Spete procedura insolventei. Decizia 965/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.965R
Ședința publică de la 18 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Horia Mihăianu
JUDECĂTOR I -
JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.992/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - SRL și SP lichidator al - SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta, reprezentat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
CURTEA
Prin cererea introductivă formulată în data de 13.01.2009 la Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, creditorul - SRL a solicitat deschiderea procedurii insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006 împotriva debitorului - SRL, invocând împotriva acestuia o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile în valoare de 24.392 RON, în raport cu contractul nr.2467/04.08.2006.
Prin sentința comercială nr.992 pronunțată la 23.02.2009 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic, a admis cererea creditorului și în baza art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 a deschis procedura generală a insolvenței împotriva debitorului - SRL, dispunând totodată și măsurile procedurale aferente măsurii deschiderii procedurii.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut că între părți a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.2467/04.08.2006 având ca obiect o cisternă și o pompă hidraulică. Creditorul ți-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate achitând prețul pentru bunurile contractate însă debitorul nu și-a îndeplinit obligația de predare a bunurilor menționate, ceea ce a determinat prejudicierea creditorului cu suma de 24.392 lei deoarece acesta, în perioada respectivă a trebuit să închirieze alte cisterne de la terțe societăți. Această situație este recunoscută conform înscrisului de la fila 15 din dosar în care precizează că își va îndeplini obligația de livrare a bunurilor până în luna februarie 2007. Creanța împotriva debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile, în raport cu prevederile art.3 pct.6, 12 din Legea nr.85/2006, art.379 alin.3 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe comerciale debitorul - SRL a declarat recurs, timbrat și în termen legal, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că debitorul nu a avut raporturi comerciale de vânzare-cumpărare cu societatea creditoare, raporturi pe care se bazează invocarea creanței, ci doar raporturi de asigurare a garanției pentru bunul vândut de - și cumpărat de creditor, în baza unui contract de garanție. În sensul arătat se poate aprecia din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar: adresele 591, 592, 602 din 2006, factura emisă de, contractul de leasing financiar, contractul de vânzare-cumpărare încheiat între, - SRL și - Leasing SA. În raport cu acestea, recurentul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în raport cu cererea introductivă a creditorului.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
În cuprinsul cererii sale introductive creditorul - SRL a menționat că între el și debitorul - SRL s-au desfășurat relații comerciale, fără a le preciza în vreun fel, iar creanța invocată față de debitor ar fi provenit din aceste relații comerciale.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că în fapt, persoană juridică germană, a emis pentru - Leasing SA factura nr. din 23.06.2006 privind o cisternă și o pompă hidraulică. La 20.07.2006 s-a încheiat contractul de leasing financiar nr.14564 între locatorul - Leasing SA și utilizatorul - SRL cu privire la cisterna și pompa hidraulică menționate, furnizorul acestora fiind indicat a fi. La 04.08.2006 între, prin reprezentantul în România, - SRL, în calitate de vânzător, - Leasing SA, în calitate de cumpărător și - SRL, în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu nr.2467 referitor la bunurile enumerate anterior. Printr-o convenție separată încheiată între, prin reprezentantul său în România, - SRL și - SRL, în calitate de utilizator s-a stabilit data de 10.11.2006 drept termen de livrare a cisternei și hidraulice. De asemenea, prin contractul de garanție nr.01 încheiat la 27.07.2006, - SRL s-a angajat să asigure garanția pentru bunurile menționate în atelierele specializate, corespunzător obligației - SRL de a le utiliza conform indicațiilor vânzătorului. Prin cererea introductivă creditorul a pretins că în condițiile în care bunurile contractate nu iau fost livrate la 10.11.2006, în perioada până la 19.01.2007 a fost nevoit să apeleze contra cost la terțe persoane pentru cisterne în vederea transportului de, suma plătită în acest scop de 24.392 lei constituind creanța invocată împotriva debitorului.
Tribunalul a reținut în mod greșit că între părțile în cauză, - SRL și - SRL s-ar fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.2467/04.08.2006. În realitate, acest contract s-a încheiat între, persoană juridică germană, în calitate de vânzător, - Leasing SA, în calitate de cumpărător și - SRL, în calitate de utilizator, având în vedere și contractul de leasing financiar nr.14564 deja întocmit la 20.07.2006. În contractul nr.2467/04.08.2006 debitorul - SRL nu a avut calitatea de parte ci doar de reprezentant al vânzătorului. Din nici un înscris nu rezultă că obligația de livrare, de predare a cisternei și hidraulice către - SRL nu ar fi revenit ci - SRL și doar în raport cu titularul obligația de predare neîndeplinită se poate susține de către - SRL că i se datorează creanța reprezentând plata sumelor cheltuite pentru asigurarea altor cisterne, de la terțe persoane, pentru transportul de necesar.
Relația comercială existentă în contextul arătat între - SRL și - SRL se circumscrie doar contractului de garanție nr.01/27.07.2006 în raport cu care, însă, obligația - SRL era de a asigura garanția cu privire la bunurile constituind obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.2467/04.08.2006, în sensul remedierii eventualelor defecte (service). Evident, obligația de garanție nu poate interveni decât după îndeplinirea de către furnizor a obligației de predare a bunurilor către - SRL și nu este de natură să justifice răspunderea pentru sumele cheltuite de aceasta din urmă pentru utilizarea unor cisterne de la terțe persoane, doar această din urmă obligație putând susține o astfel de justificare. După cum s-a arătat, titularul obligației de predare nu este - SRL ci. Prin urmare, în raportul juridic privind creanța invocată în cauză prin cererea introductivă - SRL nu are calitatea de debitor, deci nici calitatea procesuală pasivă, ceea ce înseamnă că excepția invocată de recurent în acest sens este întemeiată.
Faptul că în contractul de garanție - SRL este indicat drept "vânzător" nu prezintă o altă relevanță, deoarece chiar în cuprinsul contractului respectiv obligația de "vânzător" este lămurită expres în sensul de "reprezentant oficial în România al - Germania.
În consecință, având în vedere considerentele arătate, Curtea în temeiul art.302 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica în tot hotărârea atacată în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii cererii introductive a creditorului ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.992/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - SRL și SP lichidator al - SRL.
Modifică în tot sentința atacată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive.
Respinge cererea introductivă, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.06.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Aurică
I
Grefier,
Red.Jud. - 7.07.2009
Tehnored. - 10.07.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Cosmin Horia MihăianuJudecători:Cosmin Horia Mihăianu, Iulia Prelipcean, Aurică
