelegală și netemeinică, și trimiterea dosarului spre rejudecare la prima instanță.
S-a arătat că la 17.11.2008 lichidatorul judiciar SC SRL a convocat comitetul creditorilor pentru exprimarea unui punct de vedere privind oportunitatea formulării cererii întemeiate pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
S-a arătat că atât recurenta Administrația Finanțelor Publice Sector 2 cât și o altă creditoare, SC SRL prin lichidatorul său, au transmis prin fax punctul de vedere cu privire la punctele de pe ordinea de zi și acordul în sensul obținerii autorizării în vederea formulării cererii în răspundere.
Astfel, la 18.11.2008, lichidatorul SC SRL a întocmit un proces-verbal al ședinței comitetului creditorilor consemnându-se neprezentarea nici unui membru, ci doar votul exprimat prin corespondență, inserând totodată prevederile art.17 alin.4 din Legea nr.85/2006, potrivit cu care în cadrul ședinței comitetului creditorilor deciziile se iau cu majoritate simplă, astfel încât votrul celor doi membri din totalul de trei echivalează adoptării deciziei.
Se arată că în baza acestei decizii comitetul creditorilor prin președinte Administrația Finanțelor Publice Sector 2 solicitat instanței autorizarea în vederea formulării cererii întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, însă instanța a respins cererea motivând că votul prin corespondență se aplică numai în cadrul adunării creditorilor.
Se arată că decizia instanței este neîntemeiată întrucât votul majorității simple a creditorilor care compun comitetul a fost exprimat și că dispozițiile art.14 alin.4 sunt aplicabile în măsura în care legea nu interzice expres votul prin corespondență.
Recursul promovat nu este fondat.
Dincolo de imprejurarea ca, sub aspectul continutului lor, transmiterile prin fax inaintate de Administrația Finanțelor Publice Sector 2 si de SC SRL nu reprezentau un vot explicit in sensul celor afirmate de catre recurenta, ci acordul creditorilor cu privire la ordinea de zi propusa de catre lichidatorul SC SRL pentru sedinta comitetului creditorilor din 17.11.2008, Curtea arata ca aprecierile primei instante in interpretarea si aplicarea legii sunt corecte.
Astfel, desi recurenta sustine, in spiritul legii civile afirmat la nivel de principiu, ca legea permite ceea ce nu interzice expres, Curtea considera ca acolo unde legea speciala tace, reactivarea principiilor generale nu trebuie sa se indeparteze de la scopul reglementarii.
Mai mult, aplicarea unui principiu general nu este echivalent aplicarii unei norme prin analogie, iar Curtea va analiza legalitatea si temeinicia primei hotarari din aceste doua perspective.
In primul rand,scopul reglementariiaduse prin Legea nr.85/2006 atunci cand vorbeste despre comitetul creditorilor ca entitate,este acela de a asigura un for decizional consistent, format, potrivit art. 16 din Legea nr.85/2006 din 3 - 5 creditori dintre cei cu creanțe garantate, bugetare și chirografare cele mai mari, prin valoare,atunci cand numarul creditorilor este mare sau in functie de complexitatea cauzei- apreciata de catre judecator.
Dupa modalitatea in care legiuitorul a conceput componenta comitetului sau necesitatea constituirii sale si dupa domeniul competentelor sale decizionale, creditorii care compun comitetul au atributii imediate, directe si active in legatura cu procesul de insolventa in care sunt implicati, facand analize, negocieri, avand initiativa de a actiona in procedura, de a se consulta in procesul deliberativ, proces care are loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului.
Ca reprezentant al tuturor creditorilor, comitetul asigura in mod evident o legatura imediata si permanenta intre cei reprezentati si ceilalti participanti la procedura.
In acest scop, trebuie apreciat ca legiuitorul a considerat ca singura modalitate de asigurare a acestor garantii, este aceea a unei participari directe si comune a creditorilor in sedintele comitetului, dat fiind si numarul lor redus si necesitatea consultarilor, asa incat, cu privire la modalitatea de luare a deciziilor regulile au fost stabilite prin art.17 alin. 3 si 4 din Legea nr.85/2006.
Votul prin corespondenta in sedintele comitetului creditorilor nu reprezinta asftel o omisiune a legiuitorului, ci reclama regula prezentei lor directe in sedintele de deliberare, ca o masura de responsabilizare a membrilor acestui for.
Aceasta nu semnifica, pe de alta parte ca Legea nr.85/2006 minimalizeaza importanta adunarilor creditorilor, intrucat in acest caz se concepe o modalitate de facilitate a votului, mai ales in situatiile in care cauzele de insolventa sunt deosebit de complexe prin numarul mare de creditori si dificultatile obiective care au putea aparea in privinta regulilor de cvorum si vot.
De alftel, pentru securizarea votului prin corespondenta, legiuitorul a impus reguli stricte de formalizare a votului, reguli pe care nu le-a reluat in privinta comitetului creditorilor, un for cu activitate permanenta.
ca este justa prefigurarea, in cele doua cazuri a diferentei de reglementare, astfel ca scopul legii este diferit in art. 14 alin. 4 si art. 17 alin. 3 din Legea nr.85/2006.
Nici aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 14 alin. 4 din Legea nr.85/2006 in cazul sedintelor comitetului creditorilor nu este jusificata.
poate fi un mijloc de interpretare a legii, iar nu un mod de aplicare. Ca mijloc de interpretare, prin analogie, asa cum s-a aratat, trebuie considerat primordial scopul reglementarii.
Aplicarea unei legi sau dispozitii prin analogie nu poate fi conceputa ca un mijloc de complinire a unei norme parcimonioase sau susceptibile de interpretare.
Curtea considera asadar ca interpretarea legii de catre prima instanta a corespuns scopului acesteia, astfel facandu-se o corecta aplicare a acesteia atunci cand s-a considerat ca decizia comitetului in sensul de a actiona in temeiul art. 138 din Legea nr.85/2006 nu a fost adoptata prin vot prin corespondenta, contrar afirmatiilor facute in recurs de catre recurenta.
Pentru aceste motive, recursul va fi considerat nefondat si respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2,împotriva sentinței comerciale nr.4929/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
Grefier,
Red.Jud.
24.04.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Veronica DănăilaJudecători:Veronica Dănăila, Mioara Badea, Mihaela Ioana
