Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Sentința nr. 1238/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1238/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 15837/63/2011/a4
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
Sentința Nr. 1238/2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. O.
Grefier S. E. O.
Pe rol judecarea cererii formulată de către lichidatorul judiciar C. I., desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei . SRL în contradictoriu cu pârâta Z. M., având ca obiect Angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns lichidatorul judiciar C. I. prin reprezentant P. I., lipsind pârâta Z. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța acordă cuvântul părții prezente asupra excepției autorității de lucru judecat și pe fondul cauzei:
Reprezentant P. I., pentru lichidatorul judiciar, arată că referitor la autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 941/2012 a Curții de Apel C., pusă în discuție de către instanță, renunță la motivarea în fapt și în drept în ceea ce privește fapta prevăzute de art. 138 lit. d) și menține motivarea în fapt și în drept a cererii cu privire la faptele prevăzute de art. 138 lit. a) și e).
INSTANȚA
Constată că prin cererea formulată la data de 24.05.2013 lichidatorul C. I., desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei . SRL, a chemat-o în judecată pe pârâta Z. M. pentru a fi obligată la plata sumei de 440.891 lei reprezentând pasivul debitoarei.
În motivarea cererii a arătat că la data de 13.10.2011 a fost deschisă procedura insolvenței împotriva debitoarei la cererea DGFP D., iar la data de 8.12.2011 s-a trecut la faliment. Debitoarea a fost notificată, însă actele au fost predate de către pârâtă la data de 14.09.2012, după ce o primă cerere de antrenare a răspunderii împotriva acesteia fusese admisă de către Tribunalul D., consecința fiind cea a admiterii recursului de către Curtea de Apel C..
Lichidatorul judiciar a menționat că Primăria D. i-a comunicat faptul că debitoarea figurează înscrisă în evidențele sale cu patru remorci, ulterior SPCRPCIV D. comunicându-i că debitoarea are numai două remorci înscrise în circulație, acestea nefiind puse la dispoziția lichidatorului în scopul valorificării, fiind îndeplinite condițiile art. 138 lit. a din Lg. nr. 85/2006.
A mai susținut faptul că administratorul social a fost convocat în repetate rânduri în scopul inventarierii bunurilor, însă nu a procedat la predarea acestora, neprezentând nici acte din care să rezulte ieșirea lor din patrimoniu, fiind îndeplinite condițiile art. 138 lit. e).
Lichidatorul judiciar a mai arătat că în sarcina pârâtei poate fi reținută și fapta prevăzută de art. 138 lit. d, documentele contabile ce i-au fost predate vizând doar anul 2010, deși societatea s-a înființat în anul 2008, iar procedura a fost deschisă în octombrie 2011.
Instanța reține că excepția autorității de lucru judecat a deciziei nr. 941 a Curții de Apel C. este întemeiată.
Prin sentința nr. 857/31 mai 2012 Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă, a admis cererea formulată de lichidatorul C. I., desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei . Z. M. la 440.891 lei reprezentând pasivul debitoarei. S-a reținut că pârâta a refuzat a prezenta documentele solicitate de către lichidator, precum și că nu a depus situațiile financiare anuale la organele fiscale, fapte ce reprezintă indicii ale ținerii unei contabilități deficitare, dar și ale unei dispuneri cu privire la activul societății – fapte ilicite prevăzute de art. 138 lit. d) și e) din Legea nr. 85/2006. S-a apreciat că starea de insolvență a debitoarei a fost determinată de faptele pârâtei, care refuzând să predea documentele contabile solicitate conform art. 28 din Legea nr. 85/2006, a creat aparența folosirii în interes propriu a bunurilor debitoarei, a ascunderii acestora și a mărit în mod fictiv pasivul acesteia, fiind dovedită legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Prin decizia nr. 941/2012 a Curții de Apel C. a fost admis recursul declarat de pârâta Z. M. împotriva sentinței nr. 857/2012, fiind modificată sentința, în sensul respingerii acțiunii formulate de lichidator ca nefondată.
Curtea a constatat că recurenta pârâtă a predat lichidatorului C. I. următoarele acte: situația activelor, datoriilor, capitalurilor la data de 30.06.2010 ; balanța de verificare la data de 31.12.2010 ; factura vânzare rulată din 10.04.2009 ; decizia de încetare contract pentru contabil, P.E. din 04.10.2010 ; lista bunurilor ; lista creditorilor.
A apreciat astfel că în cauză nu mai subzistă faptele reținute de către instanța de fond în sarcina pârâtei, respectiv refuzul de a prezenta lichidatorului documentele contabile și faptul că prin refuzul de a preda documentele contabile s-a creat aparența folosirii în interes propriu a bunurilor debitoarei de către pârâtă, respectiv a ascunderii bunurilor sau măririi în mod fictiv a pasivului.
Potrivit art. 1201 C.civ., este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Instanța observă că prima acțiune a avut ca temei de drept disp. art. 138 lit d și e din lege, astfel că aceste temeiuri nu mai pot fi invocate în susținerea celei de-a doua acțiuni.
Referitor la art. 138 lit. a, se reține că potrivit acestui text de lege, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
În cauză însă nu se poate considera că prin folosirea în interes propriu a celor două remorci pârâta a cauzat insolvența societății debitoare, al cărei pasiv este de_ lei. Legătura de cauzalitate dintre presupusa faptă și starea de insolvență nu a fost dovedită, astfel că instanța va respinge în totalitate cererea – pentru autoritate de lucru judecat în ceea ce privește faptele prev. de art. 138 lit d și e și ca neîntemeiată în ceea ce privește art. 138 lit. a.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de lichidatorul judiciar C. I., desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei . SRL, cu sediul în C., ., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta Z. M., domiciliată în D., ., jud. D..
Cu recurs, în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Septembrie 2013.
Președinte, I. O. | ||
Grefier, S. E. O. |
Red.IO/S.O. 26 Septembrie 2013
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 845/2013.... | Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 1368/2013.... → |
|---|
