Opoziţie la dizolvare. Sentința nr. 740/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 740/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 8016/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 740/2013
Ședința din camera de consiliu de la 19 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D.
Grefier E. Ș.
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale - litigii cu profesioniști privind pe petenta D. D. și pe intimații . și B. F., având ca obiect opoziție.
Dezbaterile au avut loc la data de 12 iunie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 19 iunie 2013, când în aceeași componență a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 12.04.2013, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D., în conformitate cu dispozițiile art. 231 și 234 din Legea nr. 31/1990, a înaintat spre competentă soluționare opoziția formulată de D. D. și înregistrată cu nr._/2013 la hotărârea de dizolvare a ., menționată în registrul comerțului cu cererea nr._/2013.
În motivarea opoziției petenta a arătat că demersul asociatului unic al . de dizolvare și lichidare simultană a societății prejudiciază D. D., întrucât se urmărește cu rea-credință sustragerea de la efectuarea unui control dispus de D. D. – Activitatea de Inspecție Fiscală.
Petenta a mai arătat că prin procesul-verbal de control nr. 572/26.02.2013 comisarii Gărzii Financiare au stabilit că facturile prezentate de societatea intimată organelor de control, sunt fictive, datele de identificare ale furnizorilor înscrise în facturile de achiziție nu sunt reale, aceasta deducându-și nejustificat TVA aferentă achizițiilor, rezultând un prejudiciu de 79.901,80 lei TVA, iar prin deducerea la calculul impozitului pe profit a sumei de 4.469.296 lei, . a încălcat prevederile art. 21 alin. 4 lit. f din legea 571/2003, rezultând un prejudiciu de 715.087,4 lei.
Totodată a precizat că în aceeași zi în care administratorului intimatei i s-a adus la cunoștință procesul-verbal de control al Gărzii Financiare cu nr. 572/26.02.2013, acesta cu rea-credință a depus la O. D. Hot. nr. 1/25.02.2013 prin care a hotărât dizolvarea și lichidarea societății.
A menționat că, chiar dacă aceasta este "întocmită" cu o zi înainte de finalizarea controlului, totuși reaua credință subzistă întrucât hotărârea de dizolvare, cu intenția vădită de radiere a societății a fost luată în timpul controlului, care s-a desfășurat în mai multe etape: în ziua de 17.12.2012, în perioada 30-31 ianuarie 2013, 18-26.02.2013.
În data de 22.04.2013 inspectorii desemnați de D. D. trebuiau să se prezinte la intimata ., în vederea începerii inspecției fiscale.
În ceea ce privește reaua-credință a ., petenta a arătat că administratorul societății intimate a făcut toate demersurile pentru a dizolva și apoi a radia societatea înaintea controlului efectuat de D. D., în urma adresei Gărzii Financiare.
A precizat totodată că administratorul petentei a luat cunoștință din procesul-verbal de control cu nr. 572/26.02.2013 care i s-a comunicat la data de 26.02.2013, că acesta a fost transmis cu adresa nr._/26.02.2013 la D. D. în vederea stabilirii obligațiilor fiscale în întregime iar prin adresa nr._/Dj/26.02.2013 au fost înaintate la D. D. referatul justificativ și Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, prin care se urmărește împiedicarea administratorului să înstrăineze bunuri ale societății în vederea executării silite a societății.
Dizolvarea și apoi radierea ., înaintea efectuării unui control al organului fiscal, este dovada clară a încercării de a evita ca situația fiscală a societății să fie verificată, în funcție de analiza documentelor contabile ale acesteia.
Totodată, petenta D. D. a formulat și cerere de suspendare a deciziei nr. 1/25.02.2013, în temeiul art. 62 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 133 din Legea nr. 31/1990, motivată prin prisma faptului că se justifică prin raportare la cele menționate anterior, atât paguba iminentă cât și cazul bine justificat al cererii de suspendare, instanța trebuind să asigure o protecție provizorie în astfel de cazuri, instituțiilor ale căror drepturi ar putea fi lezate prin exercitarea unor demersuri de persoanele juridice cu scopul prejudicierii bugetului consolidat de stat.
S-a precizat că măsura solicitată se justifică prin existența împrejurărilor de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința atitudinii administratorului de prejudiciere a organului fiscal.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990.
În scop probatoriu petenta a depus în copie la dosar: extras din Monitorul Oficial al României nr. 1460/19.III.2013 în care este publicată Hot. ., nr. 1/25.02.2013, proces-verbal de control al Gărzii Financiare nr. 572/26.02.2013, notă de constatare a AFP S. cu nr. 557 293/13.03.2013, adresa AFP S. cu nr._/13.03.2013, Ordinul de serviciu emis de D. D.- Activitatea de Inspecție Fiscală cu nr. F Dj 527/03.04.2013.
La data de 27.05.2013 intimații au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de suspendare, ca netemeinică și nelegală, întrucât hotărârea A. de a dizolva societatea a fost legală, conformă actului constitutiv, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
A precizat că petenta nu a făcut dovada prejudiciului, a faptei ilicite și a vinovăției pentru ca opoziția să fie admisibilă.
Totodată prin întâmpinare a invocat și excepția inadmisibilității opoziției și a cererii de suspendare, întrucât nu este îndeplinită condiția urgenței, în condițiile în care drepturile petentei pot fi protejate și prin alte mijloace prevăzute de Legea nr. 31/1990.
De asemenea a arătat că nu sunt îndeplinite simultan cele două condiții privind admiterea suspendării, respectiv existența cazului bine justificat și existența unei pagube iminente, pe care petenta le-ar suferi în condițiile în care nu s-ar solicita suspendarea.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că, reclamanta a formulat pe lângă opoziție împotriva Hotărârii nr. 1 din 25.02.2013 a asociatului unic de dizolvare și lichidare simultană a societății . și cerere de suspendare a acestei hotărâri în temeiul art. 62 alin 2 coroborat cu dispozițiile art. 133 din Legea 31/1990.
Întrucât la primul termen de judecată stabilit în ședință publică instanța va rămâne în pronunțare pe fondul cauzei, urmează să respingă cererea de suspendare ca fiind rămasă fără obiect.
În ceea ce privește opoziția formulată de D. D. împotriva Hotărârii nr. 1 din 25.02.2013 a asociatului unic B. F. de dizolvare și lichidare simultană a societății ., instanța reține următoarele:
Conform dispozițiilor art. 227 alin. 1 lit. d) din Legea 31/1990 R, societatea comerciala se dizolvă și prin hotărârea adunării generale, asociații având dreptul să decidă și începerea procesului de dispariție al societății comerciale, așa cum au avut posibilitatea sa decidă si constituirea ei, precum si modificările pe care le suferă in timpul existenței sale.
In cazul dizolvării voluntare, care reprezintă tot un caz de modificare a actului constitutiv, asociații sunt liberi să decidă motivele pentru care hotărăsc să înceteze activitatea societății, iar textul de lege menționat nu condiționează adoptarea hotărârii lor de dizolvare voluntara de inexistenta datoriilor societății către creditori.
Potrivit dispozițiilor art. 61 din Legea 31/1990, republicata, "creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.
Instanța constată că pentru a fi admisibilă opoziția formulată de unul dintre creditorii societății, acesta trebuie sa facă dovada că respectiva hotărâre ii produce un prejudiciu, obiectul cererii de opoziție, potrivit art. 61 alin. 1 fiind obligarea societății sau, după caz, a asociaților la repararea prejudiciului cauzat, iar nu desființarea hotărârii, așa cum pretinde reclamanta.
Pe de altă parte, instanța apreciază că , debitul datorat, reprezentand creanța fiscala, poate fi recuperat in faza lichidării în procedura de lichidare a societății ., urmare a dizolvării ei voluntare, lichidatorii, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, având obligația de a realiza inventarierea bunurilor societății și stabilirea exactă a activului si pasivului, în vederea stingerii tuturor obligațiilor sociale.
În cauza de față, hotărârea asociatului unic al societății pârâte de dizolvare voluntară a avut ca motiv imposibilitatea realizării obiectului de activitate stabilit prin actul constitutiv și nu a urmărit prejudicierea vreunui creditor.
Totodată, instanța constată că asociațiilor societății nu le poate fi interzisa adoptarea hotărârii de dizolvare pentru motivul existentei unei creanțe, de vreme ce legiuitorul însuși nu a stabilit o astfel de condiție, iar reclamanta nu poate pretinde ca creanța sa ar rămâne neîndestulată câtă vreme legea stipulează căile de realizare a creanțelor tuturor creditorilor, începând cu bilanțul de lichidare întocmit de lichidator, care are obligația să asigure plata creditorilor si continuând cu atragerea răspunderii organelor de conducere ale societății, în măsura în care aceasta însăși ar fi in imposibilitate de stingere a creanțelor datorate.
Pentru aplicarea acestui text însă este necesară efectuarea de probatorii, din care sa reiasă că asociații, în frauda creditorilor, au abuzat de caracterul limitat al răspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societății, dispunând de bunurile societății ca si cum ar fi bunurile proprii sau diminuând activul societății in beneficiul personal ori al unor terți, cunoscând sau trebuind sa cunoască faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in măsură să își execute obligațiile,iar or, în speță, pe calea opoziției formulată de către creditoare, nu s-au adus atare dovezi .
În concluzie, pentru considerentele expuse mai sus,instanța de judecată urmează să respingă prezenta cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare a Hotărârii nr. 1/25.02.2013 a ..
Respinge opoziția formulată de petenta D. D., cu sediul în C., .. 2, jud.D., în contradictoriu cu intimații ., cu sediul în ., .. 353, jud. D. și B. F., cu domiciliul în Bistreț, ., jud. D..
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2013.
Președinte, L. D. | ||
Grefier, E. Ș. |
Red.jud.L.D.
Teh.E.Ș/5ex/21.06.2013
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Revendicare. Decizia nr. 571/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
