Acţiune în anulare. Sentința nr. 987/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 987/2014 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 13-06-2014 în dosarul nr. 3056/112/2012/a4
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 987/2014
Ședința publică din 13 iunie 2014
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: M. F. M., judecător-sindic
GREFIER A. A.-C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamantele . și . S.A. în contradictoriu cu pârâții ., V. C. IPURL în calitate de administrator judiciar al debitoarei ., . și ., având ca obiect acțiune în anulare transfer patrimonial.
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din 30 mai 2014, mersul dezbaterilor fiind consemnat în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța.
Din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru termenul din 06.06.2014, iar ulterior, pentru termenul de azi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând constată că:
Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantele . și . S.A. în contradictoriu cu pârâții ., V. C. IPURL în calitate de administrator judiciar al debitoarei ., SC A. T. SRL și ., au solicitat instanței să se dispună anularea transferul patrimonial efectuat de . către . la data de 01.04.2012, în baza facturii nr.01/04.2012 prin care a fost înstrăinată o " instalație de prelucrare țuică", pârâta de rândul 2 neachitând nici pană la aceasta dată contravaloarea instalației și să se dispună restituirea instalației către averea debitoarei .; să se dispună anularea transferul patrimonial efectuat de . către ., care are același obiect " instalație de prelucrare țuica", in baza facturii nr. 1/24.06.2012, scos din patrimoniul societății T. SRL si transferat in patrimoniul paratei de rangul 3, prin intermediul paratei de rangul 2 si sa dispuneți restituirea instalației, in averea ., ca mai apoi să fie posibilă restituirea către averea debitoarei .; să fie obligate pârâtele, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că data de 22.06.2012 a fost deschisă procedura insolventei față de debitoarea ., fiind numit în calitate de administrator judiciar V. C. IPURL iar după notificarea deschiderii procedurii, . SA a formulat declarație de creanță, fiind înscriși la masa credală cu suma de 798.795 lei. La data de 30.09.20l3 a fost cesionată această sumă în favoarea .. Având în vedere faptul că încă judecătorul sindic nu a luat act de această cesiune, iar tabelul definitiv de creanță nu a fost actualizat, cele două societăți au formulat împreună prezenta acțiune.
În cuprinsul cererii se mai arată că administratorul judiciar, în termenul stabilit de art.20 alin.l lit.b din L.85/2006, respectiv cele 40 de zile, nu a formulat raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au determinat starea de insolvență, au fost nevoiți, în calitate de creditori majoritari, să solicite administratorului judiciar ca, de urgență, să întocmească acest raport. Prin solicitarea lor adresată administratorului judiciar a rugat ca raportul cauzelor să treacă în revistă inclusiv eventualele transferuri patrimoniale făcute de debitoare în dauna creditorilor. La data de 27.l2.20l3 a fost expediată cărei ei, o adresă din partea administratorului judiciar, prin care li s-a comunicat raportul cauzelor, situația încasărilor și plăților, precum și o . alte documente referitoare la modalitatea de înscriere a DGFP Bistrița-Năsăud în tabelul de creanță. In raportul prezentat de art.20 alin.l lit.b și art.59 din L.85/2006, se menționează că printre principalele cauze a ajungerii societății în stare de insolvență și faptul că societatea debitoare, anterior deschiderii procedurii, respectiv la data de 0l.04.20l2 a înstrăinat în favoarea unei societăți (.), deținute de aceeași asociați care dețin și ., o instalație de producere țuică, înstrăinare care s-a făcut la prețul de 4l5.564 lei, preț despre care administratorul judiciar arată că nu a fost încasat de societatea aflată în stare de insolvență. Mai mult, după această înstrăinare, ., la rândul ei, deși nu plătise instalația, o înstrăinează către o societate a aceluiași grup de persoane, respectiv către ., societate care și ea, până la această dată nu achita contravaloarea instalației către vânzătoarea ..
Totodată, reclamanții precizează că, față de cele de mai sus, având în vedere faptul că aceste transferuri patrimoniale s-au realizat succesiv pentru a scoate din patrimoniul societății debitoarei o instalație care valorează l/3 din masa credală, apreciază că sunt întrunite condițiile anulării transferului patrimonial, în temeiul disp.art. 80 alin.l lit.a și c și art.80 alin.2 lit.e din L.85/2006. Având în vedere faptul că administratorul judiciar nu a formulat o cerere de anulare transfer patrimonial si nici nu ne-a comunicat daca o va formula sau nu, am fost nevoiți sa formulam aceasta cerere, in calitate de creditori majoritari, cu o creanța de peste 65 % din masa credală, conform ultimului Tabel preliminar de creanța corectat si care a fost publicat in BPI nr._/06.11.2013. Întrucât termenul de depunere a cererii de anulare a transferului patrimonial este de maxim 16 luni de la data deschiderii procedurii insolventei, iar informațiile referitoare la aceste transferuri patrimoniale ne-au parvenit numai odată cu Raportul cauzelor comunicat după data de 27.12.2013 de către administratorul judiciar, a formulat si o cerere de repunere in termen. Aceasta cerere, precum si acțiunea de anulare a transferului patrimonial, a formulat-o in intervalul de 15 zile de la data încetării împiedicării de a formula noi acțiunea de anulare a transferului patrimonial, respectând astfel si prevederile art. 186 alin.12 din Noul Cod de Procedura Civila.
In drept s-au invocat disp.art. 79, alin.l lit.a și c, art.80 alin.2 lit.e din L.nr. 85/2006, art. l86 alin.l2 din NCPC.
Prin scriptul depus la fila 40, pârâta . Bistrița a formulat întâmpinare , prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și a cererii de repunere pe rol,
In motivare, se invocă excepția tardivității cererii. Reclamantele arată în cererea de chemare în judecată că au formulat această cerere de anulare transfer după termenul legal în condițiile în care .-a realizat in 22.06.2012, apreciind ca fiind tardiv formulată cererea. De asemenea, se invocă și excepția lipsei calității procesuale active a societăților . întrucât aceasta societate arată că și-a cedat creanța către reclamanta G. T. SRL și astfel nu pot avea calitate procesuală activă ambele societăți în același timp pentru aceeași creanță precum și excepția lipsei calității procesuale active a societăților C. C. IFN si GORUON T. SRL. In conformitate cu disp.art 79 si 80 din L 85/2006 aceasta acțiune în anulare transfer patrimonial poate fi deschisa doar de către administratorul judiciar sau lichidator nu si de către creditori. A admite ca creditorii pot avea calitate procesuala active ar însemnă să invalideze o . instituții ale L 85//2006.
Pârâta mai sus precizată a invocat și excepția lipsei de interes cu motivarea că orice parte care promovează o acțiune trebuie sa demonstreze un interes. In opinia noastră societățile care au formulata aceasta acțiune sunt terți fata de contractul/raportul juridic al subsemnatei cu societatea A. T. SRL.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că a achiziționat bunul instalație de la societatea A. T. SRL. Nu cunoșteam ca societatea T. sa fie în insolventă (de altfel consultarea portalului instanțelor rezulta ca nici nu era la acel moment) si nu cunoșteam să aibă probleme financiare. Bunul a fost achiziționat si a devenit proprietar asupra acestuia urmând ca plata acestuia să se realizeze în rate dată fiind valoarea mare a bunului achiziționat. O parte din bun este plătit si nu s-a realizat cu titlu gratuit astfel cum se susține. Subsemnata a fost si este de bună credință.. A achiziționat un bun, s-au înțeles la preț, a plătit bunul si nu are cunoștința de aspectele la care face referire reclamanta. In conformitate cu disp.art.l4 din noul cod civil buna credința se prezuma iar cel care face afirmația relei credințe trebuie sa facă dovada fără putința de tăgada a acesteia ,arătând că este un dobânditor de bună credință. In plus este de remarcat ca reclamanta își întemeiază acțiunea pe disp.art 80 lit a) si c). Cu alte cuvinte dansa susține ca bunul a fost achiziționat cu titlu gratuit si in frauda creditorului. Pentru a f îndeplinită o astfel de condiție trebui ca toate părțile semnatare ale actelor sa fie de coniventa si de asemenea să fi acționat în frauda creditorilor, adică cu scopul expres de a scoate bunul din patrimoniul societății urmărite. In speța subsemnata are încheiat un act cu societatea A. T. SRL si nu cu societatea T. SRL, actul a fost unul cu titlu oneros si s-a înregistrat în contabilitatea subsemnatei. De altfel reclamantele nu arată în ce constă frauda si cum anume înțeleg să o demonstreze. Menționează că singurul raport juridic care le privește si în care sunt parte este cel dintre subsemanta si societatea A. T. SRL.
Prin întâmpinarea depusă la fila 43-46, . Bistrița, a solicitat respingerea cererii de repunere în termen și a cererii de anulare a transferului patrimonial.
In motivare s-a arătat că societatea . chemă în judecată cu motivarea ca între ea si societatea . SA s-a încheiat un contract de cesiune de creanța si ca pe cale de consecința sunt noii titulari ai creanțelor pe care le dețin fata de societatea .-a fost comunicat nici un exemplar al acestui contract de cesiune de creanță deși se menționează in cererea de chemare in judecata ca s-ar fi anexat acesteia. Pe cale de consecință apreciem ca aceasta societate este lipsita de calitate procesuala activ. De asemenea apreciază că dat fiind faptul ca instanța nu a luat act de faptul ca societatea G. T. SRL nefiind împrocesuată ca parte a dosarului de baza_ aceasta nu are calitate procesuala. înainte de a putea formula orice cerere trebuie lămurită care este calitate procesuala in care societatea . se prezintă, care este titlul si justificarea acesteia In acest context înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale active a ..
Pârâta mai sus menționată înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale active a . si . SA pe considerentul că acțiunea in anularea unor acte, contracte, operațiuni de transfer patrimonial poate fi formulata doar de către administratorul judiciar sau lichidator. Își întemeiază aceasta excepție pe disp.art 79 si 80 din L 85/2006, aceste texte legale arătând: „art.79. Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii"; „ art.80 (l). Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte".Înțelege să invoce excepția tardivității. Termenul de depunere al cererii in anulare a acțiunilor in transfer patrimonial a fost depășit, dat fiind faptul ca procedura de insolventa a societății T., așa cum rezultă de pe portalul instanțelor de judecata a fost in data de 22.06.2012. Faptul ca a fost comunicat raportul privind cauzele in 27 decembrie 2013 nu prezintă relevanta si nu poate fi avut in vedere acesta ca moment de începere al calculului. De altfel chiar reclamantele prin însuși cererea de chemare în judecată admit faptul ca cererea lor este formulată în mod tardiv in contextul în care solicită repunerea în termen cu trimitere la disp.art.186 din nou cod de procedura civila care arata ca „partea care a pierdut un termen procedural...". Reclamanta C. C. încă de la început a fost citată in dosar, cunoștea conținutul acestuia si în calitate de creditor majoritar avea o . opțiuni insa a rămas in pasivitate. In esența aceasta își invocă propria culpă și încearcă să lege termenul de formulare al cererii de un așa-zis raport al cauzelor. In consecință apreciază ca tardivă cererea.
Pe fond cauzei, pârâta arătă că în cererea de chemare in judecata se menționează ca „in data de 27.12.2013 a fost expediata către noi o adresa din partea administrator judiciar". Nu îi este comunicată aceasta adresa si nu ne este explicat din partea reclamantelor către cine s-a trimis acea adresa. De asemenea se arata in cererea de chemare in judecata ca s-a depus un așa-zis raport al cauzelor la care se face trimitere in repetate in rânduri de către reclamante însă nu le este comunicat împreună cu cererea de chemare în judecata acest raport al cauzelor pentru a putea si ei să-și exprima poziția. Era obligația reclamantelor să depună atașarea cererii de chemare în judecată atâtea exemplare câte părți sunt. Subsemnata societatea comerciala sunt un cumpărător de buna credință care la momentul achiziționării instalației nu cunoșteam starea de insolvență a societății T.. Intre societatea Anthema si societatea T. au existat raporturi mai vechi iar societatea T. a acumulat fata de societatea noastră datorii în cuantum de 234.138,39 lei neachitați. In acest context s-a realizat înstrăinarea de către societatea T. către subsemnata a instalației de producere țuica, înstrăinare realizată cu un preț mai mare, stingându-se astfel o parte din datoria pe care societatea T. o avea către subsemnata. Menționează că încă din anul 2006 a existat un contract între Tahis si subsemnata prin care subsemnata i-am pus la dispoziție sume de bani societatea T. garantând cu bunul susmenționat. Pentru diferența de preț urma ca subsemanta să reușească să achite în mai multe rate pana la achitarea finala a bunului. Aceasta înstrăinare s-a realizat în contextul in care subsemanta a fost și este de buna credința iar pentru acest bun o parte substanțială din valoarea acestuia s-a achitat. Anularea înstrăinării nu se poate realiza fără repunerea părților în situația anterioară. Întrucât au nevoie de bani atâta pentru a achita bunul către societatea T. cât si pentru alte proiecte a înstrăinat instalația către o altă societate si anume .. Desigur ca reclamantele sunt terțe fata de aceasta nouă înstrăinare a bunului si nu au nici un fel de legătura cu raportul juridic dintre subsemanta si societatea Anthema B. Srl.
În finalul întâmpinării se menționează că, în conformitate cu disp.art 14 alin (2) din noul cod civil:„Buna-credință se prezumă până la proba contrară. In plus art.79 din L 85/2006 face trimitere la „acte frauduloase". Reclamantele își întemeiază cererea de chemare in judecata pe disp.art 80 alin 1 lit a) - acte cu titlu gratuit insa așa cum am arătat cel puțin parțial bunul a fost achitat. De asemenea reclamantele își întemeiază cererea de chemare pe disp.art.80 alin 1 lit c] :„ acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile". In esența reclamantele trebuie sa arătate si sa demonstreze ca toate părțile implicate au avut intenția de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori si pentru a le leza acestora drepturile. In esența actul dintre subsemnata si parata T. nu este cu titlu gratuit cu ci titlu oneros, o parte din aceasta fiind achitată. Câtă vreme cel puțin parțial bunul a fost achitat nu se poate vorbi despre rea credința. In al doilea rând reaua credința trebuiește demonstrată, nu se prezumă.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la filele 64-68, . Cluj N., face următoarele observații punctuale:
1-In legătură cu excepția tardivității formulării cererii de chemare în judecată, a solicitat instanței respingerea excepției invocate, pentru următoarele considerente:
Așa cum a arătat și prin cererea introductivă, odată cu cererea de chemare în judecată s-a formulat și o cerere de repunere în termen. Potrivit dispozițiilor art. 186 alin.(l) Cod proced. civ. „ Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea s-a datorat unor motive temeinic justificate".Distinct de faptul că procedura insolvenței față de debitoare .. a fost deschisă la data de 22.06.2012. subliniază faptul că Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au determinat starea de insolvență a debitoarei le-a fost comunicat la data de 27.12.2013. Abia de la acel moment, al comunicării Raportului, subscrisele am putut afla despre existența actelor frauduloase încheiate de către debitoarea insolvabilă. Cererea de repunere în termen a fost formulată tocmai pentru a se constata faptul că depășirea termenului prevăzut de art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței nu este imputabilă subscriselor petente. Din momentul comunicării Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au determinat starea de insolvență a încetat cauza de împiedicare a formulării cerere de chemare în judecată, subscrisele formulând cererea de repunere în termen „in cel mlt l5 zile de la încetarea împiedicării – art.l86 alin.2 C.pr.civ.
2-In legătură cu excepția lipsei calității procesuale active:
Având în vedere faptul că judecătorul sindic nu a luat act de cesiunea de creanță survenită între subscrisele petente, consideră că în acest moment, ambele societății aveau atât interesul cât și calitatea procesuală activă de a formula prezenta cerere. Raportat la susținerea conformă căreia doar administratorul/lichidatorul ar putea introduce acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, înțeleg să invoce disp.art. 8l alin.2 din L.85/2006, care permit creditorilor, ca în caz de pasivitate din partea administratorului/lichidatorului, acțiunea în anulare să fie exercitată și de creditori.
3-În ce privește excepția lipsei de interes în formularea prezentei acțiuni solicită respingerea
Întrucât codul de procedură civilă nu definește „interesul” doctrinar s-a arătat faptul că prin interes se înțelege „folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare”. Din prezentarea stării de fapt și raportat la documentele existente la dosarul cauzei, considerăm că interesul subscriselor în formularea prezentei acțiuni este dovedit, fiind unul determinat, legitim, născut și actual ( art. 32 Cod proced.civ.) - constatarea nulității contractelor încheiate în dauna noastră și întoarcerea bunului scos în mod fraudulos din patrimoniul debitorului nostru justifică prezentul demers judiciar, sens în care solicită respingerea excepției invocate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
. S.A. și ., în calitate de co-reclamante (între cele două societăți intervenind un contract de cesiune de creanță) au solicitat instanței să se dispună, pe de o parte, anularea transferului patrimonial efectuat de . către ., la data de 01.04.2012, în baza facturii nr.01/04.2012 prin care a fost înstrăinată o " instalație de prelucrare țuică" ( cumpărătoarea neachitând ulterior prețul convenit ) și pe de altă parte, anularea transferului patrimonial efectuat de . către ., in baza facturii nr. 1/24.06.2012, având același obiect " instalație de prelucrare țuica", scos inițial din patrimoniul societății . si transferat prin mijlocirea primei operațiuni vizate in patrimoniul paratei . si, totodată, restituirea instalației, mai întâi in averea ., ca mai apoi să fie posibilă revenirea în patrimoniul debitoarei ..
Se mai impune a fi menționat că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței față de ., reclamanta . SA a formulat declarație de creanță, fiind înscrisă la masa credală cu suma de 798.795 lei, la data de 31.08.2012 reclamanta . SA a fost desemnată președinte al comitetului creditorilor potrivit procesului-verbal al adunării creditorilor (fila 69) iar la data de 30.09.20l3 a procedat la cesiunea creanței cu care este înscrisă în tabelul creditorilor întocmit de administrator judiciar V. C. IPURL, în favoarea . (fără însă a solicita actualizarea tabelului definitiv de creanță și implicit constatarea pierderii calității de creditor și încetarea calității de președinte al comitetului creditorilor).
Raportat la împrejurările mai sus învederate și având în vedere cuprinsul art. 79 din legea 85/2006 potrivit căruia „Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor …”, art. 80 din Legea 85/2006 conform căruia „Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate”, art. 81 alin. 1 din Legea 85/2006 ce statuează că „Acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator …” și art. 81 alin 2 din Legea 85/2006 ce prevede clar că „Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face”, instanța constată că legea conferă calitate procesuală activă exclusivă, pe de o parte, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, după caz, și comitetului creditorilor, pe de altă parte, în ipoteza în care practicianul în insolvență nu demarează un astfel de demers judiciar.
Plecând de la această premisă și constatând că prezenta acțiune civilă în anulare transfer patrimonial a fost intentată numai de creditorul care deține calitatea de președinte al comitetului creditorilor și de societatea căreia i-a cesionat creanța cu care este înscrisă pe tabelul creditorilor ., instanța apreciază că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților . și . SA invocată de pârâții . și . și pe cale de consecință se va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții . și . SA, în contradictoriu cu pârâții ., SC A. T. SRL și . ca obiect anulare transferuri patrimoniale succesive vizând o instalație de prelucrare țuică efectuate de către . către . iar mai apoi de către . către ., cu mențiunea că nu se mai impune examinarea celorlalte excepții procesuale ridicate de către pârâte și puse în discuția părților.
La adoptarea acestei soluții, instanța a avut în vedere că, potrivit art. 17 din legea 85/2006, comitetul creditorilor este un organ colegial, ce deliberează în prezența administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și care ia decizii cu majoritatea simplă din totalul numărului de membri ai acestuia iar la dosar nu a fost depus vreun document din care să reiasă că anterior promovării prezentei acțiuni civile, comitetul creditorilor . compus din . SA, E-ON Energie România SA și Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud s-a întrunit și a decis introducerea unei acțiuni civile în anulare act transfer patrimonial.
Ca atare, în absența unui asemenea înscris probator (reclamanta . SA, în răspunsul la întâmpinare, afirmând fără temei că și creditorii pot cere instanței anularea actului), prezentul demers judiciar promovat de un singur creditor (chiar dacă este cel mai important, raportat la valoarea creanței, și deține și calitatea de președinte al comitetului creditorilor), însoțit de societatea cu care a încheiat un contract de cesiune de creanță pe parcursul procedurii insolvenței, nu poate fi primit, reclamanții neavând legitimate procesuală activă, aceasta fiind conferită de lege numai practicianului în insolvență desemnat în cauză și comitetului creditorilor, potrivit art. 81 din Legea 85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților . și . SA invocată de pârâții . și . și pe cale de consecință:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ., cu sediul în Cluj-N., .. 32A, jud. Cluj, și . SA, cu sediul în Cluj-N., .. 32A, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții . – cu sediul în Bistrița, .. 12, jud. Bistrița-Năsăud, . – cu sediul în Bistrița, .. 14, jud. Bistrița-Năsăud și . - cu sediul în Bistrița, .. 12, jud. Bistrița-Năsăud, având ca obiect anulare transferuri patrimoniale succesive vizând o instalație de prelucrare țuică efectuate de către . către . iar mai apoi de către . către ..
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 07 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Pronunțată în ședința publică din data de 13.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Judecător-sindic
M. F. M. A. A.-C.
Red/dact
MF/CR2 ex.
18.08..20l4
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 1500/2014.... | Cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5. Sentința nr.... → |
|---|
