Procedura insolvenţei. Sentința nr. 220/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 220/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 5632/120/2013/a1
Tribunalul Dâmbovița
Mun. Târgoviște, Calea București
Nr. 3, jud. Dâmbovița
Telefon: 0245/_
Fax: 0245/_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.220
Ședința publică din data de 25 martie 2014
Instanța constituită din:
Judecător sindic: N. E.
Grefier: C.-E. G.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamanta A. I. IPURL cu sediul profesional în mun. Târgoviște, ., apt. 16, jud. Dâmbovița, CUI-RO_, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. M. Forest S.R.L. societate ]n faliment cu sediul în ., județul Dâmbovița, având cod de identificare fiscală_ și nr. de ordine în registrul comerțului J_, av d ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului V. I., cu domiciliul în or. P., . C., nr. 7, jud. Dâmbovița, CNP-_.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamanta-lichidator judiciar I. A. personal și pârâtul prin avocat I. S..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Avocat I. S. arată că a luat cunoștință de conținutul cererii având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale și arată că nu a înțeles să formuleze întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Lichidatorul judiciar, având cuvântul pe aspectul probelor, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Avocat I. S. arată că nu solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 254 coroborat cu art. 258 NCPC, instanța încuviințează probele propuse, respectiv înscrisurile aflate la dosarul cauzei, ca fiind utile soluționării cauzei și ia act că pârâtul nu solicită probe.
Raportat la probele propuse și încuviințate de instanță, în baza art. 238 NCPC, instanța estimează că prezenta cauză va fi soluționată la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Lichidatorul judiciar, având cuvântul pe fond, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtului la plata către creditor a unei părți din pasivul debitoarei, respectiv a sumei de 263 321 lei, motivat de faptul că din examinarea Raportului de inspecție fiscală nr._/25.02.2013, încheiat de DGFP Dâmbovița – Activitatea de inspecție fiscală, rezultă că . nu a înregistrat în evidența fiscală facturi în valoare totală de 263 321 lei, nefiind declarate venituri și încasări.
Avocat I. S. solicită respingerea cererii având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale, motivând că cererea se bazează doar pe Raportul de inspecție fiscală.
În continuare, arată că vânzarea cărnii s-a făcut sub prețul pieții, iar la fila 3 din raport se face discuție despre motivul pentru care prețurile practicate sunt mai mici decât prețurile normale practicate pe piață pentru livrările de bovine. În continuare, arată că, pentru perioada 22.11._11, conform Declarației pe proprie răspundere înregistrată la AFP P., sub nr. 8 din data de 20.02.2012, administratorul societății a declarat că societatea nu a desfășurat activitate.
De asemenea, avocat I. S., pentru pârât, precizează că intenția pârâtului nu este dovedită, iar legătura de cauzalitate nu este probată, în sensul că pârâtul s-ar face vinovat de apariția stării de insolvență.
Apărătorul pârâtului solicită, în principal, respingerea cererii, iar în subsidiar, în măsura în care se va constata că pârâtul se face vinovat de apariția stării de insolvență, să se dispună atragerea răspunderii patrimoniale doar pentru o parte a pasivului societății.
Constatând dezbaterile încheiate, judecătorul-sindic rămâne în pronunțare.
JUDECĂTORUL-SINDIC:
Asupra cererii de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 27.01.2014, și ulterior, sub nr._ /29.01.2014, administratorul judiciar A. I. IPURL, a formulat cerere de atragere a răspunderii materiale împotriva administratorului statutar al debitoarei, V. I., cu domiciliul în or. P., . C., nr. 7, jud. Dâmbovița, prin care a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 263 321 lei, reprezentând o parte din pasivul debitoarei.
În motivarea cererii se susține faptul că, deși a fost legal citat și notificat în termen, administratorul statutar nu a predat documentația contabilă sau gestiunea societății, solicitată în scris de către administratorul judiciar.
Se arată că, din examinarea Raportului de inspecție fiscală nr._/25.02.2013, încheiat de DGFP Dâmbovița – Activitatea de inspecție fiscală, rezultă că . nu a înregistrat în evidența fiscală facturi în valoare totală de 263 321 lei, nefiind declarate venituri și încasări, ceea ce conduce la concluzia că nu a fost ținută contabilitatea conform Legii, cu consecința necunoașterii modului de administrare a patrimoniului, a bunurilor existente în acest patrimoniu, și a operațiunilor efectuate de persoanele responsabile, cu bunurile societății și cu fondurile acesteia, și că a fost ascuns activul societății, iar prin acest fapt, administratorul statutar a contribuit la apariția stării de insolvență.
Fapta pe care administratorul judiciar o impută administratorului statutar este și aceea că a ascuns activul persoanei juridice, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art.138 alin. 1 lit. d și e din legea insolvenței.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 138 alin. 1 lit. d și e din Legea nr. 85/2006.
În susținerea cererii au fost atașate, în copie, următoarele înscrisuri: încheierea din data de 21.10.2013 de deschidere a procedurii insolvenție debitorului, dovezile de notificare ale administratorilor, tabelul creanțelor, raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență, balanța de verificare la 31.05.2013, Raportul de inspecție fiscală nr._/25.02.2013, încheiat de DGFP Dâmbovița – Activitatea de inspecție fiscală.
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit Codului de procedură civilă.
Deși legal citat, pârâtul V. I. nu a formulat întâmpinare, iar susținerile apărătorului ales au fost reținute în practicaua sentinței.
Analizând acțiunea prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, precum și a textelor legale incidente, urmează a o admite pentru cele ce vor urma:
Prin Încheierea pronunțată la data de 21.10.2013 în dosarul nr._ 13 s-a admis cererea formulată de către debitoarea S.C. M. Forest S.R.L. cu sediul social în com. Pietroșița, ., jud. Dâmbovița, înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI-RO_ și s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței împotriva debitoarei, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar A. I. IPURL cu sediul profesional în mun. Târgoviște, ., apt. 16, jud. Dâmbovița, CUI-RO_.
Potrivit tabelului definitiv al creanțelor înregistrate împotriva averii debitoarei, la masa credală a fost reținută o singură creanță în valoare totală de 479 152 lei, fiind înscrisă în calitate de creditor doar DGFP Dâmbovița, (fila 19 din dosar).
Este necontestat faptul că pârâtul V. I. cu domiciliul în or. P., . C., nr. 7, jud. Dâmbovița, CNP-_, a avut calitatea de administrator statutar al societății debitoare, încă de la înființarea acesteia până la momentul deschiderii procedurii, dreptul de administrare fiind ridicat la momentul deschiderii procedurii simplificate.
Cererea de atragere, în această calitate, a răspunderii pârâtului V. I., în vederea acoperirii unei părți din pasivul debitoarei S.C. M. Forest S.R.L., a fost întemeiată de către lichidatorul judiciar pe dispozițiile art. 138, alin. 1, lit. d și e din Legea nr. 85/2006, dispoziții potrivit cu care „În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut sa dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia”.
Răspunderea administratorului față de societate se circumscrie sferei răspunderii contractuale determinată de limitele mandatului conferit acestuia, mandat care include și obligațiile legale instituite în Legea nr. 31/1990, iar răspunderea administratorului față de terți apare că fiind întotdeauna o răspundere extracontractuală, culpa administratorului urmând a fi apreciată după tipul abstract, culpa levis in abstracto.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține că răspunderea pârâtului V. I. vizând suportarea din averea proprie, a unei părți din pasivul societății debitoare în sumă totală de 263 321 lei, poate fi atrasă pentru comiterea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 138, alin. 1, lit. d și e din Legea nr. 85/2006.
Sub acest aspect instanța reține că, susținerile lichidatorului judiciar și constatările expuse de acesta în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, raport prevăzut de disp. art. 20, alin. 1, lit. b din Legea nr. 85/2006 și în cererea de atragere a răspunderii administratorului societății debitoare, susțineri vizând cauzarea stării de insolvență ca urmare a ținerii unei contabilități fictive sau a dispariției unor documente contabile în sensul neînregistrării în contabilitatea societății a unor facturi fiscale în valoare de_ lei și ascunderea în acest mod a veniturilor realizate din valorificarea mărfurilor neînregistrate, sunt confirmate, pe de o parte de prezumția rezultată din faptul neprezentării către lichidatorul judiciar, la solicitarea acestuia, a actelor de evidență contabilă și a bunurilor aflate în patrimoniul societății, iar pe de altă parte de constatările expuse în procesul verbal întocmit de organul fiscal competent, respectiv Serviciul de Inspecție Fiscală I din cadrul DGFP Dâmbovița, filele 21-19.
În cazul pârâtului, nefurnizarea unor date pertinente referitoare la situația patrimoniului debitoarei și neprezentarea bunurilor aflate în patrimoniul acesteia, coroborate cu constatările organului de inspecție fiscală, sunt în speță indicii semnificative pe care instanța să-și poată întemeia prezumțiile judiciare că evidența contabilă nu a fost întocmită corect ori a fost distrusă parțial în scopul ascunderii unor active și că între această faptă și ajungerea debitoarei în stare de insolvență există un evident raport de cauzalitate în condițiile neînregistrării mărfurilor aprovizionate ori a veniturilor rezultate din comercializarea acestora.
Prin neconformitatea „lato sensu” a ținerii contabilități a avut loc o disimulare a unor bunuri, valori și elemente ale activului patrimonial în condițiile în care folosirea elementelor de activ în interesul societății ar fi permis stingerea cel puțin parțială a pasivulu debitoarei.
În plus, nu trebuie ignorat faptul că în tabelul definitiv sunt înscrise exclusiv creanțe bugetare, iar achitarea acestora ar fi determinat stoparea curgerii penalităților și majorărilor prevăzute de lege.
Nefurnizarea de către administratorul statutar a datelor corecte și clare referitoare la patrimoniul debitoarei este încă un indiciu semnificativ în raport de care se poate prezuma că au existat manopere frauduloase cu privire la activ - bunuri, valori și elemente de patrimoniu - fiind utilizate în detrimentul interesului social, starea de insolvență constând în neplata creditorilor sociali, fiind consecința directă a acestor fapte.
Totodată tribunalul amintește că neapelarea la mecanismul prezumțiilor judiciare ar face imposibilă, în cazul dat, identificarea legăturii dintre diferitele acte privitoare la gestiune socială și consecințele economice financiare care au condus la încetarea plăților. Soluția se întemeiază pe principiul protecției creditorilor și adagiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans, nimănui nefiindu-i îngăduit să se prevaleze de propria incorectitudine pentru a obține protecția judiciară a unui drept.
Pentru aceste considerente, întrucât creditorul înscris la masa credală nu și-a recuperat nici măcar parțial creanța astfel cum a fost înscrisă în tabelul definitiv al creditorilor, judecătorul sindic va admite cererea formulată de lichidatorul judiciar A. I. IPURL în contradictoriu cu pârâtul V. I., sens în care va obliga pârâtul să suporte din averea proprie, parte din pasivul debitoarei S.C. M. Forest S.R.L. societate în faliment, cu sediul social în com. Pietroșița, ., jud. Dâmbovița, înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI-RO_, respectiv suma de 263 321 lei.
Văzând și disp. art. 12, alin. 1 din Legea nr. 85/2006,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar A. I. IPURL cu sediul profesional în mun. Târgoviște, ., apt. 16, jud. Dâmbovița, CUI-RO_ în contradictoriu cu pârâtul V. I. cu domiciliul în or. P., . C., nr. 7, jud. Dâmbovița, CNP-_.
Obligă pârâtul să suporte din averea proprie, parte din pasivul debitoarei S.C. M. Forest S.R.L. societate în faliment, cu sediul social în com. Pietroșița, ., jud. Dâmbovița, înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI-RO_, respectiv suma de 263 321 lei.
D. cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la sediul Tribunalului Dâmbovița.
Pronuntață în ședință publică azi, 25.03.2014.
Judecător-sindic, Grefier,
N. E. C.-E. G.
Red. EN/Tehnored. CEG
4 ex. NCPC/10.04.2014
..04.2014
A. I. IPURL
V. I.
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 700/2014. Tribunalul... | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 295/2014. Tribunalul... → |
|---|
