Pretenţii. Sentința nr. 1442/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1442/2014 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 247/112/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 1442/2014
Ședința publică in 15 octombrie 2014
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: P. I.
GREFIER: G. A. G.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta ., în insolvență - prin administratorul special, în contradictoriu cu pârâții . SA - PRIN SUCURSALA NĂSĂUD, M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și AGENȚIA S., având ca obiect pretenții.
Cauza s-a judecat în fond la data de 01 octombrie 2014, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, când s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 08.10.2014, iar mai apoi pentru data de 15.10.2014, când în urma deliberării s-a dat prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând constată că :
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr.l77l/265/20ll la Judecătoria Năsăud, reclamanta ., în insolvență - prin administratorul special, în contradictoriu cu pârâții . SA - PRIN SUCURSALA NĂSĂUD, M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și AGENȚIA S., a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta de rândul l la plata sumei de 4.000.00 lei, reprezentând daune interese cauzate prin neexecutarea contractului de credit nr. 208/9l98/30.06.2006 încheiat cu aceasta; să fie obligate pârâtele care se opun admiterii acțiunii la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua în prezentul proces.
In motivarea acțiunii s-a arătat că, a încheiat la data de 30.06.2006 cu parata de rând 1 un contract de credit pentru investiții in suma de 3.192.247 lei pe o perioada de 8 ani reprezentând o componenta a unei finanțări mai mari obținută prin Agenția S. si M. A..
Finanțarea acestui proiect a avut doua surse de finanțare: o finanțare nerambursabilă prin programul S. care a fost aprobata in valoare de 3.192.161 lei si o finanțare din surse proprii sau atrase, în speță din surse împrumutate de la BCR în valoare totala de 3.192.247 lei, din care asigurate de Guvernul României prin programul de finanțare Fermierul si derulate prin BCR in valoare de 2.639.850 lei si din surse proprii BCR in valoare de 552.397 lei. Aceasta a doua componenta a finanțării a făcut obiectul contractului de credit nr. 208/9198/30.06.2006 încheiat cu BCR, in valoare de 3.192.247 lei.
Reclamanta având toate aprobările necesare, finanțarea asigurata prin programul S. si contractul de credit încheiat cu BCR - contract ferm, a contractat achiziția materialelor necesare si execuția lucrărilor de construcție a obiectivului de investiții si a trecut la executarea proiectului. Realizând toate lucrările de infrastructura, fundațiile si structura de rezistenta a construcției, având in vedere refuzul BCR de punere la dispoziție a creditului contractat a fost in imposibilitatea de a achita contravaloarea materialelor utilizate si a lucrărilor de construcție realizate, a atras in mod direct pierderea finanțării nerambursabile aprobate prin Agenția S., acestea determinând pagube însemnate atât societății cât și furnizorilor si constructorului si ducând in final la ajungerea in incapacitate de plată.
Arătă că a îndeplinit toate condițiile pentru eliberarea sumelor contractate prevăzute prin contract si reglementate in cap. IV al Contractului de credit. Contractul de credit reprezenta un contract ferm in care erau stabilite suma creditului -3.192.247 lei (defalcata pe surse de finanțare 2.639.850 lei fonduri FERMIERUL si 552.397 lei fonduri proprii ale băncii), destinația creditului (modernizare si extindere fabrica preparare carne), dobânda creditului (tot defalcata in funcție de cele doua surse de finanțare, respectiv 4,5 % pentru fondurile Fermierul si 10% pentru fondurile Băncii), termenul de acordare (8 ani de la data tragerii), garanțiile aferente creditului (garanție reala mobiliara asupra conturilor si ipotecii asupra a trei imobile ale societății). Mai arătă că toate garanțiile prevăzute in contract au fost constituite conform prevederilor acestuia.
Nicăieri în cuprinsul contractului de credit nu se făcea nici o mențiune cu privire la tragerea creditului . si nici vreo mențiune cu privire la completarea, corelarea ori condiționarea acestuia de scrisoarea de confort. Singurele motive pentru care B. putea refuza punerea la dispoziție a creditului erau neprezentarea contractului încheiat cu Agenția S. si degradarea situației financiare a subscrisei de o maniera care să facă inacceptabilă punerea la dispoziție a fondurilor. Prima condiție a fost în mod clar îndeplinită prin înregistrarea la B. a Contractului cadru nr. C 1._/25.07.2007 sub nr._/26.07.2007.
In ceea ce privește situația financiară a societății, aceasta era una buna fapt care se poate dovedi în urma efectuării unei expertize contabile.
Refuzul băncii poate fi generat in mod real de necesitatea acesteia de lichidități. Anterior încheierii contractului de credit cu B., societatea a făcut obiectul unor analize a Ministerului A. si Dezvoltării Rurale care prin adresa nr. 1438/22.05.2006 confirma „avizul favorabil... pentru a beneficia de un credit MAPDR". Urmarea acestei analize si in baza Contractului de credit nr. 208/9198/30.06.2006, Ministerului A. si Dezvoltării Rurale a virat Băncii Comerciale Romane SA suma de 2.713.125 lei destinată creditării .. Aceasta suma a fost virata in doua trase fiind confirmata prin adresele interne ale paratei-intimate nr. 1089/17.08.2007 (1.716.427,89 lei) si 4567/02.10.2007 (996.697,11 lei). Sumele in cauza au fost virate băncii după data înregistrării la aceasta a contractului de finanțare cu Agenția S. si in perioada in care conform susținerilor acesteia situația financiara ar fi fost necorespunzătoare acordării unei finanțări. In ciuda situației în care ei ar fi devenit nefinanțabili de către B. aceasta nu face nici un demers pentru a anunța Agenția S., așa cum se obligase anterior, si nici nu restituie MAPDR fondurile virate in vedere finanțării societății. Prin urmare, la început de criza financiara, B. Comerciala R. SA a utilizat bani destinați noua de către MAPDR, pentru care ar fi datorat o dobânda de 4,5% incluzând si marja băncii, in condițiile in care dobânzile practicate de către aceasta pe piața in acea perioada erau situate intre 20 si 30%. In acest sens nu este lipsita de relevanta discrepanta apăruta intre Sucursala Năsăud a pârâtei care in Nota de analiza nr. 106/08.01.2008 constată că „din analiza dinamicii si a indicatorilor ce caracterizează activitatea societății se constată ca aceștia se încadrează în limite optime, iar activitatea societății este profitabila" si Sucursala Județeană Bistrița Năsăud care prin adresa nr. 8231/26.06.2008 constata la un an de la îndeplinirea de către reclamantă a tuturor condițiilor în vederea tragerii creditului că „societatea nu are capacitate de plata". Atât divergentele apărute intre unitățile băncii cât si perioada extrem de lungă în care aceasta a tergiversat darea unui răspuns ferm îi îndreptățesc să creadă ca se afla în fața unei strategii intenționate prin care s-a urmărit a se păstra si utiliza de către banca sumele avansate de MAPDR in scopul finanțării societății noastre.
Solicită încuviințarea efectuării unei expertize tehnice de specialitate contabilitate în vederea stabilirii situației financiare a societății la data îndeplinirii condițiilor în vederea eliberării sumei contractate și a cuantificării prejudiciului cauzat societății prin refuzul nejustificat al băncii de punere la dispoziție a sumelor contractate.
La dosar au fost depuse contract de credit nr. 208/9l98/30.06.2006, adresa BCR nr.l4.657/02.l0.2007 (f.5-9).
Prin întâmpinarea depusă la fila 26-29, B. COMERCIALA R. București, a solicitat respingerea cererii formulate, invocând excepția de necompetență a Judecătoriei Năsăud în judecarea prezentei cauze, întrucât:
a)sub aspectul investirii instanței, solicită a se observa că, pornind de la valoarea declarată a cererii de 4.000.000 lei noi, judecarea acesteia nu poate fi de competenta Judecătoriei Năsăud, așa cum rezulta din dispozițiile art. 1, pct. 1, coroborate cu cele ale art. 2, pct. 1, litera a) din Codul de procedura civila, care au caracter imperativ, in sensul ca o cerere de aceasta valoare se judeca de către tribunale si nu de către judecătorii;
b) sub aspectul reglementarii legale a necompetentei, opinează că în cazul de fata se găsesc in cazul unei necompetente de ordine publica, prevăzuta de art. 159, pct. 2 din Codul de procedura civila așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202 din_ privind unele masuri pentru accelerarea soluționării proceselor.
In concluzie, apreciază că soluționarea cererii reclamantului este de competenta exclusiva a Tribunalului Bistrita-Năsăud si ca atare solicită admiterea excepției invocate și să se decline competenta in favoarea tribunalului.
2. Excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului special in promovarea
unei acțiuni în instanța în numele reclamantului, aflat în stare de insolvență.
Din cererea de chemare în judecată nu rezulta care este persoana fizica sau juridica desemnata ca administrator special al reclamantului. Astfel nu sunt îndeplinite cerințele pct. 2 al art. 112 din Codul de procedura civila, din care rezulta ca cererea de chemare in judecata va cuprinde si numele si calitatea celui care reprezintă parte în proces.
Legea insolventei stabilește ca numai administratorul judiciar si lichidatorul au atribuțiunea de a promova acțiuni in pretenții in numele debitorului, așa cum rezulta în mod clar din prevederile de la lit. I) a art. 20 si respectiv, lit. g) a art. 25.
Pentru concluzie, în sensul că administratorul special nu are nici o atribuțiune in promovarea unor acțiuni in justiție in numele debitorului, este de observat si textul art. 77 din același act normativ, care nu face nici o referire la alte acțiuni în afara celor promovate de administratorul judiciar sau de lichidator. Din aceasta perspectiva, prezenta cerere fiind promovata de alta persoana decât cele stabilite de Legea insolventei, pentru acțiunea sa, reclamantul ar fi obligat la plata taxei de timbru stabilita de lege.
Privitor la procedura insolventei reclamantului, face precizarea că în cauza care face obiectul dosarului_ la Tribunalul Bistrița Năsăud, BCR SA are calitatea de creditor cu creanțe garantate, rezultate din credite acordate debitorului . si nerestituite la scadenta.
Având în vedere aceste considerente, solicită admiterea excepția invocată așa cum a fost formulata mai sus, procedând la anularea cererii ca fiind promovata de o persoana care nu are calitatea de reprezentant legal al reclamantului.
3. Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. A. si Dezvoltării Rurale si Agenția S.. Motive:
a) Solicită a se observa că împotriva acestor pârâți nu s-a formulat nicio pretenție prin cererea de chemare in judecata, singura pretenție de plata a daunelor interese fiind formulata împotriva băncii. Ori, pentru declanșarea oricărui proces civil împotriva unei alte persoane este necesar sa se formuleze o pretenție. Capătul de cerere privind obligarea pârâților care se opun admiterii acțiunii, la plata cheltuielilor de judecata, nu este de natura a determina nici obiectul cererii si nici calitatea de parat in cauza, calitate care o poate avea numai BCR SA. O persoana fizica sau juridica nu poate fi chemata in judecata în calitate de copârât, numai pentru a clama daca se opune sau nu cererii reclamantului formulata împotriva paratului de rândul 1.
b) MADR si Agenția S. nu sunt părți in contractul de credit a cărui neexecutare este invocata de către reclamant ca motiv de obligare a băncii la plata daunelor-interese. Ca atare, fata de cele doua parate, reclamantul nu poate avea nici un interes personal si direct, iar acestea nu pot adopta decât o atitudine neutra fata de litigiul care se poarta intre banca si reclamant.
c) Potrivit art. 47 al Codului de procedura civila, mai multe persoane pot fi împreuna parate . obiectul pricinii este o obligație . lor au aceeași cauza. Ori, in cazul de fata, in sarcina MADR si Agenției S. nu pot rezulta nici un fel de obligații! din contractul de credit. Chiar daca aceste instituții au atribuțiuni in administrarea unor fonduri speciale pentru agricultura, obiectul contractului de credit este cu totul altul, inclusiv in situația in care dintr-un credit obținut de la banca s-ar fi finanțat o investiție care beneficia si de fonduri speciale.
Ca urmare, solicită să se admită aceasta excepție si să respingă cererea reclamantului fata de cei doi parați ca fiind introdusa împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
4. Prescripția dreptului la acțiune rezultat din neexecutarea contractului de credit nr. 208/9198/30.06.2006, termenul de prescripție urmând a fi stabilit in funcție de:
a) data de la care reclamantul putea cere obligarea băncii la plata de daune-interese
pentru neexecutarea contractului de credit, respectiv data nașterii dreptului sau la acțiune,
care ar putea fi una sau oricare din următoarele: 30.06.2006, data încheierii contractului de credit; -28.10.2006, data expirării valabilității scrisorii de confort; 22.02.2007, data expirării prelungirii unilaterale a valabilității scrisorii de confort de către banca; 12.10.2007, data solicitării efective a creditului prin cererile nr._ si_ din aceeași data:
b) data depunerii cererii de chemare in judecata, 23 mai 2011, data la care termenul de
prescripție de 3 ani era deja împlinit, indiferent care din datele de mai sus ar fi considerata
ca data de naștere a dreptului la acțiune.
II. Pe fondul cauzei, solicită să se aibă în vedere următoarele:
l. Lipsește faptul generator al daunelor interese pretinse de reclamant, întrucât obligația băncii de a executa contractul de credit nr. 208/9198/30.06.2006 nu exista, acest lucru fiind constatat si stabilit printr-o hotărâre judecătoreasca irevocabila.
Astfel, prin Decizia civila nr. 145 din 21.10.2009, pronunțata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr._, s-a admis apelul împotriva Sentinței comerciale nr. 195 din 27.03.2009 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, Curtea de Apel modificând in totalitate sentința tribunalului, in sensul ca se respinge ca neîntemeiata acțiunea formulata de reclamantul . împotriva BCR SA, acțiune care avea ca obiect obligarea băncii la executarea contractului de credit nr. 208/9198/30.06.2006 si la plata de daune cominatorii.
Decizia Curții de Apel Cluj este irevocabila, recursul promovat de reclamant fiind respins de către înalta Curte de Casație si Justiție prin Decizia nr. 1289 din 20.04.2010. De asemenea si contestația in anulare promovata de reclamant la înalta Curte de Casație si Justiție si care a făcut obiectul dosarului_ a fost respinsa la data de 16.03.2011.
Din aceasta perspectiva, solicită a se lua în considerare ca exista putere de lucru judecat privitor la inexistenta obligației băncii de a pune in executare contractul de credit. Astfel ca, acțiunii reclamantului îi lipsește cauza, respectiv nu exista nici un motiv de fapt si de drept pentru care banca sa fie obligata la plata de daune interese pentru neîndeplinirea unei obligații a cărei inexistenta a fost constatata prin hotărâre judecătoreasca irevocabilă.
2. Reclamantul a declanșat împotriva băncii si procedura de executare silita directa a contractului de credit nr. 208/9198/30.06.2006, pe considerentul ca un contract de credit poate fi titlu executoriu nu numai pentru creditor ci si pentru împrumutat, in sensul obligării băncii sa acorde creditul prevăzut în contract. Cererile sale de executare silita au făcut obiectul dosarelor execuționale nr. 21/2009 pentru executare silita - obligație de a face si nr. 43/2009 pentru executare silita prin poprire pe contul băncii deschis la B. Naționala a României, ambele instrumentate de executorul judecătoresc S. V. din Năsăud. BCR SA a atacat ambele proceduri de executare silita prin contestații la executare, iar acestea au fost soluționate in mod irevocabil in sensul anulării actelor de executare, prin: decizia civila nr. 386/2010 pronunțata de Tribunalul Bistrita-Năsăud in dosarul nr._, irevocabila; sentința civila nr. 7847 din 03.06.2010 pronunțata de Judecătoria Sectorului 3 București in dosarul nr._, irevocabila prin respingerea apelului si nepromovarea recursului.
3.. Pornind de la susținerile reclamantului prin prezenta cerere de chemare in judecata, solicită ca instanța să observe lipsa de temeinicie a acestora, după cum va arăta mai jos. Astfel: reclamantul nu probează in nici un fel cuantumul sumei pretinse cu titlu de daune interese; reclamantul nu a îndeplinit condițiile prealabile prevăzute la pct. 4.2. din contractul de credit, deși susține contrariul. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, la acest moment părțile nu s-ar mai afla în litigiu pentru cauza de față. Nici o bancă nu-și poate permite ca, din momentul în care împrumutatul îndeplinește condițiile contractuale prealabile angajării creditului, să nu acorde acel credit, pornind și numai de la faptul că îndeplinirea acelor condiții, dintre care cea mai importantă este constituirea garanțiilor, implică cheltuieli pe care împrumutatul trebuia să le facă cu diverse taxe, onorarii notariale și asigurări, în realitate, reclamantul a solicitat băncii o scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) pentru aceeași valoare, prin care banca emitentă să confirme Agenției S. că, pe durata valabilității acesteia, reclamantul va putea beneficia de credite pentru a-și asigura sursa de finanțare a contribuției proprii la investiție. Dovada acestui fapt o constituie atât cererea reclamantului nr. 9198 din 09.06.2006, în care acesta specifică inclusiv garanțiile propuse băncii pentru eliberarea scrisorii de confort, cât și scrisoarea de confort nr._ din 29.06.2006, eliberată de bancă; contractul de credit nu s-a încheiat cu reclamantul în urma eliberării scrisorii de confort, ci chiar ca suport pentru eliberarea acesteia. Având în vedere că scrisoarea de confort reprezintă un produs bancar, iar banca era obligată să respecte prevederilor art. 80, alin. 1 din Legea bancara nr.58/1998, în vigoare la data eliberării scrisorii de confort, prevederi preluate de altfel în același sens și de art. 117, alineatul 1 din OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, conform cărora instituțiile de credit pot derula tranzacții cu clienții numai pe baze contractuale, pentru emiterea scrisorii de confort, banca a încheiat cu reclamantul contractul de credit nr. 208/9198 din 30.06.2006.
Legătura clară între contractul de credit nr. 208/9198/30.06.2006 și scrisoarea de confort rezultă inclusiv din identitatea dintre numărul de înregistrare a cererii reclamantului prin care solicită eliberarea unei scrisori de confort și numărul contractului de credit, 9198. Numărul contractului rezultă din aplicarea normelor de încheiere a documentelor contractuale ale băncii, conforma cărora numerotarea contractelor de credit se face prin acordarea unui număr de ordine pe lângă numărul de înregistrare a cererii, în cazul nostru, 208 fiind numărul de ordine și 9198 fiind numărul de înregistrare a cererii de eliberare a scrisorii de confort.
Contractul s-a încheiat pe modelul general al contractelor de credit, conform procedurilor de lucru ale băncii, așa cum s-a procedat în cazul tuturor solicitărilor de acest fel și la toate unitățile din teritoriu ale Băncii Comerciale Romane SA, iar în afară de cel cu reclamantul, banca nu a mai avut litigii de acest fel cu clienții săi.
- scrisoarea de confort a fost valabilă, inițial, până la data de 28 octombrie 2006, termenul fiind apoi prelungit unilateral de către bancă, până la 22.02.2007, prelungire de care au beneficiat toți clienții aflați in situația reclamantului. Contractul cadru de finanțare s-a încheiat între reclamantul . și Agenția S. de abia la data de 25.07.2007. Față de această situație, banca nu mai avea vreo obligație rezultată din scrisoarea de confort, termenul de valabilitate a acesteia fiind expirat la data încheierii și cu atât mai mult la data prezentării contractului cadru de finanțare.
- scrisoarea de confort a fost eliberată în urma analizei de specialitate efectuată de bancă la data solicitării acesteia, în anul 2006, analiză din care a rezultat că, la aceea dată reclamantul îndeplinea condițiile de obținere a unor credite de la banca, - la data de 12.10.2007, deci ulterior încheierii contractului de finanțare între Agenția S. și reclamant, acesta a solicitat băncii acordarea unui credit in suma de 3.192.162 lei din Fondul pentru creditarea investițiilor în agricultură. Acest lucru rezultă în mod clar din conținutul celor două cereri de credit înregistrate la bancă sub nr._ din 12.10.2007 pentru suma de 2.713.125 lei și nr._ din aceeași dată pentru suma de 479.037 lei. Creditul urma să reprezinte în total 50 % din cheltuielile eligibile ale proiectului, sumă ce trebuia să constituie contribuția proprie a reclamantului, ca beneficiar de fonduri S.. Din moment ce reclamantul a depus cereri prin care solicită creditul de investiții, este evident că reprezentanții legali ai acestuia știau că, în primă fază a procedurii de finanțare, au obținut de la bancă doar eliberarea scrisorii de confort și nu un credit efectiv. Din conținutul cererilor rezultă fără echivoc că se solicită credit pentru cofinanțarea aceluiași proiect și nu alte credite.
- contractul de credit conține la pct. 10.5. o clauză care lămurește, inclusiv în sens literal, raportul juridic dintre cele două părți și din care rezultă că:
- beneficiarul scrisorii de conformitate urma să solicite creditul după încheierea contractului de finanțare cu Agenția S., așa cum s-a și întâmplat în speță, creditul fiind solicitat prin cele două cereri menționate mai sus, din Fondul pentru creditarea investițiilor în agricultură;
- banca urmă să analizeze cash-flow-ul (fluxul de lichidități) și dacă nu rezultă surse de finanțare și finalizare a întregului proiect, banca va refuza acordarea creditului, lucru care de altfel s-a și întâmplat, datorită deteriorării situației económico-financiare a clientului.
- clauza contractuală menționată mai sus, coroborată cu expirarea termenului de valabilitate a angajamentului luat de bancă prin emiterea scrisorii de confort și cu faptul că, reclamantul nu a îndeplinit absolut nici una din condițiile prealabile prevăzute în contract, pentru acordarea creditului, nu pot fi interpretate altfel decât ca o condiție rezolutorie a contractului de credit. în caz contrar, ar însemna că ne găsim în cazul unui contract care nu are un termen determinat de punere în executare, ceea ce ar contraveni desfășurării normale a circuitului juridic comercial. în același timp, termenul de valabilitate a contractului de credit nu poate fi legat nici de data încheierii contractului de finanțare, în care banca nici nu este parte și în legătură cu încheierea căruia, banca doar și-a dat girul limitat în timp prin emiterea scrisorii de confort. B. nu poate să răspundă pentru că reclamantul nu a reușit încheierea contractului de finanțare cu Agenția S. în termen util.
- nu s-a făcut și nici nu avea cum să se facă dovada virării sumei de 2.713.125 lei de către MAPDR către bancă si apoi de catre Centrala BCR către Sucursala Năsăud, pentru a fi acordată reclamantului, după cum susține reclamantul.
Adresele nr. 1080 din 17.08.2007 si 4657 din 02.10.2007 emise de Direcția Instituții Financiare din cadrul Băncii Comerciale Române SA București, considerate de reclamant ca fiind dovada viramentului sumelor de către M.A.P.D.R. către bancă sunt, in fapt, simple comunicări interne ale băncii, prin care sunt informate unitățile teritoriale cu privire la situația proiectelor avizate de Direcțiile Județene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, din raza de activitate a fiecăreia. Acestea erau atenționate în vederea primirii documentațiilor de credit respective, în vederea analizării lor conform convenției de lucru încheiată cu M.A.P.D.R., cu nivelul maxim al plafoanelor alocate fiecărui proiect în parte. După cum se poate observa, la poziția 8 din Anexa adresei 1080/17.08.2007 și la poziția 1 din Anexa adresei nr. 4657/02.10.2007, apare proiectul . cu plafoanele de 1.716.427,89 lei si respectiv 996.697,11 lei, în total 2.713.125 lei. Pe lângă cele arătate, mai este de observat că suma considerată a fi virată băncii de către M.A.P.D.R., nu este aceeași cu cea prevăzută în contractul de credit;
- această sumă a și fost solicitată ulterior de către reclamant ca și credit din Fondul de investiții in agricultura, cu cererea de credit nr._ din 12.10.2007, depusă de noi la dosarul cauzei, ca anexă a întâmpinării.
- împrumutul de la bancă putea fi solicitat, fie din sursele proprii ale băncii fie din fonduri specializate destinate creditării care se derulează prin bancă, în cazul de față fiind vorba de Fondul pentru creditarea investițiilor în agricultură constituit la dispoziția Ministerului A., Pădurilor si Dezvoltării Rurale, prin Legea nr. 231 din 2O05. Creditele, indiferent de sursa din care provin, se acordă de bancă solicitanților cu condiția ca aceștia să se încadreze în cerințele prudențiale impuse de legea bancară și normele BNR, cât și de normele proprii de creditare.
- între M. A., Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în calitate de gestionar și B. Comerciala R. SA, în calitate de instituție selectată, a fost încheiată Convenția de lucru nr. J475 din 07.06.2006, având ca obiect derularea de ^ credite de către bancă din suma de 325 mii. lei alocată de MAPDR. Pentru accesarea unui credit din acest fond, procedura ce trebuia urmată de reclamant cuprindea:
- avizarea documentației de creditare de către Direcția pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Județeană, anterior analizării acesteia de către bancă, după cum rezultă din conținutul pct. 3. Avizarea documentațiilor al Anexei nr. 1 - Procedura privind derularea Convenției de lucru. Din conținutul acestui pct. rezultă limpede că avizele favorabile se vor transmite solicitanților, în cazul nostru reclamantul ., ,,în vederea atașării acestora la cererile de credit (s.n.) care urmează a se depune la unitățile teritoriale aparținând instituției selectate."
- aprobarea documentației de credit de către bancă, în conformitate cu pct. 3.2., litera a) din Convenția de lucru nr. J475 din 07.06.2006. Din aceste prevederi rezultă că creditele se vor acorda de către instituția selectată, în speță BCR SA, cu respectarea prevederilor Legii 231/2005 și Normelor Metodologice pentru aplicarea acesteia, utilizând procedurile de lucru stabilite prin normele proprii de creditare ale instituției selectate. Ca urmare, pentru aprobarea creditului în limita plafoanelor alocate din fondul de creditare, banca era obligată să analizeze documentația de credit formată din cererea de credit și anexele acesteia, depuse de solicitant la bancă.
- tragerea creditului, care constituie în fapt transferul efectiv al sumei creditului aprobat de bancă, din contul Ministerului A. Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în contul Centralei BCR SA, se putea efectua numai în conformitate cu pct. 1, lit. a) și b) din Anexa nr. 1 la convenția susmenționată. Acesta prevede că se pot efectua trageri din Fondul pentru creditarea investițiilor în agricultură, numai după aprobarea documentațiilor de credite. Același înțeles îl au și prevederile art. 25, lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 934/2005 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor in agricultura.
- în susținerile privitoare la analiza făcuta de banca asupra situației económico-financiare a reclamantei la solicitarea creditelor în cofinanțare, aceasta se bazează pe o nota de analiza si apreciere a planului de afaceri întocmita de Sucursala Năsăud a băncii. Lăsând la o parte faptul ca reclamanta a intrat in posesia unui document intern al băncii, purtând mențiunea „confidențial", pe cai cel puțin neclare si pe care îl si folosește ca proba in proces, rugam instanța de judecata sa observe ca aprecierile făcute de Sucursala Năsăud, pot constitui cel mult o propunere de acordare sau neacordare a creditului. Aprobarea acordării creditelor este atribuțiunea unor structuri superioare ale băncii, conform competentelor stabilite prin normele de creditare ale băncii, respectiv, în cazul de față, Sucursala Județeană Bistrița-Năsăud si Direcția Managementului Riscului Retail a Băncii Comerciale Romane SA București.
In drept, s-au invocat textele de lege la care facem trimitere in cuprinsul prezentei întâmpinări.
Prin întâmpinare, pârâtul M. A. și Dezvoltării Rurale a invocat în principal excepția necompetenței materiale a instanței precum și excepția lipsei calității procesual pasive în ce o privește, arătând că din cuprinsul acțiunii reclamantul nu indică conținutul raportului juridic de drept material supus judecății, în care să figureze în calitate de parte M. A. și Dezvoltării Rurale, situație în care, această entitate nu are calitate procesual pasivă.
Prin sentința civilă nr.2848/l4.l0.20ll pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr. l77l/265/20ll, a fost admisă excepția de necompetentă materială a instanței formulate de cei doi pârâți prin întâmpinări, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud, unde a fost înregistrată sub nr. 247/ll2/20l2.
Prin precizarea acțiunii introductive ,(f.l5) reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 4.000.000 lei reprez.daune interese cauzate de neexecutarea contractului de credit nr. 208/9l98/30.06.2006 încheiat cu pârâta de rang l.
Sub aspect probator, reclamanta a depus la dosarul cauzei balanțele de verificare aferente lunilor mai – august 20l2 și bilanțul contabil pentru luna iunie 20l2, în vederea susținerii cererii de acordate de facilități în plata taxei de timbru, cerere ce a fost respinsă inițial prin încheierea pronunțată la l2.l2.20l2, dar a fost admisă cererea de reexaminare formulată de către reclamantă, stabilindu-se prin încheierea din 28.0l.20l3 că aceasta datorează cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă acțiunii în daună interese în sumă de 4.4ll,l0 lei.
Taxa judiciară de timbru a fost achitată de către reclamantă conf.chitanței f.57 anulată la dosar.
Au fost depuse: decizia ll52 din l6.03.20ll pronunțată de ICCJ în dosar nr.8548/l/20l0; au fost acvirate dosarele nr._ a Judecătoriei Năsăud, având obiect contestație la executare, la care se află atașat și dosarul de recurs l Tribunalului Bistrița-Năsăud cu același număr; dosarul nr. 2l46/ll2/2008 al Trib. Bistrița-Năsăud, la care se află atașat dosarul de soluționare a apelului de către Curtea de apel Cluj precum și dosarul nr. 2l46/ll2/2008 al ICCJ, în care s-a soluționat recursul declarat de către reclamanta din prezenta cauză.
La solicitarea reclamantei instanța a încuviințat efectuarea unei expertize contabile efectuată în cauză de către expert ec.R. S. (f.89-lll), precum și suplimentul la expertiză, prin care s-a răspuns obiecțiunilor formulate de către pârâtă (f.l27-l46).
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Analizând cu prioritate excepțiile invocate de către pârâți prin întâmpinare, instanța constată că excepțiile invocate de către aceștia sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse ca atare.
A fost invocată în primul rând excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului special în promovarea unei acțiuni în instanță, în numele reclamantei, care se află în stare de insolvență, întemeiată pe disp.art.l8 alin.2 din L.85/2006, în care se stabilesc principalele atribuții ale administratorului principal.
Instanța apreciază cu privire la această excepție că este neîntemeiată, întrucât în perioada de observație inclusiv în perioada desfășurării unui plan de reorganizare judiciară, administratorul statutar, care este și administrator special în prezenta cauză, continuă să desfășoare activitatea de administrare a societății aflată în procedură, inclusiv de reprezentare, până la data stabilită prin sentința judecătorului sindic de intrare în procedura falimentului când, aceste atribuții sunt preluate de lichidatorul judiciar, iar administratorul special are atribuții limitate în sensul inventarierii bunurilor societății, a primirii raportului final și a bilanțului de închidere, precum și de a primi notificarea de închidere a procedurii.
Referitor la prescripția dreptului la acțiune privind daunele interese solicitate de reclamantă ca urmare a neexecutării contractului de credit încheiat de părți, instanța constată că între bancă și societate au avut loc litigii de natura contestației la executare precum și obligație de a face, acțiuni care prin promovarea lor au întrerupt cursul general al prescripției, determinând curgerea unor noi termene de prescripție astfel că, față de soluționarea de către ICCJ a contestației în anulare formulată de reclamanta din prezenta cauză, la l6.03.20ll, formularea prezentei acțiuni apare ca fiind în cursul termenului de prescripție de 3 ani, motiv pentru care, instanța reține ca nefondată această excepție.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. A. și Dezvoltării Rurale și a Agenției S., se constată că prin precizarea acțiunii reclamantei, aceasta a solicitat obligarea pârâților în solidar la plata sumei pe care o pretinde cu titlu de daune interese din neexecutarea contractului de credit încheiat cu pârâta de rândul l, situație în care, față de precizarea reclamantei, acești pârâți au calitatea procesuală pasivă, instanța urmând a se pronunța pe fondul cauzei cu privire la dreptul dedus judecății.
In ce privește fondul cauzei, instanța reține următoarele:
In anul 2006 reclamanta a solicitat pârâtei acordarea unui credit de investiții în sumă de 3.l92.247 lei pentru o perioadă de 8 ani, pentru a putea accesa un ajutor financiar nerambursabil în condițiile programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală S..
Potrivit contractului de credit nr. 208/9l98/30.06.2006 încheiat între B. C. Română – Sucursala Năsăud și reclamantă prin administratori statutari, banca acordă împrumutatului un credit de investiții de 3.l92.247 lei, credit ce urma a se trage eșalonat pe măsura prezentării documentelor de plată, iar obligația băncii de a pune la dispoziție creditul era condiționată, potrivit prevederilor art.4.2, de încheierea tuturor contractelor de garanție prevăzute în contract, efectuarea formelor de publicitate a garanțiilor, încheierea contractelor de asigurare a bunurilor aduse în garanție și cesionarea în favoarea băncii a drepturilor de despăgubire, ce decurg din polițele de asigurare și remiterea lor băncii.
Potrivit art.l0.4 din contract, obligația băncii de a pune la dispoziție creditul și dreptul împrumutatului de a efectua trageri din credit, produc efecte numai după ce banca a încasat de la M. A. și Dezvoltării Rurale sumele aferente cererilor de tragere .
La solicitarea creditului, statuează prevederile art.l0.5 din contract, se va face o analiză a chsh-flowu-lui și dacă nu rezultă surse de finanțare și finalizare a proiectului, acesta va fi refuzat.
De asemenea, banca și-a rezervat dreptul ca, la data aprobării creditului, dacă valorile rezultate din rapoartele de evaluare întocmite pentru bunurile propuse drept garanție la acea dată nu sunt acoperitoare pentru volumul creditului și a dobânzilor aferente, să solicite garanții suplimentare.
In urma verificărilor întreprinse de către banca pârâtă, aceasta a eliberat reclamantei certificatul de confirmare de fonduri (scrisoare de confort nr. l0828 din 26.06.2006), prin care i se confirmă reclamantei aprobarea unui credit de investiții în sumă de 3.l92.247 lei, pentru o perioadă de 8 ani pentru realizarea proiectului „ modernizare și extindere fabrică preparare carne l20 tone/an în loc.Feldru”, scrisoare de confort valabilă l20 de zile.
Această scrisoare de confort, ce reprezintă un certificat de confirmare de fonduri, a fost emisă reclamantei, avea rolul de a confirma Agenției S. că pe durata valabilității acesteia reclamantul va putea beneficia de credite pentru a-și asigura sursa de finanțare a contribuției proprii la investiții. Scrisoarea a fost valabilă inițial până la data de 28.l0.2006, termenul fiind ulterior prelungit de către bancă până la 22.02.2007. Contractul cadru de finanțare s-a încheiat între reclamanta . și Agenția S. la 25.07.2007, pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală S. România, dată la care scrisoarea de confort avea termenul de valabilitate expirat.
Se reține de asemenea că, la începutul anului 2008 reclamanta a depus la sediul pârâtei – Sucursala Năsăud, documentația pentru decontarea lucrărilor de investiții, iar pârâta a refuzat să pună în executare contractul de creditare încheiat, cu motivarea că acest contract s-a încheiat între părți doar în vederea eliberării unei scrisori de confort, document care să ateste vocația sa de a accesa credite, din care să-și constituie sursele proprii de finanțare. Pentru finanțarea propriu-zisă, așa cum sunt stabilite clauzele în pct.l0.5 al contractului de credit, la solicitarea efectivă de eliberare a sumelor, banca urma să facă o analiză a cash-flow-ului și dacă nu rezultau surse de finanțare și finalizare a proiectului, creditul urma a fi refuzat.
In aceste circumstanțe, reclamanta din prezenta cauză a solicitat investirea cu formulă executorie a contractul de credit nr. 208/9l98/30.06.2006, cerere ce a fost respinsă de instanța de fond cu motivarea că aceste contracte beneficiază de calitatea de a fi titluri executorii în temeiul art.l20 din OUG nr.99/2006. D. urmare, s-a format dosarul de executare silită nr. 2l/2009, iar contestația la executare formulată de către contestatoarea B. C. Română a fost admisă în mod irevocabil prin decizia civilă nr.386/l2.ll.20l0 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr._ și s-a dispus anularea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional arătat.
Prin acțiunea înregistrată sub numărul 2l46/ll2/2008 la Tribunalul Bistrița-Năsăud, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu intimata B. C. Română – Sucursala Năsăud, ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâta să fie obligată să execute contractul de credit nr. 208/9l98/30.06.2006, în sensul de a se pune la dispoziția societății creditul de investiții acordat, iar în caz de refuz, obligarea acesteia la câte 2.000 lei cu titlu daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere.
Acțiunea a fost admisă prin sentința comercială nr. 195/27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._ .
Apelul declarat de către intimata B. C. Română - Sucursala Năsăud împotriva hotărârii instanței de foind a fost admis prin Sentința civilă nr. 145/21.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj Secția C., de C. administrativ și fiscal în dosar nr._, hotărârea instanței de fond fiind schimbată în tot în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanta . împotriva pârâtei B. C. Română - Sucursala Năsăud.
În considerentele deciziei pronunțate în apel, s-a reținut că așa cum rezultă din certificatul de confirmare de fonduri (scrisoare de confort nr._/29.06.2006) aceasta servește ca document justificativ care atestă capacitatea de cofinanțare a societății. Acest document are valabilitate pe o perioadă de 120 zile de la emitere, fiind prelungit termenul unilateral de bancă până la 22 februarie 2007. Prin urmare, banca a atestat că până la această dată intimata avea capacitatea financiară de susține obligațiile ce îi revin în cadrul proiectului de investiții pentru care i s-a aprobat ajutorul financiar nerambursabil, prin programul S..
Reține Curtea de Apel că din conținutul aceleiași scrisori de confort rezultă fără nici un fel de echivoc posibilitatea băncii de a refuza acordarea creditului în situația în care între data aprobării creditului și data prezentării contractului încheiat cu Agenția S. s-a modificat situația financiară și patrimonială a societății de o manieră care să facă inacceptabilă punerea la dispoziție a fondurilor. Se mai arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că M.A.P.D.R. a virata suma de 2.713.125 lei iar banca nu a acordat creditul constând în suma de bani care nu îi aparțin.
Pentru aceasta se are în vedere că pentru proiectul de investiții ce urma să fie realizat de către intimata ., parțial cu fonduri S. nerambursabile, aceasta avea obligația să participe la investiție cu fonduri proprii și fonduri atrase așa cum rezultă din nota nr. 106/2008. Fondurile S. se puneau la dispoziția intimatei de către M.A.P.D.R. prin B.C.R. SA ca unitate bancară selectată în derularea unor asemenea fonduri. Separat pentru obținerea fondurilor proprii intimata a apelat la credit bancar tot prin intermediul B.C.R. S.A.
Reține instanța de control judiciar aspectul că, dacă în ceea ce privește fondurile S. banca nu avea nici un drept de refuz în a le pune la dispoziția intimatei, cu totul altfel se pune problema în ce privește acordarea creditului solicitat de către . pentru justificarea fondurilor proprii. Pentru acestea devin incidente clauzele din scrisoarea de confort și din contractul de credit.
Potrivit contractului de credit și a scrisorii de confort, creditul poate fi refuzat dacă se modifică situația financiară și patrimonială a beneficiarului. Această clauză se regăsește în contractul de credit la pct. 10.5 care prevede „ La solicitarea creditului se va face o analiză a cash – flow-ului și dacă nu rezultă surse de finanțare și de finalizare a proiectului, acesta va fi refuzat”.
Constată Curtea de Apel prin decizia arătată că în mod întemeiat BCR SA, în considerarea clauzelor arătate mai sus a refuzat să pună la dispoziția intimatei sumele vizate de contractul de credit, însușindu-și motivarea băncii cu următoarele argumente:
- prezentarea unui buget de venituri și cheltuieli supradimensionat pentru anul 2008, respectiv cu o creștere de 426% față de anul precedent în condițiile în care finalizarea investiției era prevăzută pentru septembrie 2008;
- în cash – flow, pentru activitatea de investiții și finanțare nu sunt corelate intrările din aporturi ale asociaților, credite bancare și plăți pentru achiziții care sunt purtătoare de TVA:
- nu este evidențiată . în previzionarea cash – flow-ului;
- graficul de eșalonare a cererilor de plată începe cu luna noiembrie 2008, ori solicitarea creditului este făcută în octombrie 2008 fără a fi luată în calcul perioadele necesare constituirii garanțiilor și de accesare a creditului;
- nu au fost estimate în cash – flow toate ratele de credit pe care le are de plătit societatea, ceea ce duce na denaturarea acestuia;â
- la încasările din activitatea curentă sunt cuprinse veniturile din bugetul de venituri și cheltuieli fără a se ține cont de TVA și de punerea în funcțiune a investiției aspect ce denaturează de asemenea fluxul cash – flow –ului.
Reținând aceste aspecte, instanța de control judiciar a apreciat că, deși societatea a combătut motivele invocate de bancă nu a propus probe în sensul de a demonstra netemeinicia acestora, iar actele la care s-a făcut trimitere nu sunt de natură a face dovada în sensul celor menționate, întrucât cuprind doar o estimare a consecințelor implementării proiectului de investiții și nu răspund punctual motivelor invocate. Nici mențiunile făcute în nota de constatare încheiată sub nr. 106din 08.01.2008 nu fac dovada că nu s-ar fi modificat condițiile economico-finaciare a intimatei, iar pe de altă parte acest document este emis cu mult timp după respingerea cererii de finanțare motive pentru care instanța a admis apelul a modificat în întregile hotărârea apelată și a respins acțiunea introductivă formulată de reclamanta ..
Recursul declarat de reclamanta . Feldru împotriva deciziei pronunțate în apel a fost respins ca nefundat prin Decizia nr. 1289/20.04.2010 pronunțată de Înalta Cutre de Casație și Justiție - Secția comercială, în dosarul nr._ .
În considerentele deciziei Î.C.C.J. s-a reținut că în mod corect instanța de apel a făcut distincția clară între procedura de accesare a fondurilor structurale S. și procedura de constituire a surselor proprii de finanțare prin accesarea de credite bancare, făcându-se distincția totodată între calitatea băncii de emitent a scrisorii de confort în prima procedură și de aceea de instituție financiară selectată în derularea creditelor în fondul constituit la dispoziția MAPDR, în cadrul celei de a doua proceduri.
Arată instanța de control judiciar că acest credit reclamat de către societate se putea acorda de către bancă din surse proprii sau din fondul constituit la dispoziția MAPDR în carul în care erau îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- scrisoarea de confort ar fi fost în vigoare la data solicitării creditului;
- în urma analizei cash – flow –ului conform pct. 10.5. din contractul de credit, împrumutatul ar fi îndeplinit indicatorii de bonitate minimali în vederea creditării, indicatori care au fost avuți în vedere inițial la eliberarea scrisorii de confort și care trebuiau să existe prealabil tragerii creditului aspect prevăzut la pct. 4.2 din contractul de credit.
Astfel, din probatoriul administrat rezultă că valabilitatea scrisorii de confort a expirat la data de 28 octombrie 2006 dată până la care . nu a prezentat băncii contractul cadru cu Agenția S., deși banca a prelungit în mod unilateral termenul de valabilitate al scrisorii de confort cu 120 zile, astfel că în situația în care societatea n a reușit să prezinte contractul cadru de finanțare, banca nu mai avea nici o obligație privind scrisoarea de confort î sensul notificării solicitate de către recurentă.
Criticile recurentei . Feldru, cu privire la nota întocmită de BCR – Sucursala Năsăud, prin care se propune neacordarea creditului au fost înlăturate de către instanța de control judiciar cu argumentele rezultate din actele dosarului din care rezultă că această notă de analiză este o apreciere a planului de afaceri rezultat din proiectul de investiții ca document intern al băncii fără a se analiza ceilalți indicatori de activitate a societății în vederea luării unei decizii de creditare. Un indicator foarte important era și serviciul datoriei clientului rezultat din derularea creditelor anterioare acordate de bancă, sens în care s-a reținut că în ultimul an de creditare . Feldru realiza un serviciu al datoriei cumulat mai mare de 300 de zile, iar acordarea creditului în aceste condiții ar fi condus la încălcarea cerințelor prudențiale impuse de legea bancară și normele BNR.
Contrar susținerilor reclamantului Î.C.C.J. a statuat în considerentele deciziei că banca are atribuții de a verifica condițiile în care M. A. acordă fonduri în programul „Fermierul” deoarece metodologia pentru accesarea acestor fonduri este stabilită de minister fiind valabilă numai pentru faza de avizare a documentațiilor de către Direcția pentru Agricultură Județeană avizare prevăzută de dispozițiile cuprinse în Normele Metodologice pentru aplicarea legii nr. 131/2005 aprobate prin HG nr. 934/2005, însă acordarea efectivă a creditelor se face de către băncile selectate utilizând proceduri de lucru stabilite prin normele proprii de creditare așa cum rezultă din prevederile pct. 3.2 lit.a al Convenției de lucru nr. J475/2006 încheiat între MAPDR și B. C. SA.
Contestația în anulare formulată de reclamanta . Feldru, împotriva Deciziei civile nr. 1289/20.04.2010 pronunțată de ÎCCJ în dosarul_, a fost respinsă prin Decizia nr. 1152/16 martie 2011 pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr._ . În considerentele deciziei pronunțate instanța reiterează argumentele și reținerile instanțelor în privința caracterului și a urmărilor contractului de credit încheiat de către părți menținând în întregime hotărârile instanțelor judecătorești pronunțate în apel și respectiv recurs.
La solicitarea reclamantei instanța a încuviințat efectuarea unui raport de expertiză contabilă, având în vedere obiectivele stabilite de către părți, efectuat în cauză de expert R. S..
Conform concluziilor acestuia având în vedere stabilirea situației financiare a reclamantei . la data semnării contractului de credit cu BCR respectiv 30.06.2006, precum și evoluției situației financiare inclusiv reflectarea acesteia în cash – flow, precum și cuantificarea prejudiciului cauzat reclamantei prin refuzul nejustificat al BCR de punere la dispoziție a creditului se pot reține următoarele.
La primul obiectiv ce vizează situația financiară a reclamantei la data de 30.06.2006 din cuprinsul contului de profit și pierderi experta desemnată arată că rezultatul financiar al perioadei anterioare a fost negativ, iar profitul net al societății a fost de 3.444 lei.
Pornind de la acest indicator, respectiv contul de profir și pierderi, experta a determinat cash – flow-ul degajat calculat prin metoda contului de profit și pierdere și care este egal cu rezultatul contabil plus amortizări, stabilind că acesta a fost la 30.06.2006 de 5.614 lei, iar un an mai târziu la 30.06.2007 acesta ar fi fost de 35.459 lei ceea ce reprezintă o creștere de 631,62% față de aceeași perioadă.
Față de aceste concluzii, care în mod evident nu se sprijină pe datele contrabile ale societății reclamante, intimata B. C. Română a formulat 2 seturi de obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în deosebi privitor la concluzia expertizei în sensul că neacordarea creditului este apreciată de expert ca fiind o pierdere directă a reclamantei, solicitări materializate prin depunerea suplimentului 1 și respectiv 2 a raportului de expertiză de către același expert.
Obiecțiunile băncii vizează neincluderea în situația financiară a agentului economic la data solicitării creditului, respectiv la 12.10.2007, a datoriilor financiare ale societății precum și evidențierea datoriilor la creditele acordate anterior atât de BCR cât și de alte bănci. Potrivit răspunsului expertului desemnat, la data de 12.10.2007 reclamanta derula credite bancare pe termen lung de peste 1 miliard de lei, credite bancare pe termen scurt de cca. 150.000 lei precum și o linie de credit pentru activități curente de 30.000 lei. Deși expertul desemnat nu arată, așa cum se reține din Decizia nr. 1289/20.04.2010 a Î.C.C.J. un indicator important în acordarea creditului este serviciul datoriei clientului rezultat din derularea creditelor anterioare acordate de băncile comerciale, instanța reținând că în derularea acestor credite reclamanta a înregistrat un serviciu al datoriei cumulat mai mare de 30 zile și față de acesta datorii acordarea unui nou credit încalcă cerințele prudențiale ale băncii. Față de reținerile din decizia Î.C.C.J. nu pot fi primite susținerile expertului în sensul că pentru perioada 2006-2007 întârzierile în plată nu depășeau suma de 24.952 lei.
De asemenea, la solicitarea de a se stabili dacă în cash – flow-ul pentru activitatea de investiții sunt sau nu corelate intrările din aporturi ale asociaților, credite bancare și plăți pentru achiziții care sunt purtătoare de TVA experta reține că efectuarea finanțării, modernizării fabricii de preparate din carne proprietatea reclamantei se realiza în limita sumei de 8.006.279 lei din care: ajutor public nerambursabil de 3.192.161 lei, respectiv sumele puse la dispoziție prin programul S., împrumuturi bancare în sumă identică de 3.192.161 lei, dar și prin autofinanțare respectiv cu resurse proprii în sumă de 1.621.956 lei din care pentru anul 2008 era cuprinsă suma de 1.087.135 lei ca fiind aport al asociaților. La dosarul cauzei nu s-a depus nici o dovadă cu privire la existența și posibilitatea pentru asociați de a proceda la virarea unor astfel de sume cu titlul de aport personal la finanțarea obiectivului, în condițiile în care societatea reclamantă a realizat la 30.06.2006 un profit net de 3.444 lei.
Aceste date din lucrarea de expertiză contabilă efectuată în cauză nu concordă cu concluzia expertului privind cuantificarea prejudiciului suferit de reclamantă incluzând pierderea directă cât și beneficiul nerealizat ca urmare a refuzului BCR de nepunere la dispoziție a creditului, estimat ca fiind de 4.454.697 lei. În justificarea acestei sume expertul apreciază că pierderea suferită de reclamantă este însăși pierderea finanțării prin Agenția S. în sumă de 3.192.247 lei, la care s-ar adăuga suma de 1.262.450 lei ca fiind un profit nerealizat. La calculul profitului se fală următorul calcul: dacă la finele anului 2005 societatea a obținut un profit de 25.429 lei la o producție de 200 tone /an, prin realizarea investiției s-ar fi realizat o producție de 1250 tone/an ce aer fi generat un profit de 157.806,25 lei/an, iar în timp de 8 ani, cât dura contractul de finanțare, acesta s-ar fi ridicat la suma de 1.262.450 lei.
Instanța apreciază acest mod de calcul al prejudiciului suferit de reclamantă ca fiind total eronat. Faptul că nu s-a accesat finanțarea prin Agenția S. a sumei de 3.192.247 lei nu se datorează conduitei contractuale a băncii, ci faptului că reclamantul nu a reușit să asigure cofinanțarea investiției cu surse proprii sau atrase pentru a genera finanțarea gratuită prin Agenția S., iar în al doilea rând nu s-a făcut nici o dovadă în ceea ce privește aportul asociaților prevăzut a se realiza de 1.087.135 lei.
Referitor la suma stabilită de către expert ca fiind profitul nerealizat în perioada de 8 ani respectiv durata creditului contractat cu BCR Sucursala Năsăud, instanța reține că se pornește de la o premisă greșită, respectiv rezultatele financiare ale anului 2005 când societatea a realizat un profit de 25.249 lei, dar se omite a se arăta faptul că profitul pentru anul 2006 a fost doar de 3.444 lei, iar pentru anul 2007 de 15.459 lei la aceeași capacitate de producție de 200 tone /an. Efectuând o înmulțire a cifrei profit cu un număr de ani nu asigură realitatea realizării unui profit de 1.262.450 lei pentru o perioadă de 8 ani așa cum susține expertul desemnat.
Sunt aprecieri pentru care instanța va înlătura concluziile expertizei tehnice contabile efectuate în cauză, în ceea ce privește estimarea pagubei suferite de reclamant ca urmare a nerealizării contractului de finanțare încheiat cu pârâta și în temeiul probatoriului administrat reține următoarele:
Potrivit contractului de credit nr. 208/9198/30.06.2006 încheiat între BCR Sucursala Năsăud și reclamantă prin administratorii statutari banca acordă un împrumutatului un credit de investiții de 3.192.247 lei credit ce urma a se trage eșalonat pe măsura prezentării documentelor de plată, iar obligația băncii de a pune la dispoziția reclamantei acest credit era condiționată de încheierea tuturor contractelor de garanție prevăzute în contract, de efectuarea formelor de publicitate a garanțiilor,. Încheierea contractelor de asigurare a bunurilor aduse în garanție și cesionarea în favoarea băncii a drepturilor de despăgubire ce decurg din polițele de asigurare.
Acest contract de finanțare a fost încheiat cu o condiție de a cărei îndeplinire depinde existența, nașterea sau stingerea obligației asumate de către bancă cu efect retroactiv, condiție ilustrată de prevederile cuprinse în contract la art. 10.5 potrivit căruia „La solicitarea creditului se va face o analiză a cash-flow-ului și dacă nu rezultă surse de finanțare și de finalizare a proiectului, acesta va fi refuzat”.
Această condiție, ca modalitate a contractului de finanțare s-a îndeplinit atunci când la solicitarea reclamantului banca a constatat diminuarea fondurilor destinate investiției și faptul că reclamanta nu a asigurat fondurile proprii necesare investiției situație în care a activat această condiție a contractului și a pronunțat respingerea finanțării, modalitate constată ca fiind legală, prin acțiunile promovate de către reclamantă și soluționate irevocabile de ÎCCJ prin respingerea recursului și care concluzionează că în virtutea contractului încheiat de părți banca pârâtă a procedat legal și nu sunt elemente care să conducă la obligarea ei în sensul asigurării finanțării la care s-a obligat.
Admisibilitatea unei acțiuni în stabilirea răspunderii contractuale a băncii pârâte este condiționată de a se dovedi comportamentul contractual necorespunzător al partenerului, respectiv neîndeplinirea obligațiilor contractule asumate de către bancă, ceea ce în prezenta cauză nu s-a îndeplinit, dimpotrivă stabilindu-se că acest contract încheiat sub condiția rezolutorie statuată în prevederile articolului 10.5 din contract a devenit ineficient urmare a îndeplinirii acestei condiții.
Concluzionând din întregul material probator administrat, instanța, apreciază că prin refuzul său de executare a contractului încheiat banca nu a cauzat reclamantei nici un prejudiciu, cu atât mai puțin prejudiciul solicitat de către reclamantă și nedovedit, motiv pentru care va respinge ca nefiind întemeiată acțiunea introductivă.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile invocate de pârâtă B. COMERCIALA ROMÂNA, cu sediul în București, .. 5, sector 3, înreg.la ORC sub nr. J/40/90/l99l, CUI 36l757.
Respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea introductivă, precizată, formulată de reclamantă ., cu sediul în Feldru nr. l209, jud. BN, în contradictoriu cu pârâții B. COMERCIALA ROMÂNA, cu sediul în București, .. 5, sector 3, înreg. la ORC sub nr. J/40/90/l99l, CUI 36l757, M. A. ȘI DEZVOLTARII RURALE, cu sediul în București, .. 2-4, sector 3, C. 02092l; AGENȚIA S. cu sediul în București, . B, sector 2.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. I. G. A. G.
Red/dact
PI/CR/ALC4 ex.
7.05.20l5
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Opoziţie. Sentința nr. 1689/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
